Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Politehnica Bucuresti

Tema Neplan
Student: Pintilie Ionut
Grupa: 141 SE
Universitatea Politehnica Bucuresti

Cerinta:

Caracteristicile retelei de distributie:

li [km]
P.T. pi [kW] cos φ LEC LEA
1 580 0.89 1.05 4.5
2 450 0.9 2.4 4.2
3 2085 0.8 3.08 4.65
4 435 0.87 2.9 5.2
5 1080 0.75 1.35 3.5
6 970 0.8 1.2 2.2

Distanta dintre posturile de transformare 3 si 6 este de 3.5 km.

Dupa efectuarea calculelor s-au obtinut urmatoarele valori:

S [KW]
P.T. Q [KVAr]
1 651,68 297,14
2 500 217,94
3 2606,25 1563,75
4 500 246,52
5 1440 952,47
6 1212,5 727,5

Calculul curentilor pe reteaua de medie tensiune si insumarea acestora au dus la aflarea


unui curent maxim, Imax= 199,48 KA. In functie de aceasta valoare s-a ales sectiunea retelei de
medie tensiune, considerandu-se sectiunea constanta pe tot tronsonul de medie tensiune.
Universitatea Politehnica Bucuresti

S-a ales LEC cu sectiunea, s= 120 mm². Caracteristicile acestei sectiuni sunt prezentate in
tabelul de mai jos.

sn r0 x0 b0 Imax
[mm²] [Ω/Km] [Ω/Km] [μS/km] A
120 0.293 0.095 58 225

Dupa insumarea puterilor aparente, s-a obtinut o putere aparenta, Smax= 6910,43 KVA.
In functie de puterea aparenta a fiecarui consumator, s-au dimensionat cele 6 posturi de
transformare, cu mentiunea ca in PT3, se afla de 2 transformatoare.

Datele transformatoarelor cu 2 infasurari:

S n Sn Tip Psc usc P0 i0


T
kVA kVA - kW % kW %
PT1 651,68 1 1000 TTU-ONAN 10.50 6 1.75 1.4
PT2 500 1 630 TTU-ONAN 6.5 6 1.3 1.8
PT3 2606,25 2 1600 TTU-ONAN 14.96 6 2.3 1.3
PT4 500 1 630 TTU-ONAN 6.5 6 1.3 1.8
PT5 1440 1 1600 TTU-ONAN 14.96 6 2.3 1.3
PT6 1212,5 1 1600 TTU-ONAN 14.96 6 2.3 1.3

Se cere:
1. Să se calculeze regimul permanent de funcţionare
2. Să se propună măsuri de reducere a pierderilor de putere
3. Să se studieze influenţa generării distribuite asupra reţelei electrice
Universitatea Politehnica Bucuresti

Rezolvarea problemei:
1. Regimul permanent de functionare in cazul retelei nebuclate:
Reteaua nebuclata in cazul acesta, inseamna deconectarea liniei L7 de restul retelei.

N MT L1 L2 L3
20 kV S=3824,727 kVA S=3188,714 kVA S=2670,824 kVA
P=3240,477 kW P=2613,896 kW P=2159,997 kW S=1369,870 kVA S=1369,870 kVA
u=98,08 % Q=2031,709 kvar Q=1826,319 kvar Q=1570,896 kvar P=1052,215 kW P=1052,215 kW
N1 N2 N3 Q=877,147 kvar Q=877,147 kvar
20 kV S=672,726 kVA 20 kV 20 kV
S=520,832 kVA
u=98,02 % P=581,648 kW u=96,63 % P=453,900 kW u=94,69 %
Q=338,002 kvar Q=255,423 kvar
N IT
110 kV
PT2 PT3 PT3'
u=100,00 % PT1 Tap=0 Tap=0 Tap=0
Tap=0
L7
S=500,024 kVA S=1303,200 kVA S=1303,200 kVA
ST N1 JT P=-450,000 kW P=-1042,500 kW P=-1042,500 kW
Tap=0 S=651,620 kVA Q=-218,000 kvar Q=-782,000 kvar N3 JT Q=-782,000 kvar
0,4 kV P=-580,000 kW
N2 JT 0,4 kV
u=96,06 % Q=-297,000 kvar
0,4 kV u=90,93 %

Sursa S=7190,492 kVA S=7052,171 kVA u=93,83 %


P=5841,588 kW P=-5831,661 kW C2 C3
P=-5841,588 kW C1
Q=4192,735 kvar Q=-3965,458 kvar P=450,000 kW P=2085,000 kW
Q=-4192,735 kvar P=580,000 kW Q=218,000 kvar Q=1564,000 kvar
Q=297,000 kvar
L4 L5 L6
S=3233,205 kVA S=2759,629 kVA S=1253,853 kVA N6
P=2591,184 kW P=2082,916 kW P=980,402 kW 20 kV
Q=1933,748 kvar Q=1810,253 kvar Q=781,639 kvar
u=95,53 %
N4 S=523,258 kVA S=1524,112 kVA N5 S=1271,313 kVA
20 kV P=438,938 kW P=1091,389 kW 20 kV P=978,562 kW
u=96,04 % Q=284,836 kvar Q=1063,855 kvar u=95,67 % Q=811,574 kvar

PT4 PT5 PT6


Tap=0 Tap=0 Tap=0

S=1439,689 kVA S=1212,800 kVA


S=500,234 kVA
P=-1080,000 kW P=-970,000 kW
P=-435,000 kW N6 JT
Q=-952,000 kvar Q=-728,000 kvar
N4 JT Q=-247,000 kvar N5 JT
0,4 kV
0,4 kV 0,4 kV
u=92,08 %
u=92,94 % u=91,21 %

C4 C5 C6
P=435,000 kW P=1080,000 kW P=970,000 kW
Q=247,000 kvar Q=952,000 kvar Q=728,000 kvar

Se poate observa din figura 1, ca reteaua este bine dimensionata, implicit calculele
efectuate fiind corecte.

Pierderile obtinute in urma simularii:


ΔP = 0.241588 MW. (pierderile de putere activă)
ΔQ = 0.186735 MVAr. (pierderile de putere reactivă)

Datele obtinute pentru fiecare nod al retelei, in cazul celei nebuclate:


Nod U u P Q
kV % MW MVAr
N1 MT 19,604 98,02 0 0
N2 MT 19,326 96,63 0 0
N3 MT 18,938 94,69 0 0
N4 MT 19,208 96,04 0 0
N5 MT 19,133 95,67 0 0
N6 MT 19,106 95,53 0 0
N1 JT 0,384 96,06 0,58 0,297
N2 JT 0,375 93,83 0,45 0,218
N3 JT 0,364 90,93 2,085 1,564
N4 JT 0,372 92,94 0,435 0,247
N5 JT 0,365 91,21 1,08 0,952
Universitatea Politehnica Bucuresti

N6 JT 0,368 92,08 0,97 0,728

In urma verificarii datelor, se observa faptul ca pierderile cele mai mari sunt in nodul N3
JT cu o putere activa P= 2,095 MW si o putere reactiva Q=1,564 MVAr.

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de medie tensiune

Medie tensiune
99
98.5
98
97.5
97
u [%]

96.5
96
95.5
95
94.5
1 2 3 4 5 6
Nod

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de joasa tensiune

Joasa tensiune
97
96
95
94
u [%]

93
92
91
90
89
1 2 3 4 5 6
Nod

Se observa din cele doua grafice, ca nivelul de tensiune cel mai mic se afla in nodul 5
pentru joasa tensiune, iar pentru medie tensiune in nodul 6, iar in cazul retelei de medie tensiune
respectiv joasa tensiune, nivelul cel mai mare se afla in nodul 1.
Universitatea Politehnica Bucuresti

Regimul permanent de functionare in cazul retelei buclate:


Reteaua buclata in cazul acesta, inseamna conectarea liniei L7 la retea.

N MT L1 L2 L3
20 kV S=3484,409 kVA S=2856,077 kVA S=2337,592 kVA
P=2979,099 kW P=2361,683 kW P=1907,792 kW S=1369,378 kVA S=1369,378 kVA
u=98,20 % Q=1807,229 kvar Q=1606,122 kvar Q=1350,801 kvar P=1052,149 kW P=1052,149 kW
N1 MT N2 MT N3 MT Q=876,458 kvar Q=876,458 kvar
20 kV S=672,710 kVA 20 kV 20 kV
S=520,774 kVA
u=98,15 % P=581,653 kW u=96,90 % P=453,890 kW u=95,20 %
Q=337,962 kvar Q=255,322 kvar
N IT
110 kV
PT2 PT3 PT3'
u=100,00 % PT1 Tap=0 Tap=0 Tap=0 L7
Tap=0
S=320,112 kVA
S=500,024 kVA S=1303,200 kVA P=239,086
S=1303,200 kVA kW
P=-450,000 kW P=-1042,500 kW Q=212,861
P=-1042,500 kW kvar
ST N1 JT
Tap=0 S=651,620 kVA Q=-218,000 kvar Q=-782,000 kvar N3 JT Q=-782,000 kvar
0,4 kV P=-580,000 kW
N2 JT 0,4 kV
u=96,19 % Q=-297,000 kvar
0,4 kV u=91,47 %
Sursa S=7021,832 kVA S=6895,324 kVA u=94,11 %
P=5828,731 kW P=-5819,264 kW C2 C3
P=-5828,731 kW C1 P=450,000 kW P=2085,000 kW
Q=-3915,613 kvar Q=3915,613 kvar Q=-3698,873 kvar
P=580,000 kW Q=218,000 kvar Q=1564,000 kvar
Q=297,000 kvar
L4 L5 L6
S=3412,456 kVA S=2919,217 kVA S=1425,777 kVA N6 MT
P=2840,165 kW P=2324,503 kW P=1220,664 kW 20 kV
Q=1891,644 kvar Q=1765,931 kvar Q=736,762 kvar
u=95,45 %
N4 MT S=523,263 kVA S=1524,186 kVA N5 MT S=1271,374 kVA
20 kV P=438,939 kW P=1091,398 kW 20 kV P=978,571 kW
u=96,02 % Q=284,845 kvar Q=1063,952 kvar u=95,61 % Q=811,660 kvar

PT4 PT5 PT6


Tap=0 Tap=0 Tap=0

S=1439,689 kVA S=1212,800 kVA


S=500,234 kVA
P=-435,000 kW P=-1080,000 kW P=-970,000 kW
Q=-952,000 kvar N6 JT Q=-728,000 kvar
N4 JT Q=-247,000 kvar N5 JT
0,4 kV
0,4 kV 0,4 kV
u=92,00 %
u=92,91 % u=91,15 %

C4 C5 C6
P=435,000 kW P=1080,000 kW P=970,000 kW
Q=247,000 kvar Q=952,000 kvar Q=728,000 kvar

Pierderile obtinute in urma simularii:


ΔP = 0.228731 MW. (pierderile de putere activă)
ΔQ = 0.090387 MVAr. (pierderile de putere reactivă)

Datele obtinute pentru fiecare nod al retelei, in cazul celei buclate:


Nod U u P Q
kV % MW MVAr
N1 MT 19,63 98,15 0 0
N2 MT 19,381 96,9 0 0
N3 MT 19,04 95,2 0 0
N4 MT 19,203 96,02 0 0
N5 MT 19,122 95,61 0 0
N6 MT 19,09 95,45 0 0
N1 JT 0,385 96,19 0,58 0,297
N2 JT 0,376 94,11 0,45 0,218
N3 JT 0,366 91,47 2,085 1,564
N4 JT 0,372 92,91 0,435 0,247
N5 JT 0,365 91,15 1,08 0,952
N6 JT 0,368 92 0,97 0,728
Universitatea Politehnica Bucuresti

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de medie tensiune

Medie tensiune
99
98.5
98
97.5
97
u [%]

96.5
96
95.5
95
94.5
1 2 3 4 5 6
Nod

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de joasa tensiune

Joasa tensiune
97
96
95
94
u [%]

93
92
91
90
89
1 2 3 4 5 6
Nod

In urma buclarii retelei electrice, se observa faptul ca tensiunea este mult mai bine
distribuita in retea.
Universitatea Politehnica Bucuresti

2. Masuri de reducere a pierderilor de putere:


Pierderile de putere poti fi reduse in urmatoarele moduri:
 Buclarea retelei;
 Modificarea ploturilor la transformator astfel incat sa obtinem la
iesirea transformatorului o tensiune mai mare;
 Amplasarea unei surse distribuita care are rolul de a genera putere
activa pentru a se consuma mai putin din retea;

3. Influenta generarii distribuite asupra retelei electrice:


In acest caz, avem o retea nebuclata conectata la o sursa distribuita, de exemplu un
generator.

N MT L1 L2 L3
20 kV S=2641,626 kVA S=2046,394 kVA S=1536,853 kVA
P=2176,380 kW P=1576,836 kW P=1122,964 kW S=1368,276 kVA S=1368,276 kVA
u=98,35 % Q=1497,182 kvar Q=1304,345 kvar Q=1049,223 kvar P=1052,000 kW P=1052,000 kW
N1 MT N2 MT N3 MT Q=874,915 kvar Q=874,915 kvar
20 kV S=672,689 kVA 20 kV 20 kV
S=520,660 kVA
u=98,31 % P=581,658 kW u=97,46 % P=453,872 kW u=96,39 %
Q=337,912 kvar
Q=255,122 kvar
N IT
110 kV
PT2 PT3 PT3'
u=100,00 % PT1 Tap=0 Tap=0 Tap=0
Tap=0
L7 SM-478
S=500,024 kVA S=1303,200 kVA S=1303,200 kVA
P=-1000,000 kW
ST N1 JT P=-450,000 kW P=-1042,500 kW P=-1042,500 kW
Q=-500,000 kvar
Tap=0 S=651,620 kVA Q=-218,000 kvar Q=-782,000 kvar N3 JT Q=-782,000 kvar
0,4 kV P=-580,000 kW
u=96,36 % Q=-297,000 kvar N2 JT 0,4 kV
0,4 kV u=92,71 %
S=5970,045 kVA S=5871,740 kVA u=94,68 %
Sursa C2 C3
P=-4773,773 kW P=4773,773 kW P=-4766,930 kW
Q=3585,042 kvar Q=-3428,369 kvar C1 P=450,000 kW P=2085,000 kW
Q=-3585,042 kvar P=580,000 kW Q=218,000 kvar Q=1564,000 kvar
Q=297,000 kvar
L4 L5 L6
S=3231,165 kVA S=2758,697 kVA S=1253,517 kVA N6 MT
P=2590,549 kW P=2082,755 kW P=980,361 kW 20 kV
Q=1931,187 kvar Q=1809,016 kvar Q=781,151 kvar
u=95,82 %
N4 MT S=523,189 kVA S=1523,732 kVA N5 MT S=1271,098 kVA
20 kV P=438,928 kW P=1091,341 kW 20 kV P=978,533 kW
u=96,32 % Q=284,725 kvar Q=1063,360 kvar u=95,95 % Q=811,272 kvar

PT4 PT5 PT6


Tap=0 Tap=0 Tap=0

S=500,234 kVA S=1439,689 kVA S=1212,800 kVA


P=-435,000 kW P=-1080,000 kW P=-970,000 kW
Q=-952,000 kvar Q=-728,000 kvar
N4 JT Q=-247,000 kvar N5 JT
0,4 kV 0,4 kV N6 JT
u=93,23 % u=91,51 % 0,4 kV
u=92,38 %
C4 C5 C6
P=435,000 kW P=1080,000 kW P=970,000 kW
Q=247,000 kvar Q=952,000 kvar Q=728,000 kvar

Pierderile de putere in cazul sursei distribuite:


ΔP = 0.173773 MW. (pierderile de putere activă)
ΔQ = 0.079042 MVAr. (pierderile de putere reactivă)

Se observa faptul ca in conditiile in care reteaua este conectata la o sursa distribuita, in


cazul acesta puterea activa a sursei P=1MW si puterea reactiva a sursei Q=0,5MVAr, pierderile
de putere ale retelei scad considerabil.
Universitatea Politehnica Bucuresti

Datele obtinute pentru fiecare nod al retelei, in cazul celei buclate:


Nod U u P Q
kV % MW MVAr
N1 MT 19,663 98,31 0 0
N2 MT 19,491 97,46 0 0
N3 MT 19,278 96,39 0 0
N4 MT 19,264 96,32 0 0
N5 MT 19,19 95,95 0 0
N6 MT 19,163 95,82 0 0
N1 JT 0,385 96,36 0,58 0,297
N2 JT 0,379 94,68 0,45 0,218
N3 JT 0,371 92,71 2,085 1,564
N4 JT 0,373 93,23 0,435 0,247
N5 JT 0,366 91,51 1,08 0,952
N6 JT 0,37 92,38 0,97 0,728

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de medie tensiune

Medie tensiune
99
98.5
98
97.5
97
u [%]

96.5
96
95.5
95
94.5
1 2 3 4 5 6
Nod
Universitatea Politehnica Bucuresti

Grafic tensiune in fiecare nod al retelei de joasa tensiune

Joasa tensiune
97
96
95
94
u [%]

93
92
91
90
89
1 2 3 4 5 6
Nod

Grafic putere activa si putere reactiva


0.3

0.25

0.2

0.15 Putere activa


Putere reactiva

0.1

0.05

0
1 2 3

Legenda grafic:
 1- retea nebuclata
 2- retea buclata
 3- sursa distribuita
Universitatea Politehnica Bucuresti

Se observa din grafic ca pierderile scad succesiv in cele 3 cazuri, cea mai buna
varianta fiind cea in care se foloseste sursa distribuita.