Placenta Praevia

Placenta praevia reprezinta o anomalie de insertie a placentei, situata prea jos in

uter. In mod normal, placenta este situata in partea superioara a uterului, oferind fatului
suficient spatiu ca acesta sa creasca. In cazul placentei praevia, aceasta se insereaza in
partea inferioara a uterului si de aceea reprezinta un obstacol in nasterea pe cale naturala
si se recurge astfel la operatia de cezariana.
Placenta este complet formata in luna a 5-a de sarcina, data la care ea nu va face
altceva decat sa creasca. La termen placenta normala cantareste intre 400-600 grame,
diametrul fiind de 15-20 cm, iar grosimea de aproximativ 3 cm. Placenta are un triplu rol:
regleaza schimburile dintre mama si fat, secreta hormoni si protejeaza fatul.

Tipuri de placenta praevia

Exista 3 tipuri de placenta praevia:
1. Placenta praevia centrala - placenta acopera complet orificiul intern al colului uterin
(deschiderea uterului in vagin);
2. Placenta praevia partiala - placenta acopera partial orificiul intern al colului uterin;
3. Placenta praevia marginala - placenta se insera in apropierea orificiului colului uterin.

Cauzele placentei praevia

- Mucoasa uterului (endometrul) prezinta anomalii, cum ar fi fibroame (tumori benigne),
malformatii uterine sau cicatrici;
- Vascularizarea placentei este redusa, ceea ce afecteaza procesul de implantare a
placentei.
- Oul fecundat se implanteaza jos la nivelul uterului, astfel placenta se formeaza aproape
de colul uterin sau la nivelul acestuia.
- Sarcini multiple (gemeni sau tripleti) - probabilitatea de a dezvolta placenta praevia este
de 2 ori mai mare in cazul sarcinilor multiple.
- Multiparitatea (mama au avut mai multe nasteri) - probabilitatea de placenta praevia
creste cu numarul de sarcini (la femeile care au avut 5 sau mai multe sarcini riscul este de
1 la 20).
- Varsta inaintata a mamei - probabilitatea de a dezvolta placenta previa este de 3 ori mai
mare la femeile peste 35 de ani decat la femeile sub 20 de ani.

Diagnosticul in cazul placentei previa

Diagnosticul se stabileste cu ajutorul ecografiei, care stabileste pozitia placentei.
Daca placenta previa este detectata la sfarsitul primului trimestru sau al doilea trimestru,
pozitia placentei se poate schimba odata cu cresterea de volum a uterului. Urmarirea
acestui fenomen se face cu ajutorul ecografiei. La unele femei, placenta praevia nu este
diagnosticata inainte de nastere, in special in cazul placentei praevia marginale. Aparitia
unei sangerari vaginale nedureroase in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina
sugereaza prezenta acestei afectiuni.

Manifestari
Principala manifestare a placentei previa este hemoragia excesiva, care de obicei
apare in ultimul trimestru de sarcina si in travaliu. Hemoragia nu este, de obicei, insotita
de durere, desi la unele femei pot aparea crampe uterine.
In functie de importanta sangerarii pot aparea: paloare, cresterea frecventei cardiace si
scaderea tensiunii arteriale, modificari ce pot evolua pana la soc. De la 7 pana la 30%
dintre femei cu placenta praevia pot sa nu aiba sangerari. Sangerarea se produce
deoarece, odata cu progresia sarcinii, placenta se desprinde de pe peretii uterului.
In timpul celui de-al treilea trimestru peretele uterin se subtiaza si se intinde pentru a face
loc fatului. In caz de placenta praevia, intinderea peretelui uterin antreneaza intinderea
placentei, care se desprinde de perete uterin si sangereaza.

Complicatii
- Crestere insuficienta a fatului din cauza aportului insuficient de sange;
- Anemia (scaderea numarului de globule rosii sau a nivelului de hemoglobina din sange)
fetala;
- Detresa fetala (stare patologica caracterizata prin slabirea grava a unor functii, cu
amenintarea vietii, in afara tratamentului)
- Moartea fatului (circa 20% mortalitate, in special prin prematuritate)
- Soc si deces al mamei, in cazul hemoragiei abundente (pierderea masiva de sange
necesita transfuzii de sange);
- Infectie la mama (endometrita, septicemie);
- Boala trombo-embolica (formarea de cheaguri de sange)

Tratament
Daca exista sangerare, tratamentul va trebui sa tina seama de cantitatea de sange
pierdut: in caz de hemoragie masiva, capabila sa determine aparitia socului (pierderea
functiei principalelor organe), este necesar sa se intervina, tinand cont de varsta sarcinii si
starea fatului.
Ca tratament medicamentos se pot administra antispastice, betamimetice, antianemice.
Betamimeticele nu vor fi administrate in situatiile in care se pierde mult sange pentru ca
pot agrava scaderea tensiunii arteriale si cresterea frecventei cardiace.
In cazurile de nastere prematura si placenta praevia se va prefera administrarea de sulfat
de magneziu.
In cazurile cu hemoragii ce afecteaza echilibrul sanguin matern (globule rosii sub
3.000.000. hematocrit sub 35%, paloare,scaderea tensiunii arteriale si cresterea frecventei
cardiace) se indica operatia de cezariana.
Cezariana poate fi urmata de histerectomie (scoaterea uterului), in cazul in care
hemoragia nu poate fi oprita.