Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

Cartea egipteani a morfilor / trad.,cuvint introd. note $i indice

tematiq Maria Genescu. - Bucuregti: Herald, 2018
ISBN 978-973- I 1 1 -699-0
I. Genescu, Maria (trad. ; pref. ; note)
29

CARTEAEGIPTEANA
AMORTILOR
,

PAPIRUSUL ANI

(EdiEia a IV-a)

Tladucere, cuvdnt introductiv, note gi indice tematic:

MARIA GENESCU

Toate drepturlle gezervate. Nicio parte a acestel cirli nu poate

fi refrodusl sau ffansmisi sub nicio formi: gi prin niciun mijloc,
electronic sau mecanic, inclusiv;!,qfocopierbl inregistrare sau prin
orice sistem de b-tocare a inforinatrei firEq permisiunea editorului. EDITURAdbHERALD
Edilie in limba romani publicatl de Editura Herald. Copyright @ 20i8 ' Bucuregti,2018
 CapitolulXXXIX 72
CapitolulXL 74
CapitolulXLI 76
Capitolul XLII 77
CapitolulXLII 82
CapitolulXLIV 83
CapitolulXLV 84
capitolulXLVI 84
Cuprins CapitolulXLVII 85
85
CapitolulXLVII
CapitolulXLIX 85
Capitolul L 85
Cuvint introductiv 7 Capitolul Ll 86
Capitolul LII 86
Capitolul I t4 Capitolul LIII 87
Capitolul II 23 Capitolul LfV 88
Capitolul III '24
CapitolulLV 88
CapitolullV 26 capitolulLVl 89
CapitolulV 26 CapitolulLVII 89
CapitolulVl n Capitolul LVIII 90
CapitolulVII 28 CapitolulLIX 9l
capitolulvlII 29 CapitolulLX 9l
Capitolul IX 30 Capitolul LXI 9?
Capitolul X 30 Capitolul LXII 92
CapitolulXl 31 CapitolulLXIU 93
CapitolulXII 32 CapitolulLXIV 94
CapitolulLXV 101
CapitolulXIII 32
capitolulLxvl 103
CapitolulXIV 34
CapitolulLXVII 103
CapitolulXV 34
.)/ CapitolulLXVIII ' 103
CapitolulXVI
Capitolul LXIX 105
CapitolulXVII 37
CapitolulLXX 107
CapitolulXVIII 47
CapitoNLXXI 107
CapitolulXIX 49
CapitolulLXXII 110
CapitolulXX 52
CapitolulXXI 53 Capitolul LXXIII tt2
CapitolutrXXII 53 CapitolulLXXIV rt2
CapitolulLXXV 112
Capitolul XXIII 54
CapitolulLXXVI 113
CapitolulXXIV 55
Capitotul LXXVII tL4
CapitolulXXV 56
Capitolul LXXVIII 115
capitolulxxvl 57
122
CapitolulXXVII 58 CapitolulLXXIX
Capitolul LXXX 124
CapitolulXXVII 59
125
CapitolulXXIX 60 Capitolul LXXXI
CapitolulLDOflI t26
CapitolulXXX 6t
CapitolulLXXXII IN
CapitolulXXXI 64
tzs
CapitolulXXXI 65 Capitolul LXXXIV
CapitolulLXOilI l3l
CapitolulXXXII 68
r33
CapitolulXXXIV 68 CapitolulLXXXVI
CapitolulXXXV 68 capitolul LxxxvII L34
capitolul LXXXVII 135
Capitolul)O(XVI 70
135
CapitolulXXXVII 70 CapitolulLXXXIX
Capitolul XC r37
Capitolul X)OilIII 70
 i'
:t,
CapitolulXCI Capitolul CXLIII 219
139 I 220
Capitolul XCII t39 i$ Capitolul CXLIV
( Capitolul CXLV 224
CapitolulXCIII t4t
CapitolulXCIV Capitolul CXLVI 22J
t42 til

CapitolulXCV 143 '. Capitolul CXLVII zn

Capitolul CXLVIII 22J
CapitolulXCVI IM "t
CapitolulXCVII Capitolul CXLIX 229
145
CapitolulXCVIII Capirolul CL 2./'0
145
CapitolulXCIX 147 $ Capitolul CLI u0
i1l
Capitolul C l5l ,)t Capitolul CLII 244
i
Capitolul CI 152 Capitolul CLIII 245
Capitolul CII t54 Capitolul CLIV 250
Capitolul CIII 155 Capitolul CLV 253
Capitolul CIV l5s Capitolul CLVI 254
Capitolul CV 155 Capitolul CLVII 254
Capitolul CVI 156 Capitolul CLVIII 255
Capitolul CVII ts7 capitolul cl-x 256
Capitolul CVIII t57 Capitolul CLX 256
Capitolul CIX ls8 Capitolul CLXI 2s7
Capitolul CX 159 Capitolul CLXI 258
Capitolul CXI t65 Capitolul CLXIII 261
Capitolul CXII 166 Capitolul CLXIV 263
Capitolul CXIII 168 Capitolul CLXV 266
Capitolul CXIV 170 Capitolul CLXVI 268
Capitolul CXV 17t Capitolul CLXWI 269
Capitolul CXVJ 172 Capitolul CLXVIII 269
Capitolul CXVI t73 Capitolul CLXIX 270
Capitolul CXVil t74 Capitolul CLXX 2J5
CapitolulCxIx t74 Capitolul CLXXI 277
Capitolul CXX 175 Capitolul CLXXII 278
Capitolul CXXI 175 Capitolul CLXXII 285
Capitolul CXXII 175 Capitolul CLXXIV 287
Capirolul CXXII 175 Capitolul CLXXV 290
Capirolul CXXfV t76 Capitolul CLXXVI 293
Capitolul CXXV 179 Capitolul CLXXVII 293
Capitolul CXXVI l9s Capitolul CLXXVIII 294
Capitolul CXXVII 196 CLXXIX 298
Capitolul
Capitolul CXXVII 198 299
Capitolul CLXXX
Capitolul CXXIX 199 302
CapitolulCLXXXI
Capitolul CXXX 199 304
CapitolulCLXXXII
Capitolul cxxxl 20s CapitolulCLX)OilII 307
Capitolul CXXXII 206 3ll
CapitolulCLXXXW
Capitolul CXXXIII 2n6
Capitolul CXXXry
Capitolul CXXXV 3ll
209 3ll
Capitolul CLXXX\,'I
Capitolul CXXXV 210
Capitolul CLXXXVI 3ll
Capitolul CXXXVI 2tt Capitolul CLXXXVII 311
Capitolul CXXXWI 214
Capitolul CLXXXX 3t2
Capitolul CXXXVIII 214
Capitolul CXC 312
Capitolul CXXXiX 215
Capitolul CXL 2ls
Indice tematic qi de termeni 314
Capitolul CXLI 217
Bibliografie selectivi 362
Capitolul CXLII 217
Cenrpa pcrprrenl A MoRTILoR - Peprnusul Aur Ceprror,ur- I

Iati cuvintele pe care eu, Osiris Anis,

Capttolul I Scribul Osiris Ani, am si le spun
in ziua cdnd voi pleca pentru ultima dat[,
Iati, aici incep descdntecele Pe ultimul drum.
Din care aflagi cum si unde pleaci sufletul Cdnd sufletul meu de trup se va despirti,
inziuade luminl cdnd sfirgitul Atunci eu, scribul Osiris Ani, astfel voi vorbi:
Devine inceputul cel mai sigur. ,,Bun gisit, Osiris6, Taur din AmentiT!

in c6ntece de laudi voi preamdri Acum, insugi Thot8, Domnul celor intelepgi,
5 incepe discursul propriu-zis al lui Osiris Ani, scrib qi preot aducitor de ofrande.
Intrarea sufletului in ginutul misteriosului Neter-Khertil,
La inceput de ,,drum" spre Lumea de Dincolo, el igi definegte statutul moral qi etic ce
Din frumosul tirdm Amenti2, il indreptiEegte si aspire la viaga vegnici.
6 Potrivit eneadei strtctttate de preolii de la Heliopolis, Osiris era cel dintii dintre
Renagterea sa intru spirit
copiii concepuEi de cel de-al doilea cuplu divin, Geb (Fimintul) Ei Nut (Cerul). Din
$i Cll5toria3 sa rninunati legenda transmisi de Piutarh, aflim c5, ini$al, Osiris a fost om gi rege in lara Egiptu-

inspre Tirimul de Dincoloa. lui, un civilizator care i-a inviEat pe oameni agricultura, canalizirile etc., scogindu-i din
starea de silbiticie in care triiau. Stdrnind invidia fratelui slu Seth, devine eroul unei
drame de proporlii cosmice: va fi ucis de acesta, apoi va fi tdiat in buc[$ ce vor fi rispin-
t Vocabula neter induce ideea de divinitate gi deci, aici, textul se referi la Kherty, dite pe tot cuprinsul Egiptului. Prin magia lui Isis, prin iscusinga lui Anubis, prin inteli-
un zeu-berbec ce poate fi, in func1ie de imprejuriri, ostil sau benefic, iar singurul care genla lui Thot qi prin voinga lui Ra, Osiris va fi readus la viali, respectiv la viala ve$nic[,
ar putea sI inllture amenintarea acestei divinitili era Ra insusi. Kherti se mai afl[ in devenind regele Lumii de Dincolo, Domn in Amenti, Judecitorul suprem al mo4ilor.
legituri gi cu una dintre zonele dificil de stribltut din Lumea de Dincolo: spirite ma- Izvoarele egiptene prezinti numai fragmentar aminunte din viaga lui p[minteani gi
lefice care pAndesc gi ataci din pegterile sau din gropile in care triiesc. Termenul poa- postumd. Singura versiune coerentl a acestui mit este cea oferiti de Plutarh in scrierea
te denumi respectivele locuri sau spiritele ce le ocupi. Textele ce prezintl topografia intittiatd Despre Isk 9i Osiris (vezi, Prefala), insi coerenga acestui autor este in ,,spirit"
acestor locuri, precum qi descrierea pericolelor la care este expus sufletul postum, grec, ce nu coincide intotdeauna cu sofisticata mentalitate ,,metafizici" egipteanl. Spre
sunt redate in Cartea pe;terilor. exemplu, este prezentat, impreuni cu soqia qi sora lui, Isis, despirlit de restul zeilor din
' Cwdntnl Amenfi inseamni locuinia morlilor, dar 9i ,,apusul". La fel ca gi soarele la panteonul egiptean cind, in realitate, elii reprezintd petogizeii gi, la rindul lui, este
sfirqitul zilei, la sfArgitul viegii, sufletul se indrepta spre apus. in textele noastre, Amenti inclus, pini la substituire, in oricare dinue diviniti,ti. Esenlialul, sesizat qi de Plutarh,
estb locul ideal de existenlS pentru sufletul postum in agteptarea reincarndrii: aici se cste ci Osiris reprezenta pentru egipteni rezolvarea misterului invierii, al revenirii la
aflau Cimpiile Ferici$lor (Sekht-talu sar Sekht-Iaru), Cimpiile P-acii (Sekht-Hotep) 9i, viald: aqa cum Soarele reapare pe cer in fiecare dimineaEi, aqa cum plantele incolgesc,
in general, tot ceea ce egipteanul antic considera bun gi frumos in viaEa plmdnteani. tlin nou, dupi fiecare revirsare a Nilului, primdvara.

Cartea despre Amduat sifieazi, Amenti in cea de-a cincea orl a cilItoriei nocturne a lui
Ra. Stipin qi rege in Amenti era Osiris, numit gi Khentamenti, Domnul Apusului.
3 ,,Clldtoria" mortului egiptean nu numai ci presupunea o iniEiere prealabili dar,
prin ea insiqi, era iniliatici. Scopul acestei inigieri era dobindirea vieEii vegnice, cu
tot confortul material din epoca istorici la care ne referim, convieluirea lui allturi de
zei qi, prin aceasta, participarea lui efectivd la miqcirile din spaEiul cosmic ce definesc
destinul lumii plmintene, in prezent qi in viitor etc.
a ,,TdrAmul de Dincolo" sau ,,Lumea de Dincolo" reprezinti spagiul in care existau
sufletele morlilor egipteni, pini la reincarnare. Acest ,,tiram" avea o geografie com-
plexi cu o impirlire administrativi proprie, asemdnitoare cu cea din Egiptul Antic,
conformi cu etapele cilitoriei lui Ra ce se desfigura pe parcursul celor douisprezece
ore nocturne.
7 Taurul din Amenti este unul dintre numele ce i se dldeau lui Osiris. in capitolele
nrmltoare vom intilni gi alte nume ale lui: Zeul-cu-inima-opriti (vezi infra), Fiin-
ta-Buni, Domnul-celor-dou[-coroane, Zeul-bun-din-Abydos etc.
8 Thot, zeu lunar gi sapienEial, de o mare complexitate, ce a fost adorat pe tot
cuprinsul Egiptului. Era reprezentat ca un birbat cu cap de ibis sau de babuin; din
rlccasti cauzi, in unele texte este numit,,Cel-cu-nasul-lung" sau,,Ndsosul". Din tim-
puri strivechi, a fost zeu al oraEului numit de greci Hermopolis, in textele noastre,
'lhot este sogul zeigei Maat Adevir-gi-Dreptate dar, in sanctuarul de la llermopolis,
sogia lui era Seshat, o zeigd a scrierilor epistolare. Mai intii, el a fost scribul lui Osi-
lis, in regatul pimintean al acestuia, iar in Lumea de Dincolo, in calitate de scrib, la
ludecata osirian[, linea evidenla p[catelor celor mor1i, notandu-le pe o tiblit[. Era
considerat patron gi inventator al activitiEilor intelectuale: scrierea, calculul matema-

I4 15
Cenrpe BcrproerrrA A MoRTTLoR - Peprnusur, Arvr
Vorbegte prin gura mea!
intr-adevIr, sunt Marele Zeue
Care insoqeEte, in plutirea sa, Barca cereascdlo,
Sunt zeu cu adevdrat, unul dintre acei fe$-frumogi
Care, laJudecata de Apoi a Cuvintelorlr, au fost norocosi,
Unul dintre acei prinli
Ce se bat pentru ca dugmanii lui Osiris sI fie invingi.
Sunt unul dintre zeii ndsculi de zeiga Nut12,
tic al sirbitorilor, separarea limbilor, istoria, iegile etc.; nu in ultimul rind, el era qi
plstritorul calendarului. in mitul lui Osiris, Thot este un mediator impa4ial al lup-
telor dintre Horus gi Seth: i-a redat ochiul lui Horus, smuls de Seth, iar lui Seth i-a
vindecat testiculele vIt[mate de Horus. Uneori, ca urmare a speculaliilor teologice,
s-a spus ci Thot reprezinti .limba lui Ptah" gi ,,inima lui Ra"; el insugi mare magician,
s-a impus ca patron al magicienilor gi al vrdjitorilor cunoscdnd ,,cuvintele de putere"
si stipdnind qtiinEa vindecirii prin formule magice. Mitul lui Thot, numit de Platon
Theut, asimiiat zeului grec Hermes, in epoca ptolemaici a cunoscut o nou[ configu-
rare, explozivi, din care a rezultat Hermes Trismegistul.
' in calitolele Cd.rlii se vorbe;te mereu despre ,,Marele Zeu", saLl,Marea Divini-
tate", dar al cirui nume nu este spus niciodat5. in afard de acesta, titulatura de ,,Mare
Zeu" le este acordatd zeilorAtum, Ra, Horus, Khnum, Ptah, Amon, Osiris, precum gi
sufletelor rlposalilor ce se identificau cu unul dintre aceqtia.
to Aqa cum, la alte popoare, vehiculul in care Soarele iEi face cursa zilnic[ este un
car, la egipteni, legali vital de fluviul Nil, vehiculul solar este barca. in capitolele ce
urmeazi, se vorbegte gi despre bdrcile altor zei care il insogesc pe Ra in drumurile
lui cereqti. Importanla ce se dddea acestui miiloc de transport in viala postumi este
dovediti de bircile, uneori in mdrime naturald iar alteori sub form[ de miniaturi, ce
s-au gdsit ingropate in morminte sau in apropierea mormintelor.
" Judecata de Apoi a Cuvintelor eraJudecata osirian[ ce se linea in Dubla Sali a
lui Maat Adevir-gi-Dreptate. in prezenga celor 42 de judecdtori, reprezentand cele
42 de nome ale Egiptului, sufletul riposatului trebuia sd-gi suslini nevinovilia prin
aga-numita .Mirturisire negativl" sau spovedanie. Felul in care el igi rostea pledoaria,
negdnd toate faptele incriminate de lege, influenla,,Cintarul" in favoarea sa.
'2 in eneada heliopolitani, Nut (Cerul) este fiica primului cuplu divin, Shu (Ae-
rul) gi Tefnut (Umezeala). Clsitoriti cu fratele ei Geb (Pdmintul), a fost despirgiti
de acesta de citre tatll ei, Shu. Jucind cu Thot un joc de noroc, Nut a caEtigat gi,
in revang[, perdantul a creat pentru ea incd cinci zile carc, la fiecare patru ani, s-au
addugat anului de 360 de zile, in aceste zile, numite epagonene, Nut i-a ndscut pe cei
patru copii ai ei: Osiris, Isis, Seth qi Nephtys; acestora, li s-a adlugat Harueris (Horus
cel Bitrin). Este reprezentati ca o femeie cu trupul curbat peste Geb, avdnd mdinile
sprijinite la risirit si picioarele la apus; uneori apare gi sub aspectul unei vaci, sprijini-
ti de Shu gi de alte divinit5li. in cosmogoniile mai vechi, Nut era tot solia lui Geb, dar
ea este aceea care il naste pe Ra: in fiecare zi, la apus, ea inghilea Soarele gi, adouazi,
t6
Ceprror,ur, I
Zei care se luptau cu vr[imagii, in numele lui Horus,
Aducdndu-l pe demonul Sebaul3 legat si bitut.
Acum, o, Osiris, iati-md!Vin printre ai tii,
Egal cu ceilalli zei nlsculi de zeiga Nut.
Cu ei impreunl igi spulber dugmanii,
Nimicindu-i pe demonii rii,
Cdci eu insumi fac parte din ceata lui Horusra,
in zori, il ndgtea din nou. Pe tavanul inciperii funerare a lui Ramses al IVJea, Nut este
reprezentati ca fiind pe punctul de a inghigi Soarele.
13 De cele mai multe ori, numele demonilor sunt aleatorii sau sunt alte nume ce se
dau lui Apopis, lui Seth, altor creaturi malefice.
ra Originea acestui zeu este foarte indepdrtatd in timp, iar mitul lui il precede pe
cel al lui Osiris. incd din epoca predinasticl, a existat un zeu Horus, numit Marele
Zeu, stipin al cerului, al cdrui simbol era goimul. in perioada sincretismului de la
Heliopolis, Horus a fost identificat cu Ra, numit Ra-Harachti (Horus al orizontului),
reprezentat ca un birbat cu cap de goim. Plutarh, in Despre Isis ;i Oslrls, spune ci a mai
existat un Horus, fiu al lui Geb qi Nut, al doilea nlscut, dupd Osiris, numit Horus cel
Bdtrdn (in egipteani Harwer) sau Horus din Behedet, pe care, spune el, egiptenii il
numesc Arueris, iar grecii, Apolo. Acest Horus ar fi intemeietorul regatului din Deltd.
Horus cel Bdtrdn a fost confundat, uneori, cu Horus cel TdnIr sau Horus copil (Har-
pocrate), Horus din Chemnis, fiul lui Isis qi Osiris, reprezentat, cel mai adesea, ca un
prunc in pielea goal5, ce std in bralele mamei sale, sugindu-qi un deget. Grecii de mai
tirziu au interpretat gestul copilului ca pe un indemn la ticere. in cea mai veche ver-
siune a legendei nagterii lui Horus, din Textele piramidelor, se spune cI Isis, ludndu-gi
infitisare de vultur, s-a asezat peste trupul mort al lui Osiris gi l-a conceput astfel.
Dup[ ce a devenit birbat, dorind si-qi rlzbune tatil, Horus l-a provocat la lupti pe
Seth. Despre Horus cel Tinir se crede c[, invingindu-l pe Seth gi pe adeplii acestuia,
ce-gi impuseseri dominaEia in DeltI, a infdptuit unificarea Egiptului de Sus cu Egiptul
de Jos qi a instituit cultul lui Osiris pe toati Valea Nilului. in luptele care s-au dat, Ho-
rus a fost sprijinit de partizanii lui, din ,,ceata lui Horus", mtmigi Shemsu Hor. Se mai
spune, intr-unul difiie Tetctele piramidelor, cE,inaceste confrunt[ri Horus ar fi dat do-
vadi de o cruzime firl seamin: celor prinqi, le smulgea mlruntaiele gi le bea singele.
Chiar dacd rezultatul acestor lupte era de multe ori incert, la intervengia zeilor, Horus
este a$ezat pe tronul tatdlui siu, ca ,,mostenitor" al acestuia. Herodot spune ci Horus
,,a fost cel din urmi zeu care a domnit in Egipt" (Istorii Il, 144). De atunci incolo,
orice rege al Egiptului se considera o intrupare a lui Horus qi ,,moqtenitor" legitim al
tronului. Principalul slu centru de cult se afla in oragul Nekhen (Hierakonpolis) din
Egiptul de Sus. in schimb, la Edfu, tot in Egiptul de Sus, era celebrat si un alt Horus,
fiul lui Horus de mai sus, rezultat din cdsltoria lui cu zeiEa Hathor, cum ar veni, nepot
al lui Isis $i Osiris, numit Horus Semataui (Unificator al celor Doud Piminturi). IJn alt
Horus era patron al oraqului Letopolis, numit Hor-Khenti-Irti (Hotns ce stipanegte
cei doi ochi, respectiv, Soarele !i Luna) gi tot un Horw, Hor-Khenti-Khaf (Horus care
domnegte asupra trupurilor), era divinitatea protectoare a oragului Athribis.
17
Cenrne BcrprnaxA e rvronTrr.on - Peprnusur, Arrrr Ceprror,ur, I
in numele tdu, lupt gi mi zbat alergdnd peste tot. pling pe Osiris
Jelesc qi-l
Sunt insugi Thot in cele DouI Jiri din Rekhet2o,
in ziua Cintdririi Cuvintelorls. De acum, AjutdnduJ s6-gi infringi dusmanii.
ln Marea Casi a Celui Vechi gi Puternicr6 din lunurT, Pentru ca Osiris si-gi infrdngi duEmanii de peste tot,
Sunt Djedirs, fiul lui Djedi. Ra21 i l-a trimis in aiutor pe Thot.
Dupd ce m-a nigcut, mama mea, Nut, Si, iatI, Thot, cel trimis de zei,
M-a trimis in lume si locuiesc in oragul Djedute. Pe mine insumi m-a {Acut si triumf asupra duqmanilor mei.

$i sunt unul dintre aceia care, pe drept, in ziua in care mumia regall^lui Osiris este infi;ati22,

rs Este vorba despreJudecata postuml, in faga Tribunalului osirian.
16 Se referi la primul templu funerar de pe tot cuprinsul Egiptului, dedicat lui Ra,
aflat la Heliopolis. Templele din Egipt au inceput sd apari in timpul Dinastiei a V-a
heliopolitani (c .2498-2345 i.Hr.). Oricare dintre templele solare, in limba egipteand,
se ntrnea hut-aaf, insemnind Marele Templu.
t7 Iunu este str[vechea denumire a oragului pe care grecii l-au numit Heliopolis,
capitali a celei de a 13-a nome; in egipteani, oragul se numealannu-meh,insemndnd
Stilp al Egiptului de Jos. Situat pe malul rlsiritean al Nilului, inci de la inceputuri-
le Regatului Vechi, din timpul Dinastiei a III-a (c. 2686-2613 i.Hr.), in anii domniei
regelui Dioser, oraqul s-a impus pe plan religios, devenind centrul cultului lui Ra,
zeul Soarelui. Preoiii din Heliopolis aveau reputalie de filosofi qi de astronomi; ei
au conceput o teologie ce a jucat un rol foarte important in istoria Egiptului. intr-o
inscriplie din frumosul templu dedicat lui Hathor, in Denderah (numit de greci Ten-
tyris), unde Hathor era adoratl ca solie a lui Horus, se spune c[ Ra-Harachte, tatil
acestei zei1e, ar fi creat ora$ul Iunet (denumirea egipteand a oraqului Denderah) ca pe
o replici feminind a oragului Iunu.
t8 Dfedi pare dfi, aici, un nume propriu pe care gi l-a luat un preot ceparticipa la ri-
tualul,,de ridicare a Djed-ului", inegipteand saha-djed. Autorulse declarl fiul
"Diedi
lui Djedi" pentru a arita ci a mogtenit aceastd funclie sacerdotali. Simbol prin exce-
Len1tr osirian, djed-ul, inilial, era un simbol solar ce i se alltura zeului Ptah. Mai tdrziu,
a fost preluat de zeul Sokaris, de la care, prin asimilare, a trecut la Osiris . Djed-d era
un stilp, coloand sau trunchi de copac, ale cirui crengi fuseserl curdgate. Ritualul de
,inllEare a Djed-ului" in pozilie verticali semnifica, in principal, invierea lui Osiris:
in textele din aceasti carte pozigia verticali gi posibilitatea de a-gi folosi picioarele la
mers ii dau rlposatului certitudinea cd a intrat intr-o alti viagd. Ca amulet[ norocoasd,
reprezentarea miniaturalS t djed-ului a fost unul dintre cele mai populare talismane
din Egiptul Antic.
te Djedu este denumirea pe care egiptenii o dideau oraqului Busiris, situat in Delti.
in egipteani, orasul se numea Per-ousir, insemndnd Casa lui Osiris; se credea cd este
local de naqtere al lui Osiris si, din aceast[ cauzd, localnicii, asociindul pe Osiris cu
stiipul djed,l-au numit gi Djedu. De altminteri, in Egiptul Antic, existau cel puEin
doui orage ce iqi derivau numele de la numele stdlpului sacn, djed. De pildi, oragul
Mendez, situat in partea de risirit a Deltei Nilului, era numit de e$pteni Djedet, iar
divinitatea ocrotitoare era Band.ebdjed, o reincarnare a lui Osiris criocefal.
Sunt allturi de Horus, in a lui ceat5.
Doui Jiri erau Egiptul de
'" Cele Sus qi Egiptul deJos.
rr Ra, la origini, era Soarele vizibil pe cer, adoratin mai multe locuri de pe cu-
prinsul Egiptului. incepind cu dinastia a IV-a (c. 2613-U98) devine zeu suprem in
tleliopolis. Pentru ci, anterior, gi Horus era zeu solar, cu infiEis,are de soim, aceste
doui divinit[gi au fuzionat cu numele de Ra-Harachte. $i, deoarece mai existau inci
alte doui divinitigi solare, preogii din Heliopolis au imaginat un compromis in urma
ciruia, dimineaga, Soarele se ivea sub forma unui copil rdslrind dintr-un lotus, fi-
ind Khepra, reprezentat gi printr-un scarabeu; laprdnz, era el insugi, Ra, adult gi in
deplinltatea puterilor, iar seara, cu infigigarea unui mogneag obosit, era Atum. in
timpul zilei, Ra strlbltea Oceanul ceresc in barca diurnl, insotit de Hu (divinitatea
ce personifici puterea Cuvdntului), de Sia (Clarvederea) gi de Heka (Magia). in barca
nocturni, Ra strib[tea Lumea de Dincolo; pe parcursul acestei cilitorii, se confrunta
cu numeroase primejdii, printre care gi cu atacurile demonului Apopis. Dupi teologii
din Heliopolis, in timpuri imemoriale, Ra a fost rege pimdntean, domnind peste zeii
;i oamenii din Egipt. Supus vicisitudinilor omenegti, Ra a imbltrinit. Nemulgumit
din cauzi ci oamenii se inrliseri, profitind de sllbiciunea lui, Ra si-a trimis Ochiul
sdu divin pentru a-i pedepsi. Ochiul divin, personificat in zeiga Sekhmet, cu infigiqare
de leoaici, i-a executat ordinele, dar cu atata furie incit Ra insugi s-a simgit in pericol.
tntr-o alti legendd, se spune cd prdpddul pus la cale de Ra a fost impiedicat de Isis,
prin faptul cd ii cunogtea ,numele ascuns"; cu acest prilej, zeila i-ar fi rdpit gi puterile
magice. Pdni la urmi, Ra, Soarele, restabileqte ,,ordinea" in lume, dar, scdrbit, preferi
t:a, in continuare, si triiascl numai in cer, Pe parcursul istoriei Egiptului, Ra a avut
mereu un ascendent in cadrul panteonului egiptean; gi-a menlinut prestigiul chiar si
in timpul ,reformei" impuse de Akhenaton qi, in capitala acestuia, ia Amarna, aldturi
de Ptah gi de Amon, era considerat unul dintre marii zei creatori ai lumii. Tot astfel,
pentru a-gi legitima statutul de divinitdgi solare, marii zei ai Egiptului vor fi asociagi cu
numele lui Ra: Amon-Ra,'Montu-Ra, Khnum-Ra, Sobek-Ra, culminind cu sufletul
tlublu, Djafi, rezultat din unirea complementarl cu Osiris. IniEial, Ra era qi stipanul
Lumii de Dincolo dar, ulterior, a fost inlocuit, Osiris devenind regele qi judecitorul
suprem al morgilor egipteni. Simbolul lui Ra era obeliscul.
22 DupI ce Seth a tranqat trupul lui Osiris in mai multe bucdli, pe care le-a impris-
tiat pe tot cuprinsul Egiptului, Isis pornegte in clutarea acestor buciti si, gisindu-le,
zeul Anubis va reface trupul zeului cu aiutorul unor fege din pdnzi.

18 L9
Centpe ucrprBeni e rvronTrr,on - Peprnusur. ANr Ceprror-ur, I
Deschid plmintul gi fac si gigneasc[ guvoaie de ap5 Sunt Sem, preotul lui Ptah,28
Pentru purifi cirile nesfdrgite $i la Djedu, in templu, din Cartea slrbitorii sufletului,
Ale Zeului-cu-inima-opriti>>.
<< Ruglciuni pentru Osiris citesc:
IatI, acum tagzdvoarele Porlilof3. Odatd descuiate, Cici sunt preot pentru morli 9i de ei mI ingrijesc.
Pitrund in Taina Tdrdmului de dupi Moarte. Iar cind este tras[ la api, pe butuci, de pe paiiqte,
Suntalituri de Horus Corabia mare, Henu2e, a zeului Sokaris30,
Atunci cdnd, in oragul Sekhen2a, Devin mare Maestru al Operei Magice
Smulge de la dugmani bragul stdng al lui Osiris. Si, mai mult,chiarin timpul ceremoniilor sacre,
Intru qi ies, firi si mi tem, Prirnesc o cazmaqi fac pimdntul si crape3r
in vipiile sacre din ziua nimicirii demonilor La Herakleopolis32, pentru nevoia de ape'
Acolo, in oragul Sekhen... 28 Ptah era zeul ocrotitor al oragului Memfis, unde, spre sfdrgitul Dinastiei a IV-a (c.
Acum, pigesc mdndru gi demn 2613-2498i.Hr.) i s-a ridicat un templu. La fel ca zeii Min gi Osiris, este reprezentat c
Printre divinitigile strilucitoare... o mumie, avind pe cap o calot[ strimt[. Are mdinile libere gi, in mina dreapt[ $ne o
cheie ankh (lieroglifa viegii), iar in mina stdngd un sceptru uas (combnagie a unw djed
in ziua in care, la Sekhen, dugmanul este invins
cu un animal sethian). Mai tarziu, i se va ataga o barbl ondulati, insemn al divinitdgii
Merg cu Horus la serbirile in cinstea lui Osiris' sale. La Memfis, era socotit soEul zeigei Sekhmet qi tatll lui Nefertum. Teologii memfi1i
in cea de-a qasea zi a sirbltorii Nadit2s, spuneau cd Ptah a creat lumea prin cuvdntul materializat. IniEial, divinitate a meste-
era numit,fiul
Aduc ofrande in templul din Heliopolis26. lugarilor (legendarul arhitect Imhotep, creatorul piramidei in trepte,
lui Ptah"), in timpul Regatului Nou era considerat pirintele zeilor 9i cel mai puternic
Acum, sunt preot in Djedu gi aduc libaEii,
dintre ei, aflat la originea a tot ce existi: a oragelor, a impirlirii administrative in nome,
Iar cind Plmintul intrd in culminagie, l construcgiilor de temple qi sanctuare pentru zei etc. Era socotit 9i egalul lui Atum. A
in dezviluie pe gleau
faga mea se fost asociat gi cu Sokaris, ca zeu funerar gi, prin acesta, cu Osiris, cu Hathor, Doamna
sicomorului, dar gi cu Amon thebanul sau cu boul Apis; despre Ptah, se mai spunea ci
Panorama misteriilor din Rosetau27...
putea oricdnd sd-gi ia infiliqare de pitic. Ca zeu al megte;ugarilor, grecii l-au identificat
'z3Textele qi inscripEiile egiptene menlioneazi o mullime de porEi prin care trebuia cu Hefaistos. clerul lui Ptah era unul dintre cele mai influente din Egipt. Preotul lui
treaci sufletul postum. Ele au fost reunite sub titlul Cartea Porlilor.
sd Ptah, numit sem, avind un rang inalt in rindul preoEilor din temple, indeplinea un rol
2a Sekhen era vechea denumire, egipteani, a oragului Letopolis. in textele CdQii important in cadrul ceremonialului funerar, el fiind cel care proceda la ,deschiderea
apare gi vocabula sechem (khem sechem) desemndnd ,,sfinta sfintelor" din templele gurii" riposatului gi a ochilor, pentru ca riposatul si se poatl folosi de acestea in Lumea
egiptene, in care aveau acces numai regele gi preolii cu rang inalt, rle f)incolo. Pentru sdvdrgirea acestui ritual, preotul ssn purta masca lui Anubis 9i era

'zs Egiptenii aveau foarte multe sirbitori, pe tot parcursul anului: socotite, din trei
zile, una era nelucrltoare. Dintre sirbitorile religioase, mai cunoscute sunt sdrbi-
toare Opet, s[rbltoarea Sed, sdrbdtoarea Wii preatm si zilele de nas,tere ale zeilor.
Nadit era o localitate din Egiptul de Jos, unde se desfigurau ceremoniile de misterii
ce comemorau uciderea lui Osiris.
'?6 Oragul Heliopolis, Cetatea Soarelui, cum l-au numit grecii, strdvechiul oraq Iunu
(vezi nota l7), amintit qi in Biblie cu numele On. Zeul tutelar al oragului era Soarele,
Ra, asimilat lui Atum, el intrupindu-se in pasirea Fenix Ei in taurul Mnevis.
27 Rosetau era,,o zoni cu tuneluri", dificil de traversat, prin care se intra in Lumea
de Dincolo. inainte de sosirea in Amenti, sufletul trebuia sd stribatl ginutul Rosetau,
gi unde se afla Lacul de foc, pizit de un crocodil cu cap
strijuit de o poarti de foc
de berbec, inarmat cu un cu,tit. Rosetau era gi denumirea locului, din apropiere de
Memfis, unde se credea cd s-a niscut Osiris.
irrvegmintat intr-o piele de panteri.
"' \t Textele sarcofagelar, plutirea blrcii,Henu" este suprevegheatd de zeul Anti, un
zeu-qoim din Egiptul de Sus (vezi gi nota 313). Se crede si ci Henu era un nume mai
vcchi al zeului Sokaris.
"' Sokaris era zeul funerar al necropolei de la Memfis, in aceastl posturifiindiden-
gi zeu al megtegugurilor, identificat cu Ptah. Era reprezentat cu infi1i-
tificat cu Osiris
qrre de goim sau ca un birbat, bandaiat in fege de mumie, avdnd cap de qoim.
'r ldentificindu-se cu Thot, Marele maestru al magiei, Osiris Ani se referi la un
cpisod in care Thot, pentru a-i desplrEi pe cei doi luptitori, Horus qi Seth, a ficut ca
intre ei si liqneasci un guvoi de apd puternic.
'/ Heracleopolis este numele dat de greci oragului Khenennesut' insemnind
,,liortdreala copilului regal", capitali a nomei a 20-a din Egiptul de Sus. Divinita-
tca oragului era numiti de greci Harsaphes, forml greceascl a numelui egiptean

20 2l
CenrBe BcrprBeul e nronTrr,on - Peprnusur, ANr Ceprror,ur, II

O, voi, Spirite sfinte, care ldsati s[ intre
Sufletele desivArgite in lScagul sfdnt al lui Osiris,
ingiduigi ca scribul Ani, o, voi, Desivdrgili,
Si intre alSturi de voi in sanctuarul lui Osiris.
SI intre si sI iasd, in libertate,
in dubla SalS a lui Maat Adev5r-gi-Dreptate33.
Fie, dar, ca el sI pitrundl peste tot,
Fie ca el, oricdnd, sI poati pleca in pace!
Fie ca el s[ asculte ceea ce voi auzigi
Cuvintul lui de Putere36 si poati fi aazit
Pentru a imp[rgi porunci in Amenti, casa lui Osiris.
O, voi, Spirite, care deschideli drumuri gi piedici netezili,
Ldsagi liberi calea pentru Osiris Ani,
Scrib qi aducitor al ofrandelor divine.
O, voi, Spirite sfinte, privili!
Iat5, Sufletul meu std alituri de voi izblvit
frri grij5!
Si vi vorbegte: la fel ca qi voi, el este sfin1it37
Pentru ci Talerul Cdntarului asa a hotirdt".
!

Fie ca el si vad[ ceea ce voi privigi! Rubrici38

La rdndul lui, si poatd sta, netulburat,
in picioare sau asezat!
Daci rdposatul a inv6gat acest descantec in timpul vieEii gi a
scris textul lui pe peregii sarcofagului siu, el va putea si-qi piriseasci
Fie ca sufletul scribului Osiris Ani
silagul de veci sau si se intoarc[ in el oricind doregte, firi si
Si nu fie imbrdncit de la intrare
intdmpine nici cea mai micl rezisten!6. Pe de alti parte, painea,
Si silit si stea pe dinafari.
berea si carnea ii vor fi mereu la indemdnS, asezate pe altarul lui Ra;
Dali-i ofrande de carne, piine
va locui in CAmpiile Sekht-Ialu, ale ciror recolte de griu qi de orz ii
gi bere3a,

Si poati intra si iesi3s dupi vrere; vor fi date in cea mai mare parte; va trli acolo viguros Ei prosper, la
Heryshaf, insemndnd ,,Acela care se arati pe lacul s[u", zeu primordial ce igi ficea fel ca atunci cdnd era pe Pdmdnt.
aparigia pe floarea de lotus; a fost identificat de greci ca fiind Heracles. Era repre-
zentat cu cap de berbec. Spre sfArgitul Regatului Vechi este asimilat de Osiris, apoi
de Ra gi, la sfdrgit, de Amon.
Capnolul lI
13 Dubla Sal[ a lui MaatAdevir-si-Dreptate era locul unde se desflguraJudecata osi- Pentru a trdi duPd Mo arte
riani, allati in Lumea de Dincolo, probabil, inainte de intrarea in Amenti. Zeig^M^ t
Adevlr-Ei-Dreptate este reprezentatd ca o femeie micuti, tAnirl si frumoasi, avdnd ca- O, tu, singurul ce ne privesti din luni3e,
pul impodobit cu una sau cu doui pene de strug. Ea avea un rol determinant in sentinga
Zeu al astrului rotund ce noaptea incunun5,
Tribunaiului osirian, dar firi a participa efectiv la mortului: daci inima ri-
"judecata"
posatului, pusi pe cintat se dovedea a fi mai grea decit una dintre penele din plrul ei, ro Cuvintul de putere sau Verbul puterii este un loc comun in capitolele ce urmea-
sufletul prea plin de pdcate era azvirlit pentru a fi devorat de citre demonul ce aqtepta zd, ,,parold" sau,,formull magicl" ce concentreazi energii nebinuite' Egiptenii il mai
sub cintar. Fiicd a lui Ra;i so,tie a lui Thot, Maat este o naturi greu de definit, ea fiind aveau qi pe Ptah, ce isi exercita activitatea demiurgici prin iniml, ca centru al gindi-
mai curind o substan$, inleleasl la modul filosofic, un concept din gdndirea prefiloso- rii, qi prin emisia sonord, cuvantul, ce se materializa.
fici egiptean[, o energie qi un principiu constructiv. in capitolele ce urmeazi, ea apare 37 Spiritele sfinEite isi aveau silagul, aldturi de zei, in Sekht-Ialu, Cimpiile FericiEilor
ca un dar de la zei, avAnd o valoare morall generali. Maat este oferiti gi ca ofrandi sau in Sekht-Hotep, Cimpiile Picii. Se acorda acest statut alesilor, inilialilor, suflete-
zeilor, ea intrunind, virtual, toate calitilile pentru a fi hranl spiritualS. lor desdvirgite. Spiritele sfinEite erau scutite de cea de-a doua moarte.
3o Aducerea de ofrande alimentare, solide sau lichide, era o condiqie necesarl su- i8 Rubricile ce preced sauincheie unele capitole se numesc astfel deoarece, in textele
pravieguirii sufl erului postum. originale, erau scrise cu cerneald roqie. Ele cuprind recomandiri de ordin liturgic, indi-
3s A putea intra;i ie;i din 9i in Tirimul de Dincolo este una dintre obsesiile de pe caqii de magie sau, uneori, oferi informalii istorice privitoare la Capitolul respectiv'
tot parcursul Cdrlll. Se considera ci, in timpul noptii, riposatul cilitoregte in Lumea
y Zeulcepriveqte dinlunieste Thot; cazeulunar, elpatronaqiceremoniile demiste-
de Dincolo, alituri de Ra, iar in timpul zilei revenea in mormint. rii. Egiptenii mai aveau un zeu lunar, pe Khonsu din Theba, fiul lui Amon 9i al lui Mut.

22 23