Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

TEMA TDEE
-Neplan-

Student:GRAMA Adrian-Valentin
Grupa:142 SE
Data:17.01.2019
N=10
[1]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Cerinţă
Se considera reţeaua electrică de distribuţie cu tensiunea nominală 20kV din figura 1
având configuraţia simplu buclată. Din reţea sunt alimentate cinci posturi de transformare 20/0.4
kV.

110 kV 20 kV
l1 1 l2 2 l3 3

SEN PT1 PT2 PT3


Sk=2000 MVA 1x630 kVA 1x630 kVA 2x1600 kVA l6
s1 s2
s3
l4 4 l5 5

PT4 PT5
1x630 kVA 1x1600 kVA

s4 s5
Figura 1 – Schema electrică a reţelei de distribuţie.
Caracteristicile consumatorilor și lungimile tronsoanelor liniilor de medie tensiune sunt
prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Caracteristicile rețelei de distribuție

pi cos  li [km]
P.T.
[kW] [-] LEC LEA
1 510 0,89 1,05 4,5
2 450 0,90 1.7 3.5
3 2050 0,80 3.15 5
4 470 0,87 1.85 4.5
5 1010 0,75 1,35 3,5
Distanța dintre posturile de transformare 3 și 5 este de 0.5 km.
SnT ∆Psc ∆P0 usc i0
[kVA] [kW] [kW] [%] [%] Datele
630 6.5 1.3 6 1.8
1600 14.96 2.3 6 1.3
Transformatorul de (110±9×1.78%)kV/22kV
16000 143 21 11 0.8
transformatoarelor:

[2]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Se cere:
1. Să se calculeze regimul permanent de funcţionare
2. Să se propună măsuri de reducere a pierderilor de putere
3. Să se studieze influenţa generării distribuite asupra reţelei electrice

Rezolvarea problemei
Inițial , am ales din tabelul parametrilor liniilor prima linie a tabelului pentru a putea
determina dacă reţeaua este corect dimensionată sau trebuiesc alese alte valori.
Tabelul 2.Parametrii LES 20kV, conductoare aluminiu.
sn r0 x0 b0 Imax
[mm2] [Ω/km] [Ω/km] [μS/km] [A]
25 1.4 0.122 58 95
35 1 0.112 58 110
50 0.703 0.106 58 135
70 0.502 0.101 58 165
95 0.37 0.098 58 195
120 0.293 0.095 58 225
150 0.234 0.092 58 250

Dimensionarea reţelei
Cu datele alese din tabelul 2 am realizat simularea reţelei cu dimensiunile specifice
fiecărui tronson.

[3]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Figura 2.Dimensionarea reţelei pentru prima linie din tabel.


Se poate observa că în figura 2 rețeaua nu este corect dimenstionată , deci va fi nevoie
de o redimensionare.

Calculul regimului permanent de funcţionare


Pierderile obţinute în urma simulării sunt următoarele:
∆P = 0.413442 MW. (pierderile de putere activă)
∆Q = 0.757546 MVAr. (pierderile de putere reactivă)
Tabelul 3. Datele obţinute pentru fiecare nod al reţelei în cadrul primei simulări.
Nr.crt U u P Q
kV % MW Mvar
1 19.534 97.68 0 0 N1
2 19.164 94.81 0 0 N2
3 18.594 92.02 0 0 N3
4 19.601 97.21 0 0 N4
5 19.484 96.62 0 0 N5
1 0.37 92.58 0.695 0.356 N1'
2 0.371 91.63 0.45 0.218 N2'
3 0.355 87.68 2.195 1.646 N3'
4 0.379 94.02 0.415 0.235 N4'
5 0.371 91.95 1.09 0.961 N5'
Din tabelul 3 am observat că pierderile de putere activă şi de putere reactivă cele mai
mari sunt în nodul 3 pe tronsonul de joasă tensiune unde avem o putere activă de 2,195 MW şi o
putere reactivă de 1,646 MVar, deci cel mai mare consum îl avem pe acest nod.
Din punct de vedere al randamentului obţinut pe fiecare nod în parte, putem concluziona
că cel mai bun randament este pe medie tensiune în nodul 4 cu o valoare de 95%.

[4]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Medie tensiune
19.8
19.6
19.4
19.2
19
18.8 U[kV]
18.6
18.4
18.2
18
1 2 3 4 5

Figura 3. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru medie tensiune.

Joasa tensiune
0.385
0.38
0.375
0.37
0.365
0.36 U[kV]
0.355
0.35
0.345
0.34
1 2 3 4 5

Figura 4. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru joasă tensiune.

Din figura 3 şi figura 4 am observat că pentru ambele cazuri exista o scădere


considerabilă între tensiunea din primul nod şi al 3-lea.
După redimensionarea retelei , proprietatile liniilor vor fi :
sn r0 x0 b0 Imax
[mm2] [Ω/km] [Ω/km] [μS/km] [A]
50 0.703 0.106 58 135

În urma efectuării simulărilor am obţinut următoarea reţea:

[5]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Figura 5.Rețeaua corect dimensionată

Pierderile obținute în urma simulării sunt următoarele:


∆P = 0.254812 MW.
∆Q =0.719523 MVAr.

Tabelul 4. Datele obţinute pentru fiecare nod al reţelei.


Nr.crt U u P Q
kV % MW Mvar
1 19.682 98.40 0 0 Nod1
2 19.496 96.21 0 0 N2
3 19.207 95.8 0 0 N3
4 19.713 98.16 0 0 N4
5 19.651 97.87 0 0 N5
1 0.373 93.39 0.695 0.356 N1'
2 0.378 93.90 0.45 0.218 N2'
3 0.368 91.41 2.195 1.646 N3'
4 0.382 95.02 0.420 0.269 N4'
5 0.375 93.24 1.106 1.070 N5'
Din punct de vedere al pierderilor de putere activă si reactivă această simulare se
aseamănă celei anterioare , deoarece în nodul 3 pe joasă tensiune avem pierderile cele mai mari ,
iar randamentul cel mai mare se situează tot în nodul 1.
Am observat că rețeaua bine dimensionată are pierderile de putere reactivă și activă
pentru întreaga rețea mai mici comparative cu prima simulare.

[6]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Medie tensiune
19.8

19.7

19.6

19.5

19.4
U[kV]
19.3

19.2

19.1

19

18.9
1 2 3 4 5

Figura 6. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru medie tensiune.

Joasa tensiune
0.385

0.38

0.375

U[kV]
0.37

0.365

0.36
1 2 3 4 5

Figura 7. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru joasă tensiune.

[7]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Cele doua grafice nu mai posedă aceleași tendințe de creștere precum în prima simulare ,
exemplu pe joasă tensiune primul nod are tensiunea mai mică , iar pe medie nodul 4 comparativ
cu 5 din punct de vedere al tensiunii sunt ușor diferite.

Măsuri de reducere a pierderilor de putere.


Creşterea secţiunii conductoarelor.
Pentru a obține valori cât mai mici ale pierderior de putere , am ales din tabelul
parametrilor liniilor noi valori pentru liniile rețelei :
sn r0 x0 b0 Imax
[mm2] [Ω/km] [Ω/km] [μS/km] [A]
70 0.502 0.101 58 165

În urma efectuării simulărilor am obţinut următoarea reţea:

Figura 8.Redimensionarea reţelei electrice.

Din figura 8 se poate observa că avem o reţea corect dimensionată datorită faptului ca nu
au apărut in urma simulării linii ale reţelei care să fie supraîncărcate.

Pierderile obţinute în urma dimensionării reţelei sunt următoarele:


∆P = 0.212517 MW.
∆Q = 0.709505 MVAr.

Tabelul 5. Datele obţinute pentru fiecare nod al reţelei în urma redimensionării.


Nr.crt U u P Q
kV % MW Mvar

[8]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

1 19.723 98.65 0 0 N1
2 19.587 97.61 0 0 N2
3 19.376 96.57 0 0 N3
4 19.744 98.45 0 0 N4
5 19.699 98.22 0 0 N5
1 0.374 93.61 0.695 0.356 N1'
2 0.379 94.53 0.45 0.218 N2'
3 0.371 92.47 2.195 1.646 N3'
4 0.382 95.3 0.42 0.269 N4'
5 0.376 93.63 1.09 0.961 N5'

Din tabelul 5 putem observa că în urma redimensionării obţinem randamente şi totodată


tensiuni mai apropiate de cele nominale atât pentru joasă tensiune cât şi pentru medie tensiune.

Graficele pentru medie şi respectiv joasă tensiune:

Medie tensiune
19.8

19.7

19.6

19.5

19.4 U[kV]

19.3

19.2

19.1
1 2 3 4 5

Figura 9. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru medie tensiune.

[9]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Joasa tensiune
0.384
0.382
0.38
0.378
0.376
0.374
U[kV]
0.372
0.37
0.368
0.366
0.364
1 2 3 4 5

Figura 10. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru joasă tensiune

Din figura 10 am observat că avem valoarea maxima in nodul 4 şi valoarea


minimă în nodul 3. Pentru medie tensiune avem o valoare maximă în nodul 4 şi o valoare
apropriata de cea maxima a nodului 1 ,valoarea minimă aflanduse tot în nodul al treilea.

Pierderile de putere reactivă şi cele de putere activă au scăzut în urma redimensionării reţelei.
Deci cu cat alegem ca in reteaua noastra liniile sa aiba o sectiune mai mare pierderile scad.

Buclarea reţelei electrice


În cadrul acestei modificări am conectat linia electrică L6 (cea din dreapta) şi am studiat
influenţa acesteia asupra pierderilor de putere reactivă şi capacitivă comparativ cu reţeaua iniţial.
În urma conectării liniei electrice am obţinut următoarea reţea:

[10]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Figura 11
Pierderile obţinute pentru această reţea sunt următoarele:
∆P = 0.185743 MW.
∆Q = 0.686146 MVAr.

Tabelul 6. Datele obţinute pentru fiecare nod al reţelei în urma conectării liniei l6.
Nr.crt U u P Q
kV % MW Mvar
1 19.763 98.67 0 0 Nod1
2 19.685 97.75 0 0 Nod2
3 19.580 96.93 0 0 Nod3
4 19.687 97.59 0 0 Nod4
5 19.596 97.02 0 0 Nod5
1 0.375 93.63 0.695 0.356 Nod1'
2 0.381 94.67 0.45 0.218 Nod2'
3 0.375 92.84 2.195 1.646 Nod3'
4 0.381 94.41 0.415 0.235 Nod4'
5 0.375 92.37 1.09 0.961 Nod5'

Graficele pentru medie şi respectiv joasă tensiune:

[11]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Medie tensiune
19.8

19.75

19.7

19.65

19.6 U[kV]

19.55

19.5

19.45
1 2 3 4 5

Figura 12. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru medie tensiune.

Joasa tensiune
0.382
0.381
0.38
0.379
0.378
0.377
U[kV]
0.376
0.375
0.374
0.373
0.372
1 2 3 4 5

Figura 13. Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru joasă tensiune.

Din figura 12 se observa ca avem o valoare mare a tensiunii pentru nodul 1 si minima in
3 ,iar din figura 13 observam cum nodurile impare sunt la o valoare minima iar cele pare ating o
valoare mare .
In cazul acestei simulari pierderile sunt mai mici iar distributia tensiunii in reteaua
electica este una mai buna .

Infulenta unei surse distribuite cu P=1MW si Q=0

[12]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Asa cum am invatat la laborator am conectat un generator pe medie tensiune care va injecta
tensiune in retea .

Pierderile obţinute pentru această reţea sunt:


∆P = 0.726196 MW.
∆Q = 1.010196 MVAr.
In figura de mai sus observam supraincarcare a 3 tronsoane consecutive.

Nr.crt U u P Q
kV % MW Mvar
1 19.984 100.45 0 0 Nod1
2 19.969 100 0 0 Nod2
3 20 100 0 0 Nod3
4 19.934 99.86 0 0 Nod4
5 19.889 99.56 0 0 Nod5
1 0.380 95.52 0.695 0.356 Nod1'
2 0.387 97 0.45 0.218 Nod2'
3 0.384 96.05 2.195 1.646 Nod3'
4 0.386 96.76 0.415 0.235 Nod4'
5 0.38 95.04 1.09 0.961 Nod5'

[13]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

Dupa ce am conenctat generatorul se observa ca acest lucru a dus la o crestere foarte


mare a pierderilor active si reactive in retea ,cele mai mari fiind in nodul 3.

Medie tensiune
20.02
20
19.98
19.96
19.94
19.92
U[kV]
19.9
19.88
19.86
19.84
19.82
1 2 3 4 5

Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru medie tensiune

Joasa tensiune
0.39

0.388

0.386

0.384
0.382 U[kV]

0.38
0.378

0.376
1 2 3 4 5

Graficul tensiunilor în fiecare nod pentru joasă tensiune.

În cazul mediei tensiuni , tensiunile sunt la valori nominale comparativ cu joasă tensiune
unde oscileaza datorita pierderilor.
Concluzii
In cadrul laboratorului de neplan am vorbit de mai multe metode pentru a
reduce pierderile intr-o retea electrica .
In cele 2 sedinte ne-am bazat pe metoda buclarii care dupa cum sa observat
scade pierderile considerabil .

[14]
Universitatea Politehnica București ,Facultatea de Inginerie Electrică

La deconectarea liniei L3 v-om avea cele mai bune rezultate (cele mai mici
pierderi ) acest lucru fiind dat de faptul ca aceasta linie are cele mai putine
tronsoane supraincarcate.
Pentru a reduce pierderile intr-o retea de obicei este necesara doar
redimensionarea prin cresterea sectiunii.
O alta metoda de a reduce pierderiile intr-o retea electrica este aceea de a
folosii baterii de condensatoare care sa injecteze putere reactiva.
De asemenea se pot folosii rezistente shunt.
Metoda cu sursa distribuita in retea este una destul de buna scade pierderile
active si reactive din retea daca aveasta sursa este parametrizata corect

[15]