De adaugat informatii prima pagina

Istoric

În secolul XVI, se folosesc diferite substanțe pentru
tratarea edemelor. Paracelsus folosește clorură
de mercur (Hg2Cl2) ca și diuretic. În 1902, medicul
Samuel Potter include diureticele într-
un compediu medical. În secolul XX, Alfred Vogel
un student la medicină, observă că pacienții
elimină cantități mari de urină dacă le este
injectată o substanță organo-mercurială
 Clasificare

Mecanisme de acțiune:

Diuretice de ansă
Diuretice de tiazidice
Diuretice antialdosteronice
 Clasificare

Diuretice inhibitoare ale anhidrazei
carbonice
Diuretice osmotice
Diuretice care elimină potasiu
Diuretice care rețin potasiu
 Farmacotoxicologie


Reacțiile adeverse pot fi de tipul:

efecte secundare, efecte toxice,
efecte alergice, dependența de
diuretice, efect rebound.
 Farmacotoxicologie

Efecte secundare
dezechilibre electrolitice si acido-bazice si
dezechilibre metabolice.
Efecte toxice
asupra măduvei hematoformatoare (cu
leucopenie și trombopenie); renale și
digestive
 Farmacotoxicologie
Efecte alergice

 Dependența de diuretice: la femeile de vârsta
mijlocie edemelor, cu edeme in ortostatism, după
oprirea tratamentului cu diuretice de ansa, se
înregistreaza agravarea edemelor; în aceste cazuri
se evita diureticele foarte active si se instituie
dieta hiposodata.
Efecte rebound
retenție hidrosalină și edeme la întreruperea
bruscă a administrării unui timp îndelungat.