PROIECT

MANAGEMENT IN AGRICULTURA

2018-2019
 Se va întocmi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul agricol urmator in
exploataţia AGRIMAD, din localitatea Birda, judeţul Timis, pe baza următoarelor elemente:

1. Condiţii naturale:
- temperatura medie anuală 110C;
- precipitaţii medii anuale 590 mm;
- tipul de sol dominant (textura, panta) : Cernoziom tipic si Cernoziom cambic, textura
lutoasa, teren plan, fara crovuri, drenaj bun si de adancime si de suprafata;

2. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului:

- suprafaţa totală 3027 ha ( 100 %);
- teren agricol 3024.5 ha ( 99.92%);
o teren arabil 3000 ha ( 99.11%);
 din care irigat 0 ha ( 0 %);
o păşuni naturale 22 ha ( 0.73%);
o fâneţe naturale 0 ha ( 0.%);
o livezi 2.5 ha ( 0.08.%);
o vii 0 ha (0%);
- teren neproductiv 2.5 ha ( 0.08%).

3. Descrierea fermei:
Societatea comerciala AGRIMAD isi desfasoara activitatea in jud. Timis, comuna Birda.
Inregistrata in anul 2000, societatea are ca obiect principal de activitate Cultivarea cerealelor
(exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase
(CAEN 0111). De asemenea, in completarea obiectivului principal, ferma desfasoara activitati
de comert, stocare temporara, procesare sau cresterea animalelor.
Societatea dispune de utilaje si masini moderne si performante care ii permit sa-si
desfasoare activitatea principala la timp si la standarde de calitate superioare. In dotarea fermei
intra :
1. 12 tractoare :
a. 4 tractoare Fendt Vario 1050 de 500 CP
b. 4 tractoare John Deere 9370R de 350 CP
c. 4 tractoare Massey Ferguson 7718S de 175 CP
2. 6 combine pentru recoltat si headere speciale
a. 4 John Deere S690
b. 2 Claas Lexion 760 Terra Trac
3. O autopropulsata destinata tratamentelor fitosanitare si fertilizarii foliare Horsch Leeb
4. 4 remorci pentru transportul ingrasamintelor si recoltei
5. Masini agricole pentru lucrari specificice fiecarei culturi asa cum reiese din tabelul de
mai jos :

Tractoare Marca Specificatii

4 Fendt Vario 1050 motor 6 cilindri, 12.4 cc; 517 CP; pompa hidraulica
220l/min; sistem ghidare prin GPS
4 JD 9370R motor 6 cilindri, 9 l cc; 370 CP; pompa hidraulica
220l/min; sistem ghidare prin GPS
4 Massey Ferguson 7700 motor 6 cilindri, 6 l, 175 CP;
S
Masini agricole
Plug Gregoire Besson SPLS9 plug reversibil, cu 12 trupite semielicoidale si
antetrupite
adancime de lucru pana la 60 cm;
Quivogne V-SUB
Scarificator latime de lucru 7.45 m; protectie
750/N
hidraulica la pietre
52 de discuri lise si crenelate; latime de
Grapa Disc Kuhn Discover XL2 lucru pana la 6.1 m; greutate pe disc
110-125 kg
latime de lucru reglabila intre 18 -50 m; capacitate
Masina imprastiat
Kuhn Axis 50.2 buncar 4200 l; distributie CDA; cantarire EMC;
ingrasaminte
angrenat de la sistemul hidraulic al tractorului
Combinator Bednar Swifter SM latime de lucru pana la 18m; organele active tip
18000 săgeată cu arc din oțel, iar cele tip gamma și SB cu
suport arcuit elastic; bară frontală de nivelare,
tăvălug cu platbandă,
2 rânduri de organe active tip săgeată 270×8 mm (4
rânduri de organe active gamma tip daltă / 4 rânduri
tip săgeată SB de 150×4 mm), bara de nivelare,
tăvălug posterior (cu platbandă pe două rânduri,
 crosskill pe două rânduri, crosskill pentru sol pietros)

masina pentru lucrari de prasit;

Maschio Gaspardo HR prevazuta cu fertilizator; 12
Cultivator
12R 3MDD unitati de lucru la distante de
70-80 cm
Semanatoare
latime de lucru 8 m, pe 52 de randuri;
distanta intre randuri 15 cm; pana la 17
pt paioase Kuhn Espro 8000R
km/h viteza de lucru; capacitate 5500 l;
distributia pneumatica
latime de lucru 12 m; 16/18 unitati de distributie;
de precizie Kuhn Maxima 2 TRX distanta intre randuri 70-80 cm; cu fertilizator;
distributia pneumatica
Presa de balotat Krone Fortima V 1800 camera de balotare variabila 1-1.8 m; baloti cilindrici;
sistem de legare cu sfoara
motor 6 cilindir; 350 HP; capacitate rezervor 5000
Masina de erbicidat
Horsch Leeb PT 330 l pt solutie si 500 l pt apa.; debit max. 1000 l/min;
autopropulsata
viteza d deplasare 0-30 km in camp;
Combina
JD S690 Motor 6 cilindri, 13.5 cc; 543 HP; capacitate buncar
14100l;
Class Lexion Terra Motor 6 cilindri, 12.5 cc; Capacitate buncar 11000l;
Trac
header 600X; SUNSPEED;
CORIO CONSPEED
capacitate max. de ridicare 4000kg; inaltimea
Incarcatoare
Manitou MlT 1040 max. de ridicare 9.6 m; distanta max. cu bratul
telescopice
intins la orizontala 6.55 m.
Remorca Farmtech Durus 3000 remorca cu basculare; 21.5 t; transport cereale si alte
produse vrac;

Societatea deţine în proprietate în localitatea Birda o bază de producţie compusă din:

teren - aproximativ 25.000 m2.

 5.000 m2 – platformă betonată, pe care se află amplasate silozul de depozitare

produse agricole, compus din 8 (opt) celule metalice moderne amplasate pe
verticala, cu o capacitate totală de recepționare de aproximativ 7.600 t
echivalent grâu;

 hală procesare semințe echipată complet cu instalații și sisteme de ultimă

generație de selectare, tratare și insăcuire semințe,

 două celule tampon – fiecare cu o capacitate de aproximativ 450 to echivalent

grâu, cu destinația de recepționare produse agricole în vederea selectării și
 tratării pentru obținerea semințelor, uscător cereale cu o capacitate de 24 to/ora
echivalent grâu, care folosește drept combustibil GPL, 4 rezervoare de GPL cu o
capacitate totală de 10.000 l, conectate direct la uscătorul silozului, cântar
electronic și pod basculă de 60 t,

 laborator pentru determinarea calității produselor dotat electronic cu întreaga

aparatură necesară, cabină comandă în care se află panoul de comandă, toate
operațiunile de recepționare, selectare, uscare, depozitare, aerare, recirculare în
cadrul aceleiași celule, tranzvazare dintr-o celulă în alta, livrare, fiind efectuate
electronic.

 10.000 m2 – pe care se află

o hala metalica pentru depozitare îngrășăminte chimice și adăpostire utilaje

agricole,

o atelier mecanic,

o magazie depozitare capacitate 5000 t,

o spații depozitare deșeuri, cântar mecanic 10 t,

o construcție birouri, sală mese, spațiu igienizare (dușuri), construcție

administrativă.

De asemenea, societatea foloseste silobaguri ca metoda alternativa de stocare temporara

atunci cand productia depaseste capacitatea totala de stocare a unitatii. Silobagurile au o
capacitate pana la 300t (in functie de masa hectolitrica a boabelor; un diametru de 3 m si o
lungime de 90 m) asigurand depozitarea pana la 5000 t/ha.
Personalul societatii este compus din 17 angajati cu urmatoarea structura :
1. Sef ferma : 1
2. Inginer agronom : 1
3. Secretariat -administrativ : 1
4. Paza : 2
5. Mecanici : 2
6. Tractoristi : 10

4. Structura culturilor:
1.mazare
2.grau
3.porumb
4.floarea-soarelui

5. Tabel asolamentul pe 4 ani:

An I II III IV
 Sola
1 M G P F
2 G P F M
3 P F M G
4 F M G P

6. Descrierea tehnologiilor de cultura

6.1 Grau
Fertilizarea de baza din toamna s-a facut cu superfosfat concentrat 250 kg/ha care sa asigure
100 kg fosfor s.a/ha si cu sare potasica 134 kg pc/ha care asigura 80 kg potasiu s.a/ha.
Ingrasamintele urmeaza a fi incoporate sub aratura. Dozele sunt stabilite dupa cartarea
agrochimica, in functie de recolta scontata si gradul de aprovizionare al solului. (doze
recomandate: 60-120 kg/ha P2O5; 40-80 kg/ha K2O).

Cultura de grau urmeaza dupa cultura de mazare, motiv pentru care nu s-a fertlizat cu azot
in toamna.

Cultura este lucrata in sistemul clasic de lucrari: aratura la 25 cm adancime, urmata de o

lucrare cu discul pentru maruntirea bulgarilor si uniformizarea terenului lucrat. Pregatirea
patului germinativ s-a facut cu o zi inaintea semanatului cu combinatorul.

Samanta a fost tratata cu insectofungicid Yunta Quattro 1.6l/t de samanta.

Soiul este Glosa, cu MMB 43g, puritatea fizica 98%, germinatia 85%, cantitatea folosita
este de 207 kg/ha, incoporata la 4 cm adancime, la distanta intre randuri de 15 cm (densitatea la
semanat 400 b.g/m2).

La desprimavarare s-a facut fertilizarea cu azot folosind azotatul de amoniu (33.5% N total)
in doza de 209 kg pc/ha care asigura 70 kg N s.a/ha. Am ales aplicarea fractionata a dozei de
azot, din acest motiv cantitatea reprezinta jumatate din cantitatea totala de azot.

Tratamentul fitosanitar a fost combinat cu erbicidul. Am aplicat Hussar Activ OD 1l/ha un

singur tratament primavara in postemergenta, in intervalul de la infratire – primii frati vizibili
(BBCH22) pana cel tarziu la sfarsitul formarii primului internod, cand nodul al 2-lea este la cel
mult 2 cm deasupra nodului 1 (BBCH 32). Spectrul de buruieni combatute cuprinde
dicotiledonate anuale si perene precum si unele monocotiledonate anuale printre care: Cirsium
arvense, Sonchus spp. si Convolvulus arvensis; Apera spica venti, Avena fatua, Agrostis
gigantea, Lolium spp., Phalaris spp, Poa spp;
Am folosit fungicidul Acanto Plus in doza de 0.5 l/ha importiva: Fainare (Erysiphe
graminis) Septorioza (Septoria spp) Rugini (Puccinia spp) Fuzarioza (Fusarium spp) Sfasierea
frunzelor (Helminthosporium spp).
A 2a jumatate din doza de azot am aplicat-o la jumatatea alungirii paiului (BBCH 32)
asigurand din azotatul de amoniu 70 kg N s.a/ha.

Al 2 tratament fitosanitar s-a facut cu un amestec de fungicid si inecticid. Am folosit Falcon

PRO 0.6l/ha in special impotriva Fuzariozei la grau in stadiul de inflorire. Insecticidul Decis
Mega, aplicat in doza de 0.15 l/ha asigura protectie impotriva plosnitelor si gandacului balos.
Momentul aplicarii asigura respectarea timpului de pauza de 30 zile.

Recoltarea se face in ultima decada a lunii iulie, la maturitate deplina, la o umiditate de

14%.

6.2 Mazare
Mazarea este cultivata in sistemul clasic de lucrari.

In toamna am efectat o lucrare cu discul pentru a facilita incoporarea resturilor vegetale prin
aratura.

Fertilizarea de baza s-a facut cu superfosfat concentrat in doza de 50 kg P2O5 s.a/ha si cu

sare potasica care va asigura 50 kg K2O s.a /ha.

Nu s-a fertilizat cu azot, mazarea avand capacitatea fixarii azotului atmosferic prin
nodozitatile formate din simbioza cu bacteria Rhizobium.

Aratura s-a executat in toamna la o adancime de 28 cm.

In primavara, inainte 14 zile de semanat, am tratat samanta fungicid Apron XL, impotriva
manei – Peronospora pisi, in doza 1 l/t.

In ziua semanatului s-a efectuat baterizarea semintelor cu Nitragin (4 flacoane/cantitatea de

samanta pt 1 ha) pentru stimularea activitatii bacteriene.

Am semanat soiul ESO (Donau Saat), soi semitardiv cu productivitate mare, de tip afila
pentru a putea recolta mecanizat. Soiul este rezistent la cadere si are un continut in proteina
ridicat. Cantitatea de samanta la ha a fost de 306 kg, asigurand o densitate de 120 bg/m 2.
Adancimea de semanat a fost la 4 cm, distanta intre randuri 15 cm.

Combaterea buruienilor s-a facut cu un amestec de erbicide cu aplicare postemergenta,

pentru intreg spectrul de buruieni prezente in cultura. Am aplica Agil 1l/ha cu efect graminicid
pentru combatere mohor (Setaria sp.), iarba barboara (Echinochloa crus-galli), costrei din
rizomi Sorghum halepense). Pentru dicotiledonatele anuale am folosit Pulsar 40 in doza de 1
l/ha, asigurand in acelasi timp oprirea cresterii unor buruieni probleme ca palamida, volbura sau
pirul.

Primul tratament fitosanitar s-a efectuat in acelasi timp cu o fertilizare foliara. Am folosit
fungicidul Ortiva Top 1 l/ha impotriva Antracnoza (Ascochyta pisi), Fainare (Erysiphe pisi),
Mana (Peronospora viciae), Patarea alba (Mycosphaerella pinoides). Fertilizarea foliara s-a
efectuat folosinf Microfert U in doza de 5 l/ha in special pentru aport de microelemente (Mn,
Mg, B).

Al doilea si al treilea tratament fitosanitar s-a efectuat cu insecticid Karis 10 EC (2 tratament

la interval de 10 zile) in doza de 0.5 l/ha impotriva Gargarita mazarei si a fasolei (Bruchus
pisorum, Acanthoscelides obsoletus), Musculita mazarei (Contarinia pisi), Molia pastailor de
mazare (Cydia nigricana), Paduchele verde al mazarei (Acyrthosiphon pisum)
 Recoltatul s-a efectuat la maturitate tehnica, in ultima decada a lunii iunie, la umiditate sub
18%.

6.3 Porumb
Lucrarile solului din toamna cuprind scarificarea si discuirea terenului.
Am inlocuit lucrarea de arat cu scarificare la 50 cm adancime. Lucrarea se recomanda in
asolamente de 4 ani, aplicata in anul in care pe sola se cultiva porumb. Afanarea adanca
favorizeaza dezvoltarea sistemului radicular si accesul la surse de apa dn adancime, sparge
stratul impermeabil de sol și permite infiltrarea apei și a aerului din straturile superioare.
In primavara, inainte de pregatirea patului germinativ, am fertilizat cu complex NPK
20:20:0 + Zn in doza de 500 kg pc/ha, asigurand astfel: 100 kg N sa/ha si 100 kg P2O5 s.a/ha.
Prin lucrarea cu combinatorul s-a efectuat incoporarea lor.
Inainte de semanat, samanta a fost tratata cu insecto- fungicid. Fungicidul Maxim XL 1l/t
impotriva Fusarium sp, Penicillium sp, Aspergillius sp, iar insecticidul Cruiser 350 FS 9 l/t, din
grupa neonicotinoidelor, asigura protectia impotriva gargaritelor, viermilor sarma, ratisoarei,
afidelor.
Pentru semnat am ales un hibrid simplu Pioneer, semitardiv cu rezistenta la taciune si seceta,
potential de productie ridicat si o foarte buna adaptabilitate la majoritatea conditiilor de cultura.
Densitatea la semanat a fost de 65.000 bg/ha, cu MMB 312 g, cantitatea de samanta la ha fiind
de 23 kg. Adancimea de semanat a fost de 5 cm, la distanta intre randuri de 70 cm.
Odata cu semanatul am aplicat o a 2a fertilizare cu azot, folosind azotat de amoniu (33.5%
N) in doza de 300 kg/ha, asigurand 100 kg N s.a/ha.
Ultima doza de azot am aplicat-o odata cu prasila I, cand plantele de porumb aveau 3-4
frunze. Am administrat azotat de amoniu, in doza de 150 kg/ha, asigurand 50 kg N s.a/ha.
In total, am aplicat 250 kg N s.a /ha.
Dupa prasila I am erbicidat cu Cerlit 1l/ha impotriva Xanthium sp., Rubus sp. Abuthilon sp.,
Convolvulus sp.,cu Samson Extra 6 OD 0.6l/ha + Titus Plus 307g/ha pentru monocotiledonate
anuale si perene.
Prasila II la 14 zile prasila I, asigura afanarea solului dintre randuri si combaterea mecanica
a buruienilor necombatute prin metodele anterioare.
Am efectuat o fertilizare foliara cu Agroleaf Maize in doze de 5 kg pc/ha, in special pentru
aprovizionarea cu microelemente porumbul are nevoie de o cantitate ridicată de zinc și
magneziu pentru o creștere rapidă. Concomitent am aplicat fungicidul Opera 1 l/ha cu acțiune
preventivă, cât și curativă împotriva pătării cenușii a frunzelor de porumb, ruginii porumbului
sau fuzariozei.
Recoltarea s-a facut la maturitate deplina, in prima decada a lunii septembrie, la o umiditate
o boabelor sub 18%.

6.4 Floarea- soarelui

In sistemul de clasic de lucrari ale solului, aratura in toamna la 25 cm adancime.
 Prin aratura s-a incorporat superfosfat concentrat si sare potasica, ingrasaminte aplicate
pentru fertilizarea de baza. Dozele de produs comercial aplicate au asigurat 60 kg P2O5 s.a/ha si
60 kg K2O s.a /ha.
In primavara, inainte de semanat am tratat semintele cu fungicid Maxim XL 5l/t (protectie
impotriva fomopsis Phomopsis helianthi, putregai alb Sclerotinia sclerotiorum, mana
Plasmopara helinthi, putregai cenusiu Botrytis cinerea) si insecticid Gaucho 60 FS 10 l/t (contra
ratisoarei porumbului si viermilor sarma).
Fertilizarea cu azot se va efectua in primavara, aplicarea fractionata in 2 etape: la
pregatirea patului germinativ si concomitent cu prasila I. Cantitatea toala de N/ha este de 90 kg
N s.a/ha.
La pregatirea patului germinativ am aplicat 135 kg/ha azotat de amoniu, asigurand 45 kg N
s.a/ha.
Pentru semanat am ales hibridul linoleic semitardiv ES JANIS CLP cu tehnologia Clearfiel
Plus, rezistent la Orobanche cumana pana la rasa G, tolerant la Sclerotinia si Phomopsis si
toleranta la stres climatic si cadere. Am efectuat si o fertilizare starter cu Seed Sprint H5 in doza
de 25 kg/ha (N12%; P43%; S5%; Zn0.8%), asigurand prezenta elemetelor nutritive in zona
radacinii; ingrasamant incorporat la 5 cm sub nivelul semintelor si la 10 cm lateral de randurile
de seminte.
Concomitent cu prasila I am administrat 135 kg/ha pc azotat de amoniu, asigurand 45 kg N
s.a /ha.
Am erbicidat cu Pulsar Plus 1.2 l/ha pentru dicotiledonate si monocotiledonate, erbicid
selectiv pentru tehnologia Clearfield Plus, aplicat in stadiul de 8 frunze.
Tratamentul fitosanitar s-a aplicat consomitent cu o fertilizare foliara. Am aplicat Mirage 45
EC 1/h pt combatere: Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), Alternarioza (Alternaria spp.),
Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), Frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi).
Ca fertilizant foliar am folosit Cropmax 1 l/ha pentru fertilizare cu microelemente si o
rezistenta sporita la stres climatic, boli si daunatori.
Am recoltat la maturitate deplina, in ultima decada a lunii august, la o umiditate 12%.

7. Structura culturilor din anul precedent:

Nr Denumirea culturii Suprafaţa Suprafaţa
crt (ha) (%)

1 Grau 700 23,33

2 Porumb 600 20,00
3 Floarea soarelui 700 23,33
4 Mazare 1000 33,34
Total arabil 3000 100

8. Producţiile medii la hectar realizate în ultimii 3 ani:

Nr Denumirea culturii Producţia realizată în anii (t/ha) Producţia programată
crt t/ha
 2016 2017 2018 2019
1 Grau 7.3 7 8 7.5
2 Porumb 11 10 12 10.5
3 Mazare 4.5 4 4.8 5
4 Floarea-soarelui 4.2 3.9 4.4 4.5

9. LIVRAREA PRODUCŢIEI

Nr Cantitate Preţ Valoare totală

Produs
crt (t) (lei / t) (lei)
1 Grau
7500 880,95
6.607.125,00
2 Porumb
7350 695,24
5.110.014,00
3 Mazare 3500 1.047,62
3.666.670,00
4 Floarea-soarelui 2700 1.544,04
4.168.908,00

TOTAL VENITURI 19.552.717,00

 10. PRODUCŢIA VEGETALĂ ŞI COSTURILE
CULTURA
Nr. crt

Suprafaţa (ha)

Cheltuieli totale (lei)

Cheltuieli pe hectar (lei/ha)

Lucrări mecanice proprii (lei)

Cheltuieli directe (lei)

Costul de producţie (lei/t)

Prod.medie Prod.totală

Cheltuieli indirecte comune

Materii prime şi materiale

Cheltuieli de aprovizionare
(kg/ha) (t)

La produsul principal

La produsul secundar

La produsul principal

La produsul secundar

(lei)

(lei)

(lei)

ptr produsul princ. (lei)

1 Grau 1000 7500 7500 7500 7500 2.511.500 574.300 0 251.150 3.096.950 515.314 3.856.513,59 3.856,51 514,20

2 Porumb 700 10500 15750 7350 11025 1.726.816 323.708 0 172.682 2.055.206 341.974 2.559.269,06 3.656,10 348,20

3 Mazare 700 5000 6000 3500 4200 1.723.372 278.432 0 172.337 2.006.141 333.810 2.498.171,04 3.568,82 713,76

4 Floarea 600 4500 6750 2700 4050 1.505.040 269.178 0 150.504 1.780.722 296.302 2.217.465,11 3.695,78 821,28
soarelui
TOTAL 3000 7.466.728 1.445.618 746.673 8.939.019 1.487.400 11.131.419,00
 11. REZULTATE FINANCIARE PE PRODUSE

Elemente pe UM Total
Rezultate economico-
Nr. Costuri de Preţuri de
Denumirea produselor Cantitatea Cheltuieli Venituri financiare
crt producţie vanzare
(t) (lei) (lei) (lei)
(lei/t) (lei/t)
1 Grau
514,20 880,95 7500 3.856.513,59 6.607.125,00 2.750.611,41
2 Porumb

348,20 695,25 7350 2.559.269,06 5.110.014,00 2.550.744,94

3 Mazare
713,76 1.047,62 3500 2.498.171,04 3.666.670,00 1.168.498,96
4 Floarea-soarelui
821,28 1.554,04 2700 2.217.465,11 4.168.908,00 1.951.442.89

TOTAL 11.131.418,80 19.552.717,00 8.421.298,20

 Asa cum reiese din datele de mai sus, firma reuseste prin productia planificata si tehnologia
aplicata sa isi asigure rentabilitatea.
La nivelul intregii ferme profitul previzionat din exploatare agricola este de 8.421.298 lei.
Mazarea, desi mai putin profitabila (costuri mari/ha comparativ cu pretul de valorificare) aduce
beneficii plantei postmergatoare (fertilizare, structura sol). Pentru a pastra avantajele unei
leguminoase in asolament, nu vom schimba structura culturii, chiar daca o alta cultura se dovedeste
a fi mai profitabila.
In prezent ferma nu valorifica productia secundara, aceasta fiind destinata consumului propriu
in ferma. Paiele de grau sunt folosite in furajare, resturile vegetale de mazare de asemenea, cocenii
de porumb sunt folositi ca furaj grosier sau insilozati cu alte culturi.
Pe viitor, ca obiective, ferma si-a propus:
Cresterea productivitatii prin achizitionarea unor utilaje performante. Utilajele fermei asigura
1.4 CP/ha, in vreme ce media la nivelul Uniunii Europene care este de 3,26 CP/ha.
Reducerea costurilor se poate obtine si prin reducerea numarului de lucrari. In viitor ferma va
testa sistemul minim de lucrari sau no-till. Prin reducerea numarului de treceri cu masinile agricole,
se reduce costul cu combustibilul si cu forta de munca.
In ciuda costurilor ridicate pe ha, floarea soarelui este una dintre cele mai profitabile culturi. Se
vor face analize pentru a stabili daca o linie de procesare in scopul obtinerii de ulei acestei culturi se
justifica dpdv economic. De asemenea, se vor putea valorifica si sroturile ramase dupa extragere,
pentru furajare.
Dezvoltarea unui sistem de irigatii care va permite sporuri de productie de cca 2 t/ ha la grau, 5
t/ha la porumb.