NICULESCU DANA-ANDREEA

PSH, ID, AN I

Tema 3: 03.02.2019
I. Analiză comparativă a parametrilor dezvoltării fizice şi psihice la diferite niveluri de vârstă

1. Realizaţi o analiză comparativă privind parametri dezvoltării între copiii preşcolari, şcolarii
mici şi adolescenţi, după următoarele criterii: intervalul de vârstă de referinţă, caracteristici
fizice relevante, exemple ce ilustrează abilităţile fizice caracteristice*, stadiul dezvoltării
cognitive cf. Piaget, aspecte relevante ale dezvoltării cognitive, exemple ce ilustrează
dezvoltarea cognitivă*, stadiul dezvoltării personalităţii cf. Erikson, exemple ce ilustrează
dezvoltarea personalităţii*, aspecte specifice ale dezvoltării Eului
Pentru realizarea acestei sarcini utilizaţi următorul cap de tabel

Criterii Preşcolar Şcolarul mic Puber şi adolescent

Intervalul de vârstă 3-6/7 ani 6-10 ani 10-18/20 ani
de referinţă
Caracteristici fizice -procesul de creștere -se intensifica procesul de -apare puseul de creștere
relevante este mai puțin accelerat. osificare al scheletului și care dă, uneori, stări de
coloanei oboseală, dureri de cap și
-baieții sunt mai înalți,
iritabilitate;
mai grei și mai musculoși -se fortifică organismul și
decât fetele se întăresc articulațiile -dezvoltarea musculaturii,
crește forța și puterea
-toti dinții de lapte sunt -scheletul este încă fragil,
fizică
prezenți. Spre sfârșitul de aceea trebuie controlată
perioadei începe greutatea saracinii cărate -fizionomia feței se
schimbarea dentiției de copil schimbă, apar trăsăturile
ce prefigurează viitorul
-planul motor este mai -se dezvoltă musculatura,
adult
dezvoltat, mai ales musculatura fină a
motricitatea grosieră și mâinilor prin scriere și -se produce maturizarea
cea fina și coordonarea activități practice sexuală
oculo-motorie
-corp agil, mușchi lungi -se produce schimbarea
-în plan creativ, copilul mai dezvoltați decât cei vocii
trece de la mâzgalire la scurți
producerea unei forme,
-se stabilește caracterul de
apoi la desene complexe,
dreptaci sau stângaci
ceea ce arată coordonarea
motorie fină
-se prefigurează
caracterul de dreptaci sau
stângaci
Exemple ce -copilul se îmbracă -copilul se cațăra, învață -copilul poate face sport
ilustrează abilităţile singur, modelează să meargă pe bicicletă, se de performanță
fizice caracteristice plastelina, știe să aventureaza în tot felul de
mănânce cu tacâmuri la activități ce presupun efort
masă fizic
Stadiul dezvoltării Stadiul gândirii Stadiul operațiilor Stadiul operațiilor
cognitive cf. Piaget preoperatorii, gândire concrete, gândire formale; implică
simbolică și intuitivă operațională, predominant devoltarea operațiilor
concretă propoziționale și a
raționamentului ipotetic-
deductiv
Aspecte relevante -se permite -dezvoltarea operatiilor -copiii pot discerne intre
ale dezvoltării reprezentarea obiectelor mintale si a reversibilitatii reguli, ce este permis si ce
cognitive sau evenimentelor care este interzis
-reversibiltatea devine
nu sunt perceptibile la un
operatanta -copiii pot fi stimulati sa
moment dat prin semne
descopere deficiente in
sau simboluri -decentrarea sau
propria lor logica si sa
capacitatea de a lua in
-joc simbolic, imitare aplice noi principii logice
considerare mai multe
amanata
insusiri ale unui obiect -se trece progresiv de la
-gandirea inteligenta este stadiul operatiilor
-conservarea invariatului
preoperatorie concrete la stadiul
devine specifica in stadiul
operatiilor formale
-se intelege conceptul de operatiilor concrete
identitate, se stabilesc -se pot formula ipoteze,
-invatarea devine tipul
legaturi intre cauza si se pot anticipa consecinte
fundamental de activitate;
efect si se pot evalua
se dezvolta strategiile de
alternative
-se intelege conceptul de invatare
numar prin sarcini de -se dobandeste
-invatarea se realizeaza
compunere si capacitatea reflexiva a
piramidal
descompunere de gandirii
multimi -se elimina
-se fac enunturi verbale
egocentricitatea infantila,
-ireversibilitatea gandirii nesustinute pe
ceea ce ii face pe copii sa
si focalizarea asupra unui circumstante concrete
vada lucrurile si din
singur obiect
perspectiva celorlalti -se reactiveaza
-limbaj imperfect, curiozitatea
-Memoria este mecanica si
limbajul evolueaza de la
involuntara -limbajul se dezvolta,
un simplu cuvant la
vocabularul devine din ce
propozitii mai elaborate. -Imaginatia este bogata
in ce mai sofisticat
Se invata regulile de
constructie a cuvintelor si
propozitiilor
-se dezvolta limbajul
 interior pe baza caruia
gandirea si memorarea se
vor dezvolta ca operatii
independente
-incepe memoria
autobiografica
-imaginatie este foarte
bogata
Exemple ce -prezenta prietenilor -se foloseste -adolescentul rezolva
ilustrează imaginari numaratoarea pentru probleme, isi cauta
dezvoltarea invatarea operatiilor de identitatea in permanenta
-jocul pe roluri
cognitivă adunare si scadere (astazi poate spune ca este
-copilul are momente emo, maine poate spune
-copilul invata sa scrie si
cand vorbeste singur ca este hip hopper)
sa citeasca
-copilul face clasificari si -isi pune intrebari
-unii copii isi dezvolta
sortari dupa un singur existentiale, emite
anumite aptitudini pentru
criteriu ipoteze, trage concluzii,
arta
discerne intre ce este bine
-copilul imita actiunile pe
-se elimina miturile legate si ce este rau, dar este
care le vede in jurul lui. influentat de grupul de
de Mos Craciun, Zana
Maseluta prieteni si de apartenenta
sociala
-copilul memoreaza usor
poezii
-apar jocurile in care
copilul se identifica cu
personaje fantastice

Stadiul dezvoltării -Locomotor-genital, Latenta - harnicie, Adolescenta -

personalităţii cf. copilul trebuie sa rezolve straduinta/inferioritate identitate/confuzie de rol
Erikson, conflictul intre initiativa
-criza intre sentimentul -dezvoltarea constiintei de
si vinovatie
competentei, harniciei vs sine
-apare complexul Oedip sentimentul inferioritatii
-afirmarea propriei
-copilul simte nevoia sa -apar primele tentative de personalitati
isi manifeste controlul comparatie sociala
-integrarea treptata in
asupra mediului
valorile vietii
-copilul care incearca sa
manifeste prea mult
control, va fi dezaprobat,
ceea ce ii va starni un
sentiment de vinovatie
Exemple ce -baietii sunt mai atasati
ilustrează de mama, iar fetele de
dezvoltarea tata – manifestarile de
personalităţii afectiune dintre parinti ii
fac sa fie gelosi
-copilul foloseste
expresii de genul “eu
fac” sau “pot singur”
-copiii sunt interesati sa
isi faca prieteni cu
activitati comune
-copilul este fericit cand ia
o nota mare si mahnit
atunci cand ia o nota mica -se folosesc expresii
-copilul are sentimentul
datoriei, stie ca trebuie sa
invete, dar vointa lui este
motivata de actiunile
parintilor (primeste o
bicicleta daca ia premiul I,
ceea ce il motiveaza sa
invete)
-comparatiile intre frati
venite din partea parintilor
determina copilul sa se
simta inferior)
-adolescentul isi cauta
grupuri de apartenenta in
functie de propriile
preferinte(unii devin
rockeri)
stridente cu scopul de a
atrage atentia grupului
sau se realizeaza activitati
nocive cu scopul de a se
integra mai usor (in
adolescenta copiii incep
sa fumeze)
-adolescentul incearca sa
atraga atentia prin
purtarea de haine si
accesorii diferite
-apar conflictele cu
parintii in cazul in care
adolescentului nu i se
permite sa realizeze
anumite actiuni

Aspecte specifice -ideile se comunica -Eul se defineste prin -adolescentul intelege

ale dezvoltării caracteristici psihologice, importanta grupului social
-eul se concepe ca o parte
Eului preferinte sau trasaturi de
a corpului si se face -pericol de confuzie a
personalitate si
confuzie intre Eu, minte rolului, indoieli privind
caracteristici sociale pe
si trup identititatea sexuala si
baza comparatiilor sociale
vocationala
-copiii se descriu pe ei
-copiii se caracterizeaza
insisi in termenii -preocupare pentru
prin comparatie cu altii
caracteristicilor fizice si identitiatea fizica
ale eului activ(culoare
-criza de identitate
ochi, par, inaltime, etc)

* Exemplele ce ilustrează dezvoltarea fizică, cognitivă şi dezvltarea personalităţii vor fi preluate din
experienţă proprie, observaţie empirică, din activităţile practice sau vor face la referire la studii de
caz din literatura de specialitate
2. Formulaţi pentru fiecare categorie de vârstă câte 5 implicaţii educaţionale care decurg din
tabelul completat

Preșcolar:

 Inițierea a cât mai multe acțiuni cu obiectele, plasarea unor obiecte în cât mai multe
contexte, diversificarea unor situații de viață. Solicitarea a cât mai multe clasificări, după
diverse caracteristici ale obiectelor.
 Crearea unor jocuri de rol în care adulții să se implice activ. Acțiunile copiilor vor reda
experiența lor și propria lor realitate.
 Planificarea unor activități care implică mai mulți copii, pentru a-i ajuta să își depășească
egocentrismul vârstei. Copiii pot fi încurajați să își exprime părerea de față cu alți copii
pentru a-i ajuta să vadă lucrurile și din altă perspectivă. Jocurile colective și interacțiunea
cu alți copii, de asemenea, ajută la dezvoltarea copiilor.
 Adulții trebuie să utilizeze instrucțiuni verbale scurte și cât mai concrete și să se ajute de
obiecte, imagini sau desene pentru a realiza reprezentări.
 Adulții trebuie să utilizeze simboluri pentru a reprezenta diferite concepte.

Școlarul mic:

 Școlarul trebuie sprijinit să învețe și să i se asigure condiții optime pentru o dezvoltare

armonioasă.
 Copilul trebuie încurajat să se concentreze pe propriile sale abilități; copilul nu trebuie
comparat și nici nu trebuie lăsat să se compare cu alți copii pentru a nu dezvolta
sentimente de inferioritate.
 Școlarii trebuie motivați prin cuvinte de laudă iar efortul lor depus pentru a învăța trebuie
recunoscut. Învățătorul trebuie să indentifice motivele pentru care școlarul învață (motive
sociale, motive cognitive sau de ordin afectiv) și trebuie să încerce să transforme acele
motivații de ordin extrinsec în motivații de ordin intrinsec, insuflându-i dragostea pentru
descoperirea informației și pentru cunoaștere.
  Copiii trebuie încurajați să citească cât mai multe lecturi potrivite vârstei lor pentru a-și
dezvolta limbajul, memoria, atenția și imginația.
 Copilul trebuie încurajat să realizeze diferite activități și trebuie să i se ofere posibilitatea
de a-și descoperi anumite pasiuni, fie sportive sau creative/recreaționale.

Puber si adolescent:

 Adolescentul trebuie luat în serios și tratat nu ca pe un copil, dar nici ca pe un adult,

trebuie să i se ofere atenție și sprijin în acest proces de auto-descoperire în care se află.
 Adolescentul trebuie tratat diferit în funcție de comportamentul său, nu după niște reguli
generale sau nu după principiul “nici parinții mei nu au facut asta, prin urmare, nici eu nu
voi face acest lucru cu copilul meu”. Părinții trebuie sa țină pasul cu mediul socio-
dinamic în care se află adolescentul.
 Adolescentului trebuie să i se ofere libertatea de miscare, trebuie sa se evite atitudinea
hiperprotectivă sau delăsătoare ori atitudinea hiperautoritară care se bazează pe
constrângeri. Adultul trebuie să realizeze un soi de parteneriat/prietenie cu adolescentul
care să se bazeze pe comunicare și deschidere.
 Adolescentului trebuie să i se asigure respect și încredere pentru a nu avea un
comportament rebel și dezorganizat.
 Parinții trebuie să reprezinte un factor al echilibrului emoțional și material, iar nevoia de
independență a adolescentului trebuie tratată cu o atitudine deschisa pentru a nu ajunge la
conflicte ce ar putea sa determine adolescentul să se izoleze și să se închidă în el.
Acțiunile luate de comun acord între părinți și adolescent sunt eficiente pentru a evita
conflictele.