Sunteți pe pagina 1din 6
8. Din anul 1991, de la obtinerea independengei Republicii Moldova gi odatt cuinceputul procesului de privatizare in masi a intreprinderilor de stat, 0 atentie sporita s- aacordat problematicii gestiunii intreprinderilor privatizate. In acelasi conte/t,administ rarea corporajilor a fost pe deplin recunoscuta ca find esential& pentru stabilireaunui climat investitional atractiv al statelor, caracterizat prin e/istenta unor fir ‘mecompetitive gi a unor piefefinanciare eficiente. Astfel, o necesitate imperativa adez voltirii economico-sociale a tepublici (oldava devenise, pe de o parte, alinicreastandardelor si practicilor manageriale ale companiilor auto'tone la cele ale comporatilor transnationale, iar, pe de alta, integrarea activitajii companiilor auto'tone in activitateaeconomicd globala prin inflinjarea si dezvoltarea uniunilor corporative competitive. Prin urmare, acest fapt a devenit o provocare serioast atat pentru parile interesate dininteri ‘nul {2ri, edt si pentru uni actorie/terni, in special uniunile corporative transnationale, care, datoritd investitilor sale, precum gia aplicdrii unuiinstrumentar managerial performant, au reusit, in termen redus, si transformeintreprinderile sociali ‘ste auto'tone in unitati economice dinamice, competitive sirentabile.{n conditiile (oldo vei, 0 studiere permanent a problemelor legate deargumentarea structurii rationale a aparatului de dirijare a firmei (in cadrul businessuluimare, de aceasta se ocupa ‘managementul corporat special), sisternului de comunicati siflu/uri informajionale, metodelor de adoptare a deciziilor administrative in conditile decomputerizare $i ccontrolului asupra e/ecutavi lor. &otodata se analizeazi realizarile indomeniul statisticii matematice modeme gi te'nologia computerelor.Cirearea gi asigurarea ccondiilor functionarii economie’ de piaté libra in faranoastra au impus cu necesitate realizarea unui cadru juridic adecvat care sé reglementezestatutul noilor agenti economici si raporturile juridice la care acestia participa.in ‘epublica (oldova 0 Perioada mare de timp nu au e/istat forme private deactivitate. in perioada de tranzitie, ‘mai corect ar fi spus de rupere a lewaturilor social-economice cu fare sistemul socialist, au aparut forme noi de activitae, bazate pe capitalcumulativ, social: societati pe actiuni, banci comerciale pe actiuni, fonduri de investitii, companii de trust, etc. Odata cu aparitia acestora a aparut si probleme noi: bonurile patrimoniale dideaudrept Jaco parte din patrimoniul statului, dar nu indicau metodologia de formarea arelatilor noi, intr-o economie inedits. Proprietarii, acfionarii, pe de o parte dejin putere asupra capitalului social, pe dealt parte nu sunt in stare, practic, din cauza numarului foarte mare sé influentezedeciziile consiliului si a organului e/ecutiv. Xeoriile managementului corporativ, att ‘inlepublica (oldova, cat si peste 'otare sunt in curs de formare, cu toate c& uniunilecorporative au o dezvoltare destul de semnificativa, Hormatiunile corporative intepublica (oldova au apdiut odati cu destrimarea sistemului sovietic. Ii dacd in anul 1990 in societatile pe actiuni n-au inregistrat o cresterea major& atunci pe parcursul anilor de tranzitie numarul si importanfa lor a crescut.in medul de afaceri din publica (oldova, economia corporativa este abia incurs de dezvoltar, iar conceptul si importanfa acesteia sunt slab constientizate, fiindanalizata doer in calitate de unele aspecte juridice (legale), care trebuie respectate, problema specifica nu doar mediului de afaceri auto'ton. Acest fap, fiind datorat, inmare parte, lipsei unei pozitii bine definite a disciplinei "Guvernarea Corporativa” atit inmediul academic, cat si cel de afaceri. ‘Totusi, unele companii autohtone si, tn special, bancile comerciale au inceput slrecunoasca valoarea economiei corporative pentru dezvoltarea si durabilitatea pe termenlung a afacerii Clonform informatiei, prezentate de catre CNPE, in prezent, deja 30 desocietati pe actiuni au aderat la Codul de guvemare corporativa, dintre care 14 bancicomerciale gi 6 companii de asigurare, iar alte 13 societati pe actiuni urmau st c/aminezeaderarea la acesta in cadrul adunarilor generale a acfionarilor din anu 2013. 9. PRELUAREA (tukcover, acquisition este © tehnica prin care 0 firma dobindeste un numar sulicient de aetuni penta asi asia controll in frm Forme: n Oferta publien de enmparare - OPC + (ender offer, offre publique Wack, offer to nail sau ost purchase) cate poate fi Oferta publica de scimbs n Nevocierea unui bla de eomrak, 1 Ramasajal bursior (creeping center}: 11 Obtinerea procurilor (proxy fle) EUZIINEA (merge multe firme se combina intr= Forme: ti Absorbtia(staruory merger, ubsorbrion) 11 Consolidarea (consolidation, fusion “pure) LEfectele transactiitor eu lirme se rasfrang asupra echipelor manageriale implicate. actionarilor, In Tabelul urmator sunt sintetizate caracteristicile tehnicilor de ssthuriatilor si pate transfer al controlului ° Preluari de firme ‘Amiabile, —_realizate prin “Amiabile Ostile negocie 1 fara rezistenta din partea irmel | 1. fara rezistenta din partea | 1, eu rezistenta din partea vizate firme vizate firme vizate 2. plata prin schimb de actiuni [2 plata cash sau prin] 2. platacash schimb de actiuni ‘Suan Singur oferiant ‘un singur ofertant 3. ofertanti multipi 4, anunt anticipat anunt anticipat pana Ta | 4, surpriza ‘un anumit grad ‘3 managementul detine 0 cota | 5. managementul detine 0] 5. managementul detine 0 importanta in firma, cota important in firma _| cota redusa in firma 6. firma ofertanta cu surplus de[6. tinta are performante | 6 tinte eu performante sub cash cauta o tinta cu mari | deasupra mediei din | media din industria ‘portunitati dar care are nevoie de | industria respectiva respectiva cash 7. tina provine din{7.finta provine din industiile in erestere industriile mature 8 rata Tei Tobin (@) a[ 8 rata firmet si industriel ficmei si industriei egala | este redusa seu maj mare decat rata tintei din preluarileostile 9, ofertantit sunt probabil | 9. ofertanti sunt raider alte firme care cauta noi oportunitati de investitit