Partea 2. Proiect Bovine

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE
AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT TEHNOLOGIC LA
CREȘTEREA BOVINELOR
Profesor coordonator:
Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile MACIUC
Studenți:
Stanciu Costel-Adrian
Stoian Iuliana Larisa
Iași
2018-2019
Proiectare tehnologică la bovine
Titlul proiectului:
”Fermă vaci de lapte, efectiv matcă 50

de capete, rasa Bălțată cu Negru
Românească, întreținere liberă”
2
Cuprins
1. Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului....................4

1.1. Adăpostul............................................................................................5
1.2. Evacuarea dejecțiilor..........................................................................6
1.3. Mulgerea mecanică.............................................................................6
2. Infomații despre rasa Bălțată cu negru Românească.......................................7
3. Structrura de vârstă a efectivului....................................................................8
4. Structura de vâstă a animalelor tinere.............................................................9
5. Programarea reproducției cu planul de montă și fătări...................................9
6. Mișcarea lunară a efectivului de bovine.........................................................13
7. Programarea producției de lapte.....................................................................14
8. Alimentația animalelor....................................................................................17
9. Stabilirea necesarului de furaje.......................................................................22
10. Tehnologii de întreținere și stabulație.............................................................26
11. Organizarea producției....................................................................................32
12. Proiectarea numarului de locuri T.T………………………………………....33
13. Rezultate tehnico-economice...........................................................................34
14. Concluzii și recomandări..................................................................................35
Bibliografie............................................................................................................36
3
1.Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului
Prezenta documentație are ca scop constituirea dosarului de construcție și exploatare a

fermei de vaci de lapte, prin aplicarea unor tehnologii intensive corespunzătoare normelor
U.E. pentru desfăsurarea activității.
Beneficiar: SC MILKA SRL.
Ferma de vaci de lapte are amplasamentul în județul Bacau, comuna Letea-Veche. În

cadrul fermei se exploatează vaci de rasa Bălțată cu Negru Românească pentru producția de
lapte, producția medie pe lactație fiind de 5000 kg lapte cu un procent de grăsime de 3,6% și
un procent de proteină de 3,8% iar greutatea corporală a vacilor este în medie de 600 de
kilograme.
Furajarea vacilor se face cu furaj din stoc, rațiile sunt unice și au în alcătuirea lor siloz
de porumb, fân de lucernă, fân de ierburi, porumb boabe și tărâțe. Pentru aportul necesar de
marco si microelemente se utilizează blocuri minerale.
Întreținerea vacilor în condiții corespunzătoare va avea ca efect exploatarea la

maximum a potențialului genetic al rasei, astfel optând pentru un sistem de întreținere liberă,
în adăpost cu padoc exterior, astfel animalele sunt protejate de factorii naturali nefavorabil
dar au posibilitatea de mișcare, lucru ce condiționează pozitiv producția de lapte și
bunăstarea animalelor.
Sistemul de reproducție este simplu. Valorile optime ale structurii efectivului de vaci
este: vaci în producție 81%, vaci în repaus mamar 19%. Vaci în diferite stadii de gestație
54%, vaci de curând fătate sau montate și nediagnosticate gestante 46%. Din punct de
vedere ai indicilor de reproducție sa va urmări ca procentrul de reformă să fie de 18%,
natalitatea 90%, indicele de însămânțare de 1,6 la vaci și 1,4 la vițele, fecunditatea 73% la
vaci și 78% la vițele și o mortalitate de maxim 3% la produșii obținuți. Introdcerea la montă
a vițelelor de face la 18 luni.
La ora acutală ferma deține un adăpost, o magazie de furaje, o bucătarie furajeră, o

platformă pentru siloz, un fânar, sursa de apă este proprie,iar energia electrică este obținută
prin panouri solare și turbine eoliene proprii. În ceea ce privește mulsul, acesta se realizează
4
mecanic, sala de muls fiind de tip brăduleț cu 8 locuri. Evacuarea dejecțiilor de face
mecanic, ele fiind depozitate într-o fosă circulară cu o capacitate de depozitare a dejecțiilor
de până la 8 luni, urmând ca acestea să fie folosite ca sursă de îngrășământ pentru culturile
proprii.
Laptele se colectează în tancuri de răcire cu o capacitate de stocare de 48 de ore,

urmând ca acesta să fie preluat de firma de procesare DELACO.
1.1.Adăpostul
Adăpostul vacilor este construit din 4 pereți cu 2 uși mari glisante de acces la aleea de
furajare și uși pentru accesul vacilor la padoc, sala de muls este situată în interiorul
adăpostului. Acoperișul prezintă luminatoare naturale care au și rol în eliminarea aerului
viciat. Vacile au aces liber în padoc, atunci când vremea este favorabilă.
În adăpost sunt delimitate 3 zone funcționale: zona de odihnă, zona de furajare și zona
de circulație (mișcare).
Zona de odihnă pentru vacile în lactație este delimitată de zona de mișcare printr-un
prag cu înălțimea de 20 de centimerii fiind prevăzută cu spațiu individual de odhină. Ea este
amplasată în lungul peretelui longitudinal, fiind delimitată la ambele laturi de zona de
mișcare. Zona de odihnă prezintă 60 de locuri, pe două rânduri, cap la cap. Patul de odihnă
este delimitat prin bare metalice, iar pentru asigurarea confortului sunt montate covoare
speciale.Patul de odină este de tip scurt cu lungimea de 1,7 metrii, și lățimea de 1,3 metrii.
Zona de odihnă pentru celelalte categorii de animale este situată în lungul peretelui opus
zonei vacilor în lactație, el este structrurat în boxe comune cu așternut permanent și delimitat
de aleea de furajare printr-o zonă de mișcare.
Zona de furajare este este o alee pentru accesul remorcii tehnologice cu o lățime de 4
metrii.
Frontul de furajare pentru fiecare vacă este de 60 de centimetri, individulizat prin bare
metalice și opritor la greabăn cu sistem de blocare a capului.
5
Zona de mișcare situată între zona de odihnă și aleea de furajare, cu o lățime de 3,5
metrii. În această zonă sunt amplasate 2 adăpatori automate, dispozitivul de autopansaj și
standul de contenționare.
Padocurile sunt situate de-a lungul celor pereți longitudinali și se asigură un spațiu de 8
metrii pătrați pe cap. Intenstatea luminiii este de 60-100 de lucși. Pentru facilitarea aerisirii
sunt 4 ventilatoare.
1.2.Evacuarea dejecțiilor.
Evacuarea dejecțiilor din zona de mișcare se face cu plugul raclor, dejecțiile fiind
împinse în capătul opus față de sala de muls, în canale colectoare care au deschiderea în
fosă. Evacuarea dejecțiilor se realizează de 2 ori pe zi.
1.3.Mulgerea mecanică.
Mulgerea mecanică este strict necesară datorită numărului mare de animale și pentru
obținerea unui lapte calitativ și cantitativ mai ridicat.
Sala de muls este de tip brăduleț 2x8. Vacile sunt sispuse simetric si la un unghi de 30°
față de canalul de serviciu. Lățimea unui stand de muls este de 1 metru, capetele sunt blocate
6
cu grilaje mecanice. Introducerea și evacuarea vacilor se face simultan. Instalația este dotată
cu dispozitive de identificare a animalelor și dispozitiv pentru controlul intividual al laptelui.
Laptele este colectat în tancul de răcire și depozitare. El are o capacitate de 4000 de litri.
2.Descrierea rasei
Rasa Baltata cu negru romaneasca (BNR)
Rasa s-a format in conditiile tarii noastre , pe baza taurinelor Holstein FRiza, introduce in
Romania incepand cu anul 1961, cand s-au facut importuei de juninci si tauri cat si de
material seminal congelat din Canada, Anglia si Polonia, intensificandu-se in perioada 1967-
1978 din danemarca, Olanda, Germania, S.U.A., Suedia. Astfel, s-au adus un numar total de
54.443 juninci, in special din Danemarca si Olanda , cele mai putine din Israel. Taurii au
patruns in Romania atat prin import de animale -126 capete, cu precadere din Danemarca si
Olanda-43.187 doze, Suedia-22.336 si S.U.A.-17.201 doze.
Ca urmare, la formarea rasei BNR s-au folosit incrucisari de absorbtie cu rasele Rosie
dobrogeana, Bruna, Baltata romaneasca, Pinzgau. In zona Moldovei, primele importuri cu
rasa Friza s-au facut in anul 1967, din Danemarca, la S.C.D.B. Dancu, judetul Iasi. Populatia a
fost omologata ca rasa in anul 1987 sub denumirea de ‘Baltata cu negru romaneasca’.
Dezvoltarea corporala este eumetrica, In medie talia la vaci este de 131cm iar greutatea
corporala de 580-600 kg. Din cercetarile efectuate de V. Maciuc in anul 2005 a rezultat ca
vacile din rasa BNR exploatate in zna de N-E a tarii au o mai buna dezvoltare corporala, talia
fiind de 131,29-135,14 cm, lungimea oblica a trunchiului 149,15-159,58 cm, perimetrul
7
thoracic 198,75-212,36 cm si greutatea corporala de 535,5-624,99 kg, valori medii obtinute in

primele trei lavtatii pe un efectiv de 1.800 capete.
Taurinele apartinand acestei rase au o infatisare zvelta, uscativa iar privit din profil, formatul
corporal se inscribe intr-un trapez cu baza mare orientate la nivelul trenului posterior.
Constitutia este fin compacta si temperamental vioi. Capul este relative larg, cu regiunea fetei
lunga si subtire, profil drept, exceptand regiunea fruntii, care datorita arcadelor orbitare bine
dezvoltate imprima acestuia o forma concava.
Rgerul este dezvoltat, bine prins, extinzandu-se mult inainte spre abdomen sis pre inapoi. Are
forma globuloasa, sfarcuri potrivit de lungi, simetrice si bine departate, defectele ugerului
fiind mai putin evidente decat la restul raselor autohtone.
Rasa are aptitudini bune pentru productia de lapte care in medie este de 4700 kg, cu 3,85%
grasime si 3.35% proteina.
V. Maciuc, 2005, analizand insusirile de productie la populatia BNR din N-E tarii, a constat
pe parcursul lactatiilor o evolutie ascendenta a productiei de lapte de la 5500 kg lapte in
lactatia l-a la peste 6000kg in urmatoarele lactatii, respective pana in lactatia a Vll-a.
Aptitudinile bune de lapte sunt evisdentiate si prin viteza de eliberare a laptelui peste 1,8
kg/min, indicele de lapte -45%, indicele de constanta-80% iar consumul d ehrana 1,07-1,17
UNL/kg lapte.
In productia de carne se comporta, de asemene, bine. Tineretul ingrasat intensive realizeaza

un spor mediu zilnic de cca. 900g, cu un sonsum specific de cca. 7,46 UNC iar la cea
semiintensiva de 750g cu un consum specific de 7,7-8,5 UNC la un kg spor in greutate.
Randamentul este in medie de 52-54%.
8
3.Stabilirea structurii efectivului de taurine
TAB.1. Stabilirea structurii efectivului de taurine
Categoria Viteza
Efectiv Efectivvmediu
de animale Date de calcul de Str %
rulat programat
rulare
Evi (cap)= 25
Vaci de
Ce (%)= 6 50 1 50 51
lapte
Evr (%)= 12
Dp(luni) = 12
Junici Dc(luni) = 6 9 2 5 5.1
K(%)= 9
Dp(luni)= 12
Viţele
Dc(luni)= 3 10 4 3 3
montate
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF > 18 Dc(luni)= 2
11 0 0 0
luni K(%)= 12
VârstanIA(luni)= 20
Dp(luni)= 12
TF 12-18
Dc(luni)= 6 13 2 7 7.2
luni
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF 6-12
Dc(luni)= 6 15 2 8 8.2
luni
K(%)= 12
Evi(cap)= 25
Dc(luni)= 6
TF 0-6 luni 22 2 11 11.3
N(%)= 90
R(%)= 50
Evi(cap)= 25
TM 0-3 Dc(luni)= 3
24 4 6 6.1
luni N(%)= 90
R(%) = 50
Perioadacla
Taurine la
recondiţionat 40 6 8 8.2
îngrăşat 2
(luni)=
TOTAL 194 97 100.0
9
4. Structura de vârstă a animalelor tinere
TAB.2.Situaţia vârstei animalelor tinere
Vârsta în luna Luna când vor trece în

Categoria de Efectivul Luna în care se
ianuarie (luni) categoria superioară de
animale (cap.) programează la montă
vârstă
3 6 Ianuarie X
3 5 Februarie X
Tineret femel 2 4 Martie X
(0-6 luni) 1 3 Aprilie X
1 2 Mai X
1 1 iunie X
2 12 Ianuarie Iulie
2 11 Februarie August
Tineret femel 1 10 Martie Septembrie
(6-12luni) 1 9 Aprilie Octombrie
1 8 Mai Noiembrie
1 7 Iunie Decembrie
2 18 Ianuarie Ianuarie
1 17 Februarie Februarie
Tineret femel 1 16 Martie Martie
(12-18 luni) 1 15 Aprilie Aprilie
1 14 Mai Mai
1 13 Iunie Iunie
Tineret femel
(> 18 luni)
3 3 Ianuarie X
Tineret mascul
2 2 Februarie X
(0-3 luni sau
0-25 zile) 1 1 Martie X
5. Programarea montelor şi fătărilor
Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă şi

care se materializează prin întocmirea Planului de monte şi fătări.
Planul de monte şi fătări este mijlocul de programare organizată, pe baze ştiinţifice, a
activităţii de reproducţie în fermele de taurine şi de urmărire a acesteia. Acest plan se
întocmeşte în luna decembrie şi are valabilitate pentru anul calendaristic următor. Întocmirea
10
acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice

completate la zi iar animalele să fie individualizate.
Pentru întocmirea planului individual de însămânţări şi fătări se analizează fiecare
vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice, sanitare şi productive. De asemenea, se
vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la însămânţări şi fătări;
termenul optim de introducere a viţelelor la reproducţie; termenul optim de însămânţare a
vacilor după fătare; durata repausului mamar.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele
date:
- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări
fiziologice;
- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea
stabilirii momentului programării la montă;
- vârsta programată la montă a tineretului (18luni)
- durata service-period-ului (90 zile);
- procentul de fecunditate (95%);
- procentul de reformă la vaci ;
- procentul de natalitate (98%);
- raportul între sexe (1:1);)
- sistemul de fătări adoptat (eşalonat;
Plan de montă și fătări:
 Efectiv =50 capete;
 Lactație-gestație = 81% =30 capete;
 Repaus mamar = 19% =7 capete;
 Diferite stadia de gestație = 54 %= 20 capete;
 Fătate + montate = 46 % = 17 capete.
11
TAB.3. Planul De Montă Și Fătări

Sem
Total
Sem I Sem II Sem III IV
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 4 4 4 4 4 4 24
Montate 4 4 5 13
Fătate 4 5 4 13
Propuse pt.
Vaci - - - - 1 - 1
reformă
Negestante - - - - - 1 1
Anul
precedent Junici 1 1 1 1 1 5
Montate 1 1 1 3
Viţele
Nemontate 1 1
Monte:
Monta I 6 3 5 5 6 6 6 6 5 7 3 6 64
Monta II - 1 - - - 1 - - - - - - 2
TOTAL 6 4 5 5 6 7 6 6 5 7 3 6 66
Negest. la
1 - - - 1 - - - 1 - - - 3
comtrol
Vaci Reforme
din negest. la 1 - - - - - - - - - - - 1
control
Monta I 2 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 15
Monta II - 1 - - - - 1 - - - - - 2
TOTAL 2 2 1 1 1 1 3 2 1 1 1 1 17
Negest. la
- - 1 - - - - - 1 - - - 2
control
Viţele Reforme din
negestante - - - - - - - - - - - - 0
Vaci 5 5 5 5 5 5 6 3 5 5 5 4 58
Anul curent Junici 1 1 1 1 1 - 1 1 1 2 1 1 12
TOTAL 6 6 6 6 6 5 7 4 6 5 5 4 66
Fătări Reforme din
1 - - - - - - 1 - - - - 2
fătări
Viţei masculi
3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 2 2 33
Produşi
obţinu- Viţele 3 3 3 3 3 2 4 2 3 2 3 2 33
ţi TOTAL 5 6 6 5 6 5 7 4 6 5 5 4 64
Pierderi 1 - - 1 - - - - - - - - 2
Reforme vaci din fătări
- - - - 1 - 1 - - - - - 2
Total reforme vaci

1 - 2 - - - 1 - - 1 - - 4
(din fătări)
12
6. Mișcarea efectivelor
TAB.4. Mişcarea lunară a efectivelor de taurine
Efectiv Efectiv la
Nr.
Categoria la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII sf
Crt.
1.01. perioadei
+1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 +1 +1
+1
52 51 52 53 53 53 53 53 54 54 55
1 Vaci 50 51 55
0 -2 0 0 0 -1 -1 -1 -1 -1 0
0
+1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +3 +2 +1
2 Junici 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8 9 9 9
-1 -1 -1 -1 -1 0 -1 -1 -1 -2 -1 -1
+2 +2 +1 +1 +1 +1 +3 +2 +1 +1 +1 +1
3 Viţele M. 3 4 5 5 4 3 3 5 6 6 4 3 3 3
-1 -1 -1 -2 -2 -1 -1 -1 -1 -3 -2 -1
Tineret +2 +2 +1 +1 +1 +1 +3 +3 +2 +1 +1 +1
4 femel 12- 7 7 8 8 8 8 8 8 8 7 5 3 2 2
18 luni -2 -1 -1 -1 -1 -1 -3 -3 -3 -3 -3 -2
Tineret +3 +3 +2 +1 +1 +1 +3 +3 +3 +3 +3 +2
5 femel 6- 8 9 10 11 11 11 11 11 11 12 14 16 17 17
12 luni -2 -2 -1 -1 -1 -1 -3 -3 -2 -1 -1 -1
Tineret +3 3 +3 +3 +3 +2 +4 +2 +3 +2 +3 +2
6 femel 0-6 11 11 11 12 14 16 17 18 17 17 16 16 16 16
luni -3 -3 -2 -1 -1 -1 -3 -3 -3 -3 -3 -2
Tineret +3 +3 +3 +3 +3 +2 +4 +2 +3 +2 +3 +2
7 mascul 0- 6 9 12 15 18 21 23 24 23 23 22 22 22 22
3 luni 0 0 0 0 0 0 -3 -3 -3 -3 -3 -2
0 0 0 0 0 +3 +3 +3 +3 +3 +2
0
Tineret la 8 8 8 8 8 11 14 17 20 23 25
8 8 8 25
îngrăşat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
TOTAL 149
13
7. Programarea producției de lapte
Producția individuală de lapte, atât sub raport cantitativ, cât și calitativ, este rezultatul
activității funcționale a întregului organism, fiind supusă influenței unor factori diferiți.
Obținerea unor producții mari de lapte impune cunoașterea și dirijarea acestor factori.
Programarea producției de lapte pe baza curbei de lactație constă în stabilirea
prealabilă a producției lunare pe vacă unitate productivă. Această producție se determină pe
baza producției procentuale pe luni de lactație, conform datelor din curba de lactație. Așa de
exemplu, dacă producția medie anuală stabilită este 7800l/cap, atunci productia de lapte pe
vacă în prima lună de lactație va fi:7800*12/100=936/vacă.
În continuare, luând în considerare fiecare lună calendaristică se face produsul între
efectivele de vaci pe luni de lactație și producția de lapte de vacă. Se obține astfel producția de
lapte pe luni de lactație de la întregul efectiv al lunii respective de lactație.
Producția de lapte pe fiecare lună calendaristică, rezultă din însumarea producției de
lapte de la cele 10 luni de lactație. Producția de lapte trimestrială se determină prin însumarea
producțiilor din lunile calendaristice respective.
14
TAB.5.Mişcarea efectivelor de vaci pe lunile de lactaţie
Lunile de lactaţie Efectiv la

Total % vaci în
Lunile anului începutul
vaci în lactaţie
I II III IV V VI VII VIII IX X prioadei
lactaţie
Ianuarie 6 5 5 5 5 4 6 5 5 5 51 51 100
Februarie 6 6 5 5 5 5 4 5 5 5 51 52 98
Martie 6 6 6 5 5 5 5 4 5 5 52 51 98
Aprilie 6 6 6 6 5 5 5 3 4 5 51 52 98
Mai 6 6 6 6 6 5 5 5 3 4 52 53 98
Iunie 5 6 6 6 6 6 5 5 5 3 53 53 100
Iulie 7 5 6 6 6 6 6 5 5 5 57 53 92
August 4 7 5 6 6 6 6 6 5 5 56 53 94
Septembrie 6 4 7 5 6 6 6 6 6 5 57 53 92
Octombrie 5 6 4 7 5 6 6 6 6 6 57 54 94
Noiembrie 5 5 6 4 7 5 6 5 6 6 55 54 98
Decembrie 4 5 5 6 4 7 5 6 5 5 53 55 96
15
TAB.6.Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie (5000kg

lapte)
Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X

anului lactaţie
% din 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,00 9,0 8,0 6,0 4,0 TOTAL
producţia de (hl)
lapte
Producţia de 600 725 675 625 525 500 450 400 300 200 5000
lapte
IAN. Efectiv (cap) 6 5 5 5 5 4 6 5 5 5
Producţia(hl) 36 36,3 33,8 31,2 26,3 20 27 20 15 10
FEB. Efectiv (cap) 6 6 5 5 5 5 4 5 5 5
Producţia(hl) 36 43,5 33,8 31,2 26,3 25 18 20 15 10
MAR. Efectiv (cap) 6 6 6 5 5 5 3 4 5 5
Producţia(hl) 36 43,5 40,5 31,2 26,3 25 13,5 16 15 10
APR. Efectiv (cap) 6 6 6 6 5 5 5 3 4 5
Producţia(hl) 36 43,5 40,5 37,5 2,3 25 22,5 12 12 10
MAI Efectiv (cap) 6 6 6 6 6 5 5 5 3 4
Producţia(hl) 36 43,5 40,5 37,5 31,5 25 22,5 20 9 8
IUN Efectiv (cap) 5 6 6 6 6 6 5 5 5 3
Producţia(hl) 30 43,5 40,5 37,5 31,5 30 22,5 20 15 6
IUL. Efectiv (cap) 7 5 6 6 6 6 6 5 5 5
Producţia(hl) 42 36,3 40,5 37,5 31,5 30 27 20 15 10
AUG. Efectiv (cap) 4 7 5 6 6 6 6 6 5 5
Producţia(hl) 24 50,7 33,8 37,5 31,5 30 27 24 15 10
SEP. Efectiv (cap) 6 4 7 5 6 6 6 6 6 5
Producţia(hl) 36 29 47,2 31,3 31,5 30 27 24 18 10
OCT. Efectiv (cap) 5 6 4 7 5 6 6 6 6 6
Producţia(hl) 30 43,5 27 43,7 26,3 30 27 24 18 12
NOV. Efectiv (cap) 5 5 6 4 7 5 6 5 6 6
Producţia(hl) 30 36,3 40,5 25 36,7 25 27 20 18 12
DEC. Efectiv (cap) 4 5 5 6 4 7 5 6 5 6
Producţia(hl) 24 36,3 33,8 37,5 21 35 22,5 24 15 12
TOTAL Anual (hl)
16
8.Alimentaţia animalelor
Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă

bacteriile ruminale sunt „sătule”, îi merge bine şi vacii. Prin respectarea câtorva reguli de bază
este posibilă furajarea cu succes a vacilor, ceea ce va determina o producţie de lapte crescută,
cu o compoziţie optimă şi, totodată, vom avea în fermă vaci sănătoase şi fertile.
Cauzele scoaterii vacilor din producţie
La o examinare mai atentă, principalele motive pentru care vacile ies prea devreme din
efectiv sunt lipsa fertilităţii şi afecţiuni ale ugerului şi ongloanelor.
Creşterea unei juninci costă între 1.500 şi 1.800 de Euro. Până la fătare, juninca
produce doar costuri, pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte.
Dupăcalculele mai multor autori este nevoie de 22.000 până la 30.000 de kg de lapte livrat
pentru ca vaca să atingă zona de câştig. Doar că, din păcate, un număr mare de vaci (tinere)
părăsesc ferma înainte de a atinge această producţie.
Alături de posibilele cauze infecţioase care determină scoaterea vacilor din producţie,
se numără şi tulburările metabolice (cetoza, acidoza, febra laptelui), care denotă, cel mai
adesea, sănătatea precară a animalelor.
Printr-un management bun al fermei (întreţinere şi, în special, furajare), pot fi evitate
bolile ce au la bază tulburări metabolice.
Reguli în furajarea vacilor de lapte
1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate

în fiecare zi (365 de zile pe an).
2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi

omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.
De ce sunt aceste reguli de bază aşa de importante? Dacă unul din componente este
scos din raţie, numărul bacteriilor din rumen, care sunt specializate în digestia acestui
component, scade dramatic în decurs de trei zile. Dacă mai apoi se reintroduce componentul
respectiv în raţie, durează cel puţin 30 de zile până ce bacteriile specializate în digestia
acestuia revin la valoarea optimă şi pot digera în proporţie de sută la sută componentul
respectiv.
Furajarea viitorului
Furajarea optimă pentru un rumegător, care să asigure producţia cea mai mare, să fie
potrivită rumegării şi deci şi cea mai sănătoasă este furajarea cu furaj unic (TMR - Total
Mixed Ratio). Sunt evitate astfel oscilaţiile mari ale pH-ului prin consumul separat al furajului
concentrat (ca de exemplu, furajarea la sala de muls).
17
În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat.

În cazul consumului separat de furaj concentrat, oscilaţiile valorii pH-ului din rumen
sunt cu atât mai mari, cu cât vaca ingeră o cantitate mai mare de furaj concentrat. Prin
administrarea de furaj unic, fermierul este cel care stabileşte ce consumă vaca, iar vaca va
hotărî doar cantitatea pe care o va consuma din furajul unic pe care fermierul i-l pune la
dispoziţie.
Vacile consumă în funcţie de producţia de lapte; cele cu o producţie mai mare,
consumă mai mult furaj unic, faţă de vacile cu o producţie mai mică.
Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active
Mineralele şi substanţele active care trebuie asigurate vacii prin furajare sunt:
macroelemente (calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor şi sulf); oligoelemente (zinc, cupru,
mangan, cobalt, iod şi seleniu); vitamine liposolubile (A, D, E şi K); vitamine hidrosolubile
(B şi C); drojdii vii.
Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii,

fiecare având propriul rol în organism. Introducerea în exces a unui element nu poate înlocui
efectul unui alt component.
Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale,

oligoelemente şi vitamine). Vacile cu producţii mai mari de lapte au tendinţa de a pierde prin
lapte mai multe minerale şi substanţe active decât vacile cu producţii mai mici. Aceste
pierderi trebuie înlocuite în funcţie de producţia de lapte şi starea de sănătate a vacilor.
De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie

(înainte de introducerea furajului de compensare mineralizat şi a furajului concentrat).
Unui furaj unic destinat unei producţii de 25 kg lapte îi corespund 250 g premix, iar
unui furaj unic destinat unei producţii de 30 kg lapte îi corespund 300 g premix.
Pregătirea vacilor pentru lactaţie
Vaca de lapte trece prin trei perioade, care se succed: perioada de repaus mamar;
fătarea; perioada de lactaţie.
Perioadele de repaus mamar sunt cele mai importante din viaţa productivă unei vaci.
Repausul mamar înseamnă, pregătirea pentru următoarea lactaţie, perioada în care ugerul,
rumenul şi metabolismul se antrenează. Să ne gândim că numai în rumen are loc prelucrarea a
80% din furajul ingerat, iar în jur de 50% din substanţele nutritive sunt resorbite la nivelul
rumenului. De aceea, lactaţia începe cu ziua înţărcării şi nu cu ziua fătării!
Furajarea vacilor în repaus mamar este foarte uşor de realizat dacă raţia va fi compusă
dintr-o parte furaj finit folosit la furajarea vacilor lactante şi va fi amestecat cu o cantitate
corespunzătoare de paie. Cu cât furajul unic este destinat unei producţii mai mari de lapte, cu
18
atât mai puţin furaj unic şi mai multe paie va conţine raţia pentru furajarea vacilor în repaus
mamar.
Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un

adaos nutritiv ce are la bază sulfatul de magneziu. Acesta acţionează împotriva conţinutului
crescut în potasiu, în special din silozul de iarbă şi din fânul provenit de pe terenurile tratate
cu o cantitate prea mare de gunoi de grajd.
În cazul folosirii adaosurilor minerale acide este necesară asigurarea unei catităţi
suficiente de calciu, prin administrarea a 150 g premix destinat vacilor lactante cu un conţinut
ridicat de calciu, deoarece vaca mobilizează calciul şi îl descompune. Introducerea
componentelor bazice, precum bicarbonatul de sodiu, trebuie evitată.
Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar
• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie

• TMR 25-30 kg lapte => 50% amestec pentru lactante 2,5 kg paie
• TMR > 31 kg lapte => 40% amestec pentru lactante 3 kg paie
Paiele care se folosesc în raţie trebuie să fie lipsite de ciuperci, mucegaiuri, într-o stare bună
din punct de vedere igienic şi să nu fie mai lungi decât lăţimea pe care o are botul unei vaci.
Altfel, vaca va selecta şi nu va consuma paiele. Din această cauză, se recomandă tocarea
prealabilă a paielor.
TAB.7. Norme de hrană pentru taurine
Greut
UFL/U
Categoria corp. PDI (g) Ca (g) P (g) UIDL
FC
(kg)
Vaci lapte 600 11.6 1129 98.7 53 14.81
Juninci + viţele
450 5,9 515 38 28 9,3
18-20 luni
Viţele 12-18 luni 400 5,4 479 33 26 8,5
Viţele 6-12 luni 300 4,4 404 27 18 6,8
Viţele 3-6 luni 200 3,4 329 21 12 5
19
TAB. 8.Rație pentru vaci în lactație cu grutatea de 600 kg, o producție16 litri și un conținut în grasime de 3,6%
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ Kg brut 14.53 11.6 1129 1129 98.7 53 14.81
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 26.26 7.88 7.09 409.6 520.08 27.58 19.7 11,07
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 5 4.25 2.84 476 399.5 65.87 10.62
0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 PORUMB BOABE 1.04 0.9 1,14 73.80 108 3.15 0,27 0
0,87 0,90 114,00 96,00 1,50 12,80 0,00 TĂRÂȚE DE GRÂU 0.8 0.7 0.63 79.80 67.2 1.05 8.96 0
0.95 240 180 FOSFAT DICALCIC 0.07 0.07 16.8 12.6
TOTAL 33.17 12,8 11.7 1102 1094 114.45 53 14.85
TAB.9. Rație pentru tineret femel pentru reproducție cu vârsta de6-12 luni și greutatea de 300 Kg
KG
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 5,19 1,56 1,40 80,89 102,67 5,44 3,89 1,76
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 3,51 2,99 2,00 334,33 280,60 46,27 7,46 3,07
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 10,31 5,91 4,40 507,00 476,41 59,93 15,46 6,42
20
TAB.10. Rație tineret femel pentru reproducție 3-6 luni

UFL PDIN PDIE Ca P UIB
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ Kg brut Kg SU
3,4 329 329 21 12 5
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 4,83 4,11 3,00 275,34 279,45 24,66 12,33 4,77
0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 PORUMB BOABE 0,37 0,31 0,40 25,83 37,80 1,10 0,09 0,00
TOTAL 5,20 4,42 3,40 301,17 317,25 25,76 12,42 4,77
TAB.12. Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta mai mare de 18 luni (juninci)
KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 12,22 3,67 3,30 190,67 242,00 12,83 9,17 4,14
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 2,81 2,39 1,60 267,46 224,48 37,01 5,97 2,46
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 16,64 7,42 5,90 549,91 559,63 58,07 19,25 8,19
21
9.Stabilirea necesarului de furaje

Cantitatea de nutreţuri
TAB.13. Determinarea numărului de zile-animale furajate
Nr. Categor Specif Lunile anului Total zile

Crt ia de icare de furajat
animale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 Vaci E.M. 51 52 52 52 53 53 53,5 53,5 53,5 54 54,5 55 637

Z.A.F 1581 1456 1612 1560 1643 1590 1658,5 1658,5 1605 1674 1635 1705 19378
.
2 Junici E.M. 5,5 5,5 5,5 6,5 6,5 7 7,5 7,5 7,5 9 9,5 9,5 87
Z.A.F 170,5 154 170,5 195 201,5 210 232,5 232,5 225 279 285 294,5 2650
.
3 V.M. E.M. 4,5 5,5 5,5 5 4 3,5 5,5 6,5 6,5 5,5 4 3,5 59.5
Z.A.F 139,5 154 170,5 150 124 105 170,5 201,5 195 170,5 120 108,5 1809
.
4 T.F. 12- E.M.
18 Z.A.F
.
5 T.F. 6-12 E.M. 8 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 9,5 9,5 8,5 6,5 4,5 3 92
Z.A.F 248 238 263,5 255 263,5 255 294,5 294,5 255 201,5 135 93 2796.5
.
6 T.F. 0-6 E.M. 10 11 11,5 11,5 11,5 17,5 12,5 12,5 13 14,5 16,5 17,5 159.5
Z.A.F 310 308 356,5 345 356,5 345 387,5 387,5 390 449,5 495 542,5 4673
.
7 T.M. 0-3 E.M. 12,5 12,5 13 14,5 16,5 17,5 19,5 17,5 18,5 17,5 17,5 17 194
Z.A.F 387,5 350 403 435 51,5 525 604,5 542,5 555 542,5 525 527 5448.5
.
8 Tineret E.M. 9 12 15 18 21 23 25,5 24,5 24,5 13,5 13,5 23 222.5
Z.A.F 279 336 465 540 651 690 790,5 759,5 735 418,5 405 713 6782.5
.
9 Tineret E.M. 8 8 8 8 8 8 11 14 17 20 23 25 158
îngrăşat Z.A.F 248 224 248 240 248 240 341 434 510 620 690 775 4818
.
22
Calcul necesar furaje
TAB.14.Necesar furaje pentru vaci în lactație

Cantitate pe zi Total
Furaj Nr. Zile furajate
În Kg În tone
Porumb siloz 19378 26.26 508.86
Fân lucernă 19378 5 96.89
Porumb boabe 19378 1.04 20.15
Tărâțe de grâu 19378 0.8 15.50
TAB.15. Necesar furaje tineret femel pentru reproducție cu vârsta de 6-

12 luni și greutatea de 300 Kg
Furaj Nr. Zile furajate
În Kg În tone
Porumb siloz 2795.6 5,19 14.51
Fân lucernă 2796.5 3,51 9.81
Fân natural 2796.5 1,61 4.50
TAB.17. Necesar furaje pentru femelele în vârstă de peste 18

luni(juninci)
Furaj Nr zile
In Kg În tone
Porumb siloz 2650 12,22 32.38
Fân lucernă 2650 2,81 7.44
Fân natural 2650 1,61 4.26
TAB.18. Necesar furaje pentru viței+vițele 0-6 luni
Furaj Nr. Zile furajate Consum/ animal/zi Cantitate totală

4673 22.57
Fân natural 4,83
Porumb boabe 4673 0,37 1.72
23
TAB19. Necesar total de furaje
Tineret Tineret Tineret peste Tineret

Furaj Vaci 6-12 12-18 18 0-6
Total
Luni luni luni luni
Porumb siloz 508.86 14.51 32.38 555.75
Fân lucernă 96.89 9.81 7.44 114.14
Fân natural 4.50 4.26 22.57 31.33
Porumb boabe 20.15 1.72 1.72
Tărâțe de grâu 15.50 15.50
O parte din furaje sunt produse pe terenurile unității, iar o altă parte sunt achiziționate
de la diverși terți.
Calculul suprafețelor de teren arabil sau pășune care vor fi exploatate pentru
asigurarea bazei furajere a exploatației.
În cazul producerii silozului se cunoaște că o parte din acesta este impropriu pentru
hrana bovinelor. Astfel la necesarul pentru alimentația animalelor se mai adaugă un procent
de 10% ce reprezintă pierderile(marginile silozului se alterează datorită infiltrațiilor de apă
sau a oxigenului). Necesarul în acest caz de siloz este de: 424,525*1,1=1130,1
TAB.20. Calculul suprafeței necesare și a cheltuielii cu nutrețurile

Furaj Necesar Productivitate Suprafață Cheltuieli la Total
la ha în tone necesară(ha) ha cheltuieli
Porumb siloz 555.75 36 15.43 200 3086
Fân lucernă 114.14 8,5 13.42 700 9394
Fân natural 31.33 3 10.44 500 5220
Porumb
1.72 7 0.24 200 48
boabe
Total 17148
La aceste cheltuieli se adaugă și achiziționarea de tărâțe și blocuri minerale0

Tărâțea de grâu este achiziționată la prețul de 800 de lei tona, avem astfel cheltuieli
de:31,9*800=25520,00 lei
Pe lângă aceste cheltuieli se mai adaugă cheltuielile cu blocurile minerale, care
satisfac nevoia vacilor de vitamine, minerale și sare. Aceste blocuri sunt achiziționate la prețul
de 15 lei bucata și se estimează un consum de 1 bloc pe cap de vacă adultă și 1 bloc la 4 viței,
pe an având astfel nevoie de 60 de blocuri.
24
Cheltuieli cu blocuri minerale: 15*60=900 lei.

Totalul cheltuielilor cu furajarea se ridică astfel la:
17148,00+12400,00+900,00=30448,00lei.
25
10.Tehnologia de întreţinere şi exploatare
Sistemul de întreţinere liberă a vacilor de lapte

Întreţinerea nelegată a vacilor se practică pe scară largă în ţările cu zootehnie
dezvoltată. Acest sistem s-a impus în practică ca urmare a reducerii continue a populaţiei active
din agricultură. În ţările dezvoltate economic, personalul implicat în agricultură reprezintă 2-6% din
totalul populaţiei active, faţă de 30-40% în ţările în curs de dezvoltare.
Caracteristica principală a acestui sistem constă în întreţinerea liberă (nelegată) a
vacilor, în adăposturi închise sau semideschise, cu amenajări interioare specifice şi cu tratarea în grup
a animalelor. Eficienţa aplicării acestui sistem de întreţinere este condiţionată de asigurarea unor
condiţii specifice, între care:
- vacile întreţinute în sistem liber trebuie să aparţină unor rase cu potenţial productiv ridicat, să fie
ecornate, să reziste la acţiunea factorilor stresanţi specifici întreţinerii libere şi să aibă aptitudini bune
pentru mulsul mecanic;
- efectivul de vaci va fi împărţit în grupe tehnologice (de maxim 50 vaci), în funcţie de nivelul
productiv şi starea fiziologică, respectiv: vaci în prima sută de zile de lactaţie, vaci în a doua sută
de zile în lactaţie, vaci cu peste 200 zile de lactaţie şi vaci în repaus mamar;
- întreţinerea nelegată a vacilor se recomandă a fi aplicată în ferme cu un efectiv minim de 50 vaci
de lapte, de preferat între 100 şi 400 capete;
- ferma trebuie să fie dotată cu maşini şi instalaţii specifice, fiabile şi cu randament mare, iar
personalul de îngrijire trebuie să fie calificat şi chiar specializat pe operaţiuni tehnologice
distincte, prin şcolarizare;
- organizarea judicioasă a activităţii de reproducţie, astfel încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu
gestaţie confirmată 50-53% şi 80-83% vaci în lactaţie;
- în fermele cu întreţinere liberă reforma anuală la vaci este mai mare (30- 35%), astfel încât după
prima lactaţie să se elimine toate vacile care nu se pretează exploatării în acest sistem;
- să existe surse suficiente de furaje de volum de calitate superioară, care se administrează ad libitum;
- fermierii trebuie să manifeste competenţă în organizarea şi urmărirea modului de desfăşurare al
proceselor tehnologice.
Avantajele întreţinerii libere:
- productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea legată ca urmare a
faptului că în cazul întreţinerii libere există posibilitatea aplicării celor mai recente progrese
ştiinţifice legate de mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, iar lucrătorii sunt
specializaţi pe diferite operaţiuni tehnologice;
26
- efortul fizic al lucrătorilor se reduce;

- laptele muls are calităţi igienice superioare;
- vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării generale şi
de sănătate a animalelor; implicit, se măreşte longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri, se
activează funcţia de reproducţie şi se
facilitează depistarea vacilor în călduri.
Dezavantajele întreţinerii libere:
- ca urmare a faptului că vacile sunt tratate în grup (şi nu individual) procesele tehnologice
specifice nu pot fi adaptate (decât în mică măsură) particularităţilor individuale ale animalelor;
- cresc posibilităţile de difuzare în efectiv a unor boli infecto-contagioase, deoarece instalaţiile de
adăpare, muls şi furajare sunt folosite în comun.
- comportamentul de grup (cu toate efectele sale nefavorabile) se manifestă mai intens şi ca urmare,
între animale apar diferenţieri ale stării de întreţinere, iar producţia de lapte se reduce cu 5-10%;
- consumul de furaje pentru întreţinerea funcţiilor vitale creşte cu 5-10%
comparativ cu întreţinerea legată;
- frecvenţa avorturilor mecanice, a unor accidente şi a suptului reciproc între
vaci este mai mare;
- supravegherea animalelor se realizează mai greu, pentru abordarea şi contenţia animalelor fiind
necesară amenajarea unor compartimente cu întreţinere legată pentru 15-20 vaci;
- investiţiile iniţiale (construcţii, dotări cu maşini şi instalaţii specifice), consumurile materiale şi
energetice sunt mai mari.
Întreţinerea nelegată a vacilor în adăposturi închise. Această variantă de întreţinere a fost
concepută în SUA (1960) şi s-a extins apoi în Europa şi în alte ţări cu zootehnie dezvoltată.
Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este compartimentat şi are
uşi largi, glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în padoc, cu excepţia
perioadelor cu timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone
funcţionale: zona de odihnă, zona de furajare şi zona de mişcare (circulaţie).
Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în
compartimente cu spaţiu comun de odihnă sau compartimente cu spaţii
individualizate de odihnă.
În varianta de întreţinere cu spaţiu comun de odihnă, zona de odihnă este
delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de 15-20 cm. În zona de odihnă se aşterne un
strat gros de paie care se împrospătează de câte ori este nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg
paie/zi/animal). Aşternutul se evacuează periodic, o dată la 20-30 zile sau la 3-4 luni.
27
Dimensiunea suprafeţei de odihnă se calculează astfel încât să se asigure o suprafaţă specifică

de 4-5 m2/vacă.
Această variantă de întreţinere a pierdut din popularitate, deoarece spaţiul construit/animal
este mai mare, incidenţa traumatismelor mamare (prin călcare pe uger) este ridicată, iar timpul de
odihnă al vacilor este mai mic datorită deranjului reciproc între animale.
Întreţinerea liberă în adăposturi cu spaţiu individualizat de odihnă este
considerată varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihnă poate fi situată în
funcţie de capacitatea adăpostului de-a lungul unuia sau aambilor pereţi longitudinali ai
adăpostului, pe axa centrală a adăpostului - pe două sau patru rânduri.
Zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz,

rumeguş sau nisip care se primeneşte săptămânal. Există şi varianta în care în loc de aşternut se
folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se
igienizează periodic.
Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei pe
lungime poate fi reglată în funcţie de rasă şi masa corporală a vacilor (pe o distanţă de cca. 60 cm ) cu o
bară metalică (opritor de grebăn) montată în partea anterioară a separatoarelor de cuşetă. Aceste reglaje
se fac cu scopul de a obliga animalele ca în momentul în care se ridică să facă un pas înapoi, astfel încât
defecarea şi urinarea să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de mişcare), iar patul de odihnă
se menţine curat.
Zona de furajare poate fi amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa
cuşetelor de odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului.
Această zonă poate fi amplasată şi într-o aripă a adăpostului despărţită de zona de odihnă printr-un
perete prevăzut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin
bare metalice şi prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle. Dacă furajarea esterestricţionată,
fiecărui animal trebuie să i se asigure un loc de furajare. În cazul
furajării ad libitum, se asigură un loc de furajare la 2-3 vaci
Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor

tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate se administrează
restricţionat la muls. Pe timpul verii, furajele de volum se administrează în padoc, în iesle protejate de
copertine.
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare, pardoseala zonei
28
de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă. Această zonă trebuie să fie suficient
de largă (minim 3 m) astfel încât să asigure circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea
animalelor aflate în zona de furajare. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul
pentru 20-25 de vaci.
În funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala zonei
de odihnă poate fi continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip "delta" sau cu tractor echipat cu lamă de
buldozer) sau discontinuă, de tip grătar (când evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau mecanic
prin amplasarea în canalele de sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat în aceleaşi număr de
compartimente ca şi adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru
administrarea furajelor pe timpul verii.
Întreţinerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spaţiu individualizat de odihnă asigură
condiţii corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul odihnei, cu efecte pozitive
asupra capacităţii de exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.
Sistemul de întreținere a tineretului sugar
Întreţinerea viţeilorse face în creşă. După câteva ore de la fătare viţeii sunt transferaţi
în creşă unde vor fi întreţinuţi până la vârsta de 3 luni.
Capacitatea de cazare a unei boxe este de 4-8 viței, asigurând fiecărui viţel o suprafaţă
de cca. 2 m2.
Pardoseala boxei este continuă. Boxa este organizată în două zone funcţionale, şi
anume: zona de odihnă şi zona de mişcare-furajare. În zona de odihnă, pardoseala este situată
la o înălţime de 15-20 cm faţă de pardoseala din zona de mişcare-furajare. În această zonă,
care este astfel dimensionată încât să asigure fiecărui viţel o suprafaţă de odihnă de 1,2-1,3
m2, se aşterne un strat gros şi curat de paie. În zona de mişcare-furajare sunt amplasate
adăpătorile cu nivel constant.
Pe peretele frontal al boxei se găsesc dispozitivele de fixare a găleţilor pentru alăptare
şi grătarul pentru administrarea fânului sub care se găseşte jgheabul pentru concentrate.
Accesul la găleţile de alăptare este individualizat prin intermediul unor grilaje metalice
care să asigure un front de alăptare de 30-35 cm.
Pentru combaterea suptului reciproc între viţei, fiecare loc de alăptare este prevăzut cu
un dispozitiv de blocare a capului, pe timpul alăptării şi încă 15-20 minute după consumul
tainului de lapte.
Pentru a favoriza creşterea uniformă a viţeilor, precum şi pentru a optimiza
desfăşurarea unor procese tehnologice, acţiuni tehnice şi sanitar-veterinare (alăptare,
29
individualizare, ecornare, înţărcare, vaccinări), repartizarea viţeilor pe boxe se va face având

în vedere vârsta, masa corporală.
În compartimentele de creşă se vor asigura condiţii de microclimat şi de igienă
asemănătoare cu cele din profilactoriu. Pe timpul iernii, temperatura în creşă nu trebuie să fie
mai mică de 10-12 0C.
Înainte de populare boxele sunt curăţate şi dezinfectate.În boxe se schimbă aşernutul şi
se evacuează gunoiul, de două ori pe zi.
Sistemul de întreținere a tineretului femel de reproducție

Întreţinerea în stabulaţie liberă se poate realiza în adăposturi semideschise (pe aşternut
permanent), în adăposturi închise (pe aşternut permanent sau cu cuşete individuale).În vederea
obţinerii unor rezultate corespunzătoare, se impune dimensionarea corectă a colectivităţilor de
animale, precum şi a diferitelor zone funcţionale din adăpost şi padoc (zona de odihnă, zona
de mişcare-furajare, frontul de furajare, numărul de adăpători etc.). De asemenea, se va avea
în vedere ca loturile cazate în aceeaşi boxă să fie formate din animale cât mai uniforme din
punct de vedere al vârstei şi dezvoltării corporale, toate viţelele fiind ecornate.
Viţelele pot fi întreţinute şi în adăposturi închise cu boxe comune, având pardoseala de
tip grătar şi evacuarea hidraulică a dejecţiilor. Această variantă de întreţinere este mai puţin
recomandată deoarece se măreşte incidenţa afecţiunilor podale şi a accidentelor, se reduce
confortul (implicit şi timpul de odihnă), iar menţinerea igienei corporale precum şi a
parametrilor de microclimat în limite
corespunzătoare se realizează mai greu. Pe cât posibil, se va evita întreţinerea legată a
tineretului taurin femel de reproducţie.
În cadrul unității tineretul femel va fi cazat în același adăpost cu femelele adulte,în
boxe comune ,pe categorii de vârstă.Boxele vor fi prevăzute cu același tip de echipament ca
cele pentru vaci,implicit cușete de odihnă,spațiu comun de hrănire iar evacuarea dejecțiilor se
face cu ajutorul unui plug raclor.
Sistemul de muls
Sala de muls tip BRĂDULEŢ Neo-zeelandez, în V, coastă de peşte sau herringbone).

Capacitatea sălilor de muls brăduleţ este diferită, de la 2 x 4 locuri până la 2 x 4 locuri şi chiar mai
mult. Sala de muls este prevăzută cu un canal central de deservire pentru mulgători, faţă de care
30
standurile de muls sunt dispuse simetric şi oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls
este prevăzută cu sală de aşteptare şi padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rând de standuri
esteprevăzut cu două uşi (pentru accesul şi respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de
muls), cu acţionare (hidraulică, pneumatică sau mecanică) automate.
În funcţie de tipul sălii, instalaţia poate avea în dotare diferite elemente de automatizare a
unor operaţiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare aanimalelor, pentru controlul
individual al producţiei de lapte, decuplarea şi detaşarea automată a aparatelor de muls etc.
Colectarea şi transportul laptelui către spaţiile de filtrare, răcire şi păstrare se face pe conducte
de lapte, vacuumatic.
Acest tip de sală de muls se recomandă a fi folosit în fermele de producţie, cu efective de
150-400 vaci de lapte.
Organizarea mulsului.În vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de aşteptare pe cele
două linii de standuri şi sunt blocate la stand. Unul dintre mulgători pregăteşte ugerele pentru
muls la vacile de pe rândul din stânga sălii, iar cel de-al doilea mulgător mulge primele jeturi de lapte,
ataşează paharele de muls, supraveghează mulsul şi detaşează aparatele de muls. Vacile mulse sunt
evacuate în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul din
dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.
în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul
din dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.
31
12. Proiectarea numarului de locuri in adaposturile de tineret

taurin
1. Pentru vitele 0-6 luni
- In cazul fatarilor esalonate ( la N% rezultat din calcul se
adauga 5 %)
N%: (180/365) x 100= 50
n= (22x (50+5 ))/100=12,1 =13
2. Pentru vitele 6-12 luni:
N%: (180/365) x 100= 50
n= (15x(50+5)x100= 8,25= 9
3. Pentru vitele 12-18 :
N%: (180/365) x 100= 50
n= (13x (50+5)/100= 7,15=8
4. Pentru juninci :
N%: (180/365) x 100= 50

n=(9x(50+5)= 4,95 = 5
5. Pentru tineret mascul
N%: (90/365) x 100= 25
n= (24x (25+5) = 7,2=8
32
13. Organizarea producţiei
Laptele este un produs biologic având o compoziţie chimică complexă şi care se

sintetizează la nivelul glandei mamare pe baza hidraţilor de carbon, a proteinelor, vitaminelor şi
sărurilor minerale prezente în sângele circulant şi care în ţesutul glandular al mamelei sunt transformate
în substanţe specifice.
Denumirea de lapte, fără denumirea speciei de la care provine, este atribuită laptelui de vacă.
Pentru laptele altor specii se va preciza şi specia de la care provine (lapte de bivoliţă, de oaie, de
capră, etc.). Potrivit definiţiei din Codex Alimentarius, prin lapte se înţelege produsul secretat de glanda
mamară, a uneia sau mai multor vaci sănătoase, odihnite, corespunzător furajate, obţinut prin mulgere
igienică şi completă. Industria laptelui se bazează pe capacitatea taurinelor de a produce cantităţi de lapte
superioare celor necesare alăptării propriului viţel. Laptele excedentar este utilizat (ca atare sau sub formă de
produse lactate) cu preponderenţă în alimentaţia umană.
Laptele este descris ca un aliment complet, fiind singurul aliment utilizat în alimentaţia nou-
născuţilor. Laptele este important în alimentaţia umană mai ales datorită conţinutului său în
proteine şi calciu. Astfel, proteinele din lapte conţin o serie de aminoacizi esenţiali (care nu se
găsesc în cerealele utilizate în alimentaţia umană). În plus, coeficientul de digestibilitate şi de
absorbţie al proteinelor din lapte este ridicat.
În conformitate cu recomandările nutriţioniştilor, se apreciază că 1 litru lapte/zi asigură
întreg necesarul de proteină la un copil în vârstă de până la 6 ani şi 60% din necesar la copii de 6-14
ani. Pentru persoanele de 14-20 ani, 1 litru lapte/zi asigură cca. 50% din necesarul de proteină.
Pentru femeile care alăptează, consumul a 1 litru lapte/zi poate asigura până la 44% din necesarul de
proteine. În condiţii normale de exploatare, o bovină poate asigura necesarul optim de lapte pentru 10-
15 locuitori.
Producția de lapte din fermă este de 5000 kg lapte pe vaca cu lapte. Astfel se obține o cantitate
de 250000litri lapte pe an.
Deoarece hrănirea vițeilor până la vârsta de 3 luni se face cu lapte obținut în fermă iar
un vițel consumă în medie 8 litri de lapte pe zi trebuie calculat și consumul intern de lapte.
În medie se hrănesc cu lapte, zilnic 32vițele și 32 viței. Numărul de zile furajate înt-un
an este de 365x64=23360.
Consumul de lapte, în fermă se ridică la 23360x7litri/zi=51100 litri lapte.
Prin diferența dintre totalul producției de lapte și consumul intern, obținem cantitatea
de lapte marfă
33
CANTITATEA DE LAPTE MARFĂ:185000-51100=133900 kg lapte.
14. REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

I. Venituri:
1. Producţia de lapte: 250000 kg(lapte) * 1,4 lei/kg =350000 lei

2. Vaci reformate:4 vaci*600 kgGV * 6 lei/kg =14400 lei
3. Viţei 3 luni: 33 cap. *150 kg * 10 lei/kg=49500 lei
4. Vânzări vaci: 2 vaci *4000 lei=8000 lei
5. Subvenţii: 3000 lei/cap. * 50 cap.=150000 lei
6. Subvenţii lapte: 250 tone lapte * 89 lei/tonă =22250 lei
7. TOTAL VENITURI=594150lei.
II. Cheltuieli:
1. Furaje: 30448 lei

2. Fond de salarizare: 1 oameni * 1200lei *12 luni*1,36(impozite) =19584 lei/an
3. Asistenţă sanitar veterinară: 100 lei/cap*50cap.=5000 lei
4. Consum de energie: 5 kw/hl lapte *5000hl lapte * 0,55 lei/kw= 13750lei
5. Carburanţi: 3 litri/hl lapte * 5000 hl * 5.5 lei/litri =82500 lei
6. Cheltuieli muncitori sezonieri(1muncitori*45 zile*50 lei/zi)=2250lei
7. Alte cheltuieli(reparații, unelte, cheltuieli neprevăzute) 100 lei/animal=5000lei
8. Material seminal 85 doze (45 lei doza)=3825 lei
9. Impozit fermă:2500lei
10. Impozit teren:ha51,30*100/ha=5130lei
11. Apă 36m3/animal*70 capete*3,3lei/m3=8316lei
Total cheltuieli: 178303lei
Profit brut594150-178303=415847lei
Impozit pe profit 19%=79010.93
Profit net=415847-79010.93 =336836.07 lei
34
15.Concluzii și recomandări
Creșterea bovinelor va rămâne o activitate rentabilă atât timp cât va exista cerere de
produse ce rezultă prin exploatarea acestei specii.
Profitul dintr-o unitate de creștere a bovinelor depinde foarte mult de posibilitatea
producerii furajelor în cadrul unității.Achiziționarea acestora de la terți ar duce la creșterea
exagerată a cheltuielilor și la scăderea profitului sau, în cel mai rău caz la ne acoperirea
investițiilor.
Creșterea bovinelor reprezintă un sector profitabil, dar necesită o investiție inițială
mare care se amortizeză într-o perioadă lungă de timp.
Un fermier începător va trebui să calculeze investițiile în așa fel în cât să fie cât mai
rentabil pentru acesta. Astfel la un efectiv de 10-20 capete de bovine nu rentează investiția în
săli de muls performante. și nici întreținerea în stabulație liberă( ar necesita o suprafață mare
construită, și implicit la mărirea costurilor pentru înființarea fermelor).
Creşterea veniturilor (principala cale de sporire a eficienţei economice în fermele de
taurine) se poate realiza pe următoarele căi:
- Mărirea producţiilor de lapte şi carne prin optimizarea factorilor care influenţează
producţiile individuale, totale şi marfă la taurine.
- Valorificarea surplusului de taurine obţinut în fermă: viţei masculi livraţi pentru îngrăşare,
tineret taurin (tăuraşi şi viţele) destinat pentru reproducţie, taurine adulte reformate.
- Reducerea pierderilor prin morbiditate, sacrificări de necesitate şi mortalitate la taurine.
- Valorificarea gunoiului de grajd prin comercializare directă sau, mai eficient, prin utilizarea
acestuia ca îngrăşământ organic pentru terenurile destinate producerii furajelor.
Reducerea cheltuielilor de producţie se poate realiza pe următoarele căi:
- Reducerea cheltuielilor cu furajarea taurinelor. În cazul fermelor cu vaci de lapte, cheltuielile
cu furajarea reprezintă cca. 60% din structura cheltuielilor, iar în fermele de îngrăşare cca.
70%. În vederea reducerii cheltuielilor cu furajarea se impun o serie de măsuri, între care:
- întreaga cantitate de furaje de volum şi cea mai mare parte din furajele concentrate se
vor produce la nivelul fermei, aplicând tehnologii moderne care să asigure obţinerea unor
producţii cât mai mari de substanţă uscată la hectar;
- mărirea gradului de valorificare al furajelor prin aplicarea unor tehnologii adecvate
de conservare, prelucrare şi administrare al acestora;
- reducerea risipei de furaje;
- administrarea unor raţii complete, echilibrate cantitativ şi calitativ;
35
- administrarea raţională a furajelor concentrate (care sunt scumpe), numai în cazul

obţinerii unui spor de producţie care să acopere costul concentratelor şi care să asigure şi un
anumit profit;
- Reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă. Se realizează prin mecanizarea şi chiar
automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii muncii.
36
Bibliografie
1. Gavril Stanciu, Stelian Acatincăi, Ludovic Toma Cziszte : Tehnologia creșterii

bovinelor
2. Maciuc, V., 2006-Managementul creşterii bovinelor, Ed. Alfa, Iaşi.
3. Pop, I. M., 2006-Nutriţia şi alimentaţia animalelor, Vol I, II, III, Ed.

TipoMoldova, Iaşi.
4. Stelian Acatincăi-Proiectare tehnologică la bovine,Ed. Brumar,Timişoara.

5. www.Revista ferma.ro
6. www.plandeafaceri.ro
37

Partea 2. Proiect Bovine

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea 2. Proiect Bovine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE

AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile MACIUC

Stoian Iuliana Larisa

”Fermă vaci de lapte, efectiv matcă 50

1. Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului....................4

1.Memoriu justificativ și datele necesare pentru tema proiectului

Prezenta documentație are ca scop constituirea dosarului de construcție și exploatare a

Beneficiar: SC MILKA SRL.

Ferma de vaci de lapte are amplasamentul în județul Bacau, comuna Letea-Veche. În

Întreținerea vacilor în condiții corespunzătoare va avea ca efect exploatarea la

La ora acutală ferma deține un adăpost, o magazie de furaje, o bucătarie furajeră, o

Laptele se colectează în tancuri de răcire cu o capacitate de stocare de 48 de ore,

Rasa Baltata cu negru romaneasca (BNR)

thoracic 198,75-212,36 cm si greutatea corporala de 535,5-624,99 kg, valori medii obtinute in

In productia de carne se comporta, de asemene, bine. Tineretul ingrasat intensive realizeaza

3.Stabilirea structurii efectivului de taurine

TAB.1. Stabilirea structurii efectivului de taurine

4. Structura de vârstă a animalelor tinere

TAB.2.Situaţia vârstei animalelor tinere

Vârsta în luna Luna când vor trece în

5. Programarea montelor şi fătărilor

Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă şi

acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice

TAB.3. Planul De Montă Și Fătări

Total reforme vaci

7. Programarea producției de lapte

TAB.5.Mişcarea efectivelor de vaci pe lunile de lactaţie

Lunile de lactaţie Efectiv la

TAB.6.Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie (5000kg

Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X

Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă

Cauzele scoaterii vacilor din producţie

Reguli în furajarea vacilor de lapte

1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate

2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi

În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat.

Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active

Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii,

Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale,

De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie

Pregătirea vacilor pentru lactaţie

Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un

Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar

• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie

TAB.7. Norme de hrană pentru taurine

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB

TAB.10. Rație tineret femel pentru reproducție 3-6 luni

9.Stabilirea necesarului de furaje

TAB.13. Determinarea numărului de zile-animale furajate

Nr. Categor Specif Lunile anului Total zile

1 Vaci E.M. 51 52 52 52 53 53 53,5 53,5 53,5 54 54,5 55 637

Calcul necesar furaje

TAB.14.Necesar furaje pentru vaci în lactație

TAB.15. Necesar furaje tineret femel pentru reproducție cu vârsta de 6-

TAB.17. Necesar furaje pentru femelele în vârstă de peste 18

TAB.18. Necesar furaje pentru viței+vițele 0-6 luni

Furaj Nr. Zile furajate Consum/ animal/zi Cantitate totală

Porumb boabe 4673 0,37 1.72

TAB19. Necesar total de furaje

Tineret Tineret Tineret peste Tineret

TAB.20. Calculul suprafeței necesare și a cheltuielii cu nutrețurile

La aceste cheltuieli se adaugă și achiziționarea de tărâțe și blocuri minerale0