Sunteți pe pagina 1din 2

SEMIOLOGIE

Continuare -> Hipoestezia

Tulburari calitative ale perceptilor

ILUZIILE = deformare a realitatii, o modificare a perceptiei unor obiecte care exista in realitate.
Iluziile se intalnesc si la persoanele sanatoase d.p.d.v. fizic = iluziile fiziologice (Fata Morgana). Evolueaza pe fondul
constiintei clare a individului si exista critica asupra ceea ce este deformat.
Insa in psihiatrie, vb despre iluziile patologice, care sunt modificari ale tulburarilor morfo-functionale. La acestia, iluzia este
perceputa ca facand parte din realitate si nu este corectata. Acesti pacienti, nu sesizeaza faptul ca au o eroare de perceptie.
Iluziile patologice vizeaza fiecare analizator uman:
- Iluzii exteroceptive - se gasesc la analizatorii ce vin in contact cu exteriorul organismului (gustative, olfactiv tactil,
vizuale = haptice);
- Iluzii interoceptive – origine la nivelul analizatorilor ce testeaza functionalitatea interioara a organismului;
- Iluziile proprioceptive – transmit informatii de la analizatorii de miscare ai organimului.
Iluziile vizuale = in patologia pediatrica – copii au un fond de imaginatie mai activ decat adultii.
Iluziile se pot referi si la dimensiuni = iluzii macropsice (macropsii) sau guliverniene. Minimalizarea dimensiunilor = iluzii
micropsice-liliputane.
Obiectele pot fi percepute distorsionat de catre individ = dismegalopsii (strambe, rasucite).
Perceptia spatiului ( individ – obiect) = mai departe/aproape = poropsii.
False recunoasteri = confuzii de persoane ( déjà vu, deja connu sau inversul). Falsele recunoasteri se intalnesc cel
mai adesea in episoadele expansive in tulburarile psihice.
O forma particulara si interesanta a iluziilor este pareidolia – exista stimul si pacientul il percepe ca fiind
amenintator la adresa lui (desene covor, tapet, faianta).
Iluzia sosiilor = convingerea ca o persoana a luat identitatea unei alte persoane si se comporta ca atare ( in episoade
halucinante – schizofrenie – sindrom Fregori).
Iluziile auditive = apar in context anxios, cand omul are senzatia este urmarit.
Iluziile olfactive si gustative – apar mai frecvent in episoadele delirante, omul are convingerea ca i se pune ceva in
mancare.
Iluziile interoceptive – viscerale = apar mai frecvent in cadrul tulb. hipocondriace, pac. simte miscari ale intestinelor,
stomacului, bataile inimii, secundare unor tulb. delirante pe teme de patologie somatica – simte in interior o coasta, animale
in stomac (sarpe);
- pot aparea si in tulburari anxioase, atacuri de panica;
- delir de negare - pacientul spune ca nu mai are inima, nu mai are ficat, nu mai aude bataile inimii.
Iluziile proprioceptive = apare iluzia de deformare a unor parti din corp (anorexia), de miscare a unor segmente ale
corpului intr-o maniera nevoluntara.
Cel mai frecventa iluzie = dismorfofobia (la tinere) – dorinta de conformare la repere impuse de moda, standarde
aberante; este acea stare de discomfort pe care o are pacientul cand se examineaza in oglinda.

HALUCINATIILE- perceptia nereala, fara obiect de perceput, in comparative cu iluziile.


Conditii necesare de aparitie:
- campul clar de aparitie – pacientul este orientat temporo-spatial si la propria persoana;
- pacientul nu are critica asupra ceea ce percepe, nu recunoaste ca fiind o stare patologica;
- halucinatia modifica comportamentul pacientului;
- creeaza un fond afectiv distinct pacientului (buna dispozitie, indispozitie).
Sunt simptome de ordina I in diagnosticarea psihozelor (schizofrenia cu formele ei).
Pot exista halucinatii fiziologice, din starea dintre veghe si somn, cand persoana se trezeste lent = halucinatii
hipnapompice ( pentru scurt timp), opusul lor = hipnagogice ( la culcare), nu sunt patologice !
Halucinatia functionala – este aparte, apare doar pe parcursul prezentei unui anumit stimul : auditiva, cand este deschis
robinetul de apa.
Halucinoidele = forma a procesului halucinator, apar ca prolog al halucinatiilor adevarate, pacientul are o perioada cand
prezinta dubii asupra veridicitatii celor percepute, dar incepe sa fie din ce in ce mai increzator ca ceea ce simte este real.
Halucinozele = minoritate a proceselor halucinatorii, pacientul are si halucinatii si critica supra lor (in fazele echilibrate
ale schizofreniei, sub tratament), le recunoaste si le percepe clar pentru el ca sunt halucinatii.
Clasificarea halucinatiilor :
- halucinatii psihosenzoriale (adevarate) – stimulul perceput nereal, urmeaza traseul analizatorului – afectiuni organice
cerebrale;
- halucinatiile false –pseudohalucinatiile – stimulul perceput nu urmeaza traseul analizatorului : ex. halucinatiile
auditive .
Sunt mult mai intalnite in schizofrenie, aude voci din cap; cele vizuale – se petrec in interiorul ariei vizuale, proiectii vagi
ce vin pe fundal saracacios, imagini ce vin din interior.