Proiect la “Conceptia asistata de calculator a

Echipamentelor Electrice”
„
N=5

CONTACTOR ELECTROMAGNETIC TRIFAZAT CU

COMUTAŢIE ÎN VID

Profesor titular :Dan Pavelescu

Profesor indrumator:Dan Olaru
Student:Chiriac Adrian
Grupa:142 SE

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Caracteristici tehnice:

Tensiune nominală de utilizare -7,2 kV 7,2 kV 12 kV 12 kV

Curent nominal termic - 400 A 630 A 400 A 630 A
Frecvenţa nominală -50 Hz
Parametrii de exploatare :
- motor -3200 kW 4500 kW 5000 kW 7500 kW
- transformator -3200 kVA 5000 kVA 5000 kVA 7500 kVA
- baterie de condensatoare - 3500 VAR 5500 VAR 5500kVAR 9000 kVAR
Capacitatea de închidere (cos ϕ = 0,35 +0,05 )- 4000 A 6300 A 4000 A 6300 A
Capacitatea de rupere (cos ϕ = 0,35 +0,05 )- 3200 A 5040 A 3200 A 5040 A
Curentul de stabilitate termică- 8 kA
Curentul de stabilitate dinamică -20 kA max
Curent choppat - 0,5 A
Supratensiune maximă de deconectare - max. 23 kV
Categoria de utilizare - AC1, AC2, AC3, AC4
Poterea absorbită în poziţie închis (cu rezistenţă economizoare) -108 W
Frecvenţa maximă de conectare -1200 cicluri pe ora.
Anduranţa mecanică -10 operaţii 10 cicluri.
Tensiunea nominală de comandă:
(24, 48, 110, 220) Vc.a. sau (24, 48, 110, 220) Vc.c.
(24, 48, 110, 220) Va.c. or (24, 48, 110, 220) Vd.c.
Contacte auxiliare:
- tensiunea nominală -230/ 400V c.a; 220 V c. c ; 230/ 400V a.c; 220 V d. c
- current nominal termic -16 A
- current de utilizare în regim AC 15 -7A la 230 V c.a., cosϕ = 0,8
- current de utilizare în regim DC 13 -2A la 110 V c.c., τ = 5 ms
- număr de contacte auxiliare - 4NO + 3NC
Grad de protecţie -IP – OO
Dimensiuni de gabarit – 406 x 463 x 188 mm
Masa netă – 24 kg

Parametri nominali:

Tensiunea nominală Un: 12 kV

Curent nominal In: 200 A
Frecvenţa nominală fn: 50 Hz
Capacitatea de închidere I: 4250 la cosφ=0,35±0,5
Capacitatea de rupere Ir: 3300 A
Curent stabilitate termică Ir: 8.5 kA
Curent stabilitate dinamică Id: 25 A
Curent choppat Ich: 1.0 A
Supratensiune maximă: 28 kV
Categoria de utilizare: AC1, AC2, AC3, AC4
Puterea absorbită în poziţia închis: ~100W

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Frecvenţa de conectare: 1200 con/h
Durata de viaţă mecanică: 107 cicluri
Durata de viaţă electrică: 106 cicluri
Tensiuni de comandă: 24, 48, 110, 220 V (AC-DC)

Contacte auxiliare :

230/400 Vc.a.
220Vc.c.
Curent termic: 16A
Curent utilizat AC15: 7A la 230Vc.a.; cosφ=o,8
Curent utilizat DC 13: 2A la 110V c.c.; 5ms
Număr contacte auxiliare: 4NO + 3NC
Grad protecţie: IP-00

Lista simbolurilor şi notaţiile mărimilor fizice utilizate:

a - numărul de perechi de contacte
a – raza punctului de contact
a, a0 , a1 , a2 , b, c - dimensiuni circuit magnetic [m]
bf - lăţime fantă plăcuţă [m]
bp - lăţime plăcuţă [m]
c1 - căldura specifică volumică [Ws/m3.grd]
cr - constanta resortului [N/m]
d - diametrul conductorului neizolat [m]
diz - diametrul conductorului izolat [m]
da - diametrul coloanei de arc [m]
e, e1 , ec - cursa contactelor [m]
f - frecvenţa reţelei [Hz]
fc - frecvenţa de conectare [c/h]
fsp cp , fsp ca - forţe specifice în contacte (principale, auxiliare) [N/A]
ft - factorul de împachetare al tolelor
fu - factorul de umplere real al bobinei
fui - factorul de umplere ideal
g - acceleraţia gravitaţională [m/s2]
gt, gp - grosimea tolei, grosimea tolei protectoare [m]
gs - grosimea spirei ecran [m]
gb - grosimea bobinei [m]
gc - grosime carcasă bobină [m]
gp - grosime plăcuţă [m]
h - înălţimea ferestrei [m]
hb - înălţimea bobinei [m]
hp - înălţimea plăcuţei [m]
hs - înălţimea spirei ecran [m]

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

J - densitatea de curent [A/mm2]
k - raportul inducţiilor magnetice
ku - factor de corecţie experimental (pt. factorul de umplere)
lc - lăţime contact [m]
lm - lungimea spirei medii [m]
ls - lungimea spirei ecran [m]
ka - factorul de majorare a rezistenţei în regim de scurtcircuit datorat efectului pelicular
kn - factorul de neuniformitate a repartiţiei tensiunii de arc pe intervale
m, n - rapoartele ariilor polilor magnetici
ni - numărul de intervale
np - numărul de plăcuţe
nt - numărul de tole
pFe - pierderile specifice în fier [W/kg]
p1 - pierderile specifice în unitatea de volum [W/m3]
r1 , r2 - razele interioară şi exterioară ale bobinei [m]
sc - secţiunea conductorului neizolat [m2]
t1 - timpul de funcţionare în regim de scurtă durată [s]
ta - timpul de acţionare [s]
tf - timpul de funcţionare [s]
v - vitezei de deplasare a contactelor [m]
va - viteza de deplasare a arcului electric [m/s]
ui - tensiunea de arc pe fiecare interval [V]

A, A' - aria căii de curent [m2]

A0 - aria zonei centrale [m2]
A1 - aria zonei neecranate [m2]
A2 - aria zonei ecranate [m2]
BA0Fe , BAFe , BA1 , BA2 - inducţia magnetică [T]
DC - durata de conectare [%]
Dex - diametrul exterior al bobinei [m]
E2 - tensiunea electromotoare indusă în spiră [V]
Fc - forţa în contact [N]
Fd - forţa electromagnetului în poziţia deschis [N]
Ff - forţa de frecare [N]
^
Fmin , F'min , Famin , Fcmin, Fm , F¿ - forţe dezvoltate de electromagnet [N]
FmA0 – forţa medie dezvoltată în coloana centrală
FmA1 , FmA2 – forţele medii ale electromagnetului în zona spirei în sc. [N]
Fcp , Fcp1 - forţe rezistente datorate contactelor principale
Fcp p , Fca p - Forţa iniţială de precomprimare în contacte
Fca , Fca' - forţe rezistente datorate contactelor auxiliare
Fr - forţa rezistentă a resortului antagonist
Frez - forţa rezistentă totală
Frp - forţa iniţială de precomprimare a resortului antagonist
I - curentul în calea de curent [A]

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Ia - curentul de acţionare [A]
Ie - curentul de excitaţie al bobinei [A]
Iec - curentul echivalent la suprasarcină [A]
Im - curentul de magnetizare [A]
In - curentul electric nominal prin calea de curent [A]
Ip - curentul de pornire [A]
Iss - curentul de suprasarcină [A]
Iw - curentul de pierderi [A]
It - curentul total absorbit [A]
J - densitatea de curent (plăcuţă) [A/m2]
Jec - densitatea de curent echivalentă la suprasarcină [A/m2]
H - duritatea Brinell [N/m2]
M, Ma - masa armăturilor mobile [kg]
MFe - masa fierului [kg]
N - numărul de spire
P - puterea disipată în bobină [W]
P2 - puterea disipată în spira ecran [W]
PFe – pierderi în fier [W]
R - rezistenţa spirei ecran []
Rb - rezistenţa bobinei []
Rc - rezistenţa de contact []
R0 - rezistenţa de contact (independentă de temperatură) []
, e , at , 1 , 2 ,0 , 1 , f0 , fi , fc - reluctanţe magnetice
S - suprafaţa laterală a bobinei [m2]
T - temperatura absolută a contactului [K]
Tc - timpul unui ciclu de acţionare [s]
T0 , T - temperaturile absolute ale contactului [K] (rel.W-F-L)
U - tensiunea electrică [V]
Uc - tensiunea pe contact [V]
Un - tensiunea nominală de linie [V]
Us - tensiunea electrică de serviciu (excitaţie a bobinei) [V]
W - energia cinetică de ciocnire a contactelor [J]

- unghiul de defazaj între fluxuri [rad]

- coeficientul global de cedare a căldurii la suprafaţa bobinei [W/m2K]
0 - unghiul de defazaj între fluxuri [rad]
r - coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura [1/grd]
- cursa totală a electromagnetului [m]
0 , 1 - lungime întrefier [m]
iz - grosimea izolaţiei [m]
max - cursa maximă a electromagnetului de acţionare [m]
- factorul de oscilaţie
- conductivitatea termică în contact [W/m.grd]
g - conductivitatea termică în bobină [W/m.grd]
iz - coeficientul de transmisie a căldurii prin conducţie în izolaţie [W/m.grd]

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

0 - permeabilitatea magnetică a vidului [H/m]
1 , 2 - permeabilitatea magnetică

- încălzirea bobinei [oC]

1 - încălzirea la suprafaţa bobinei [ C]
o
2 - temperatura căii de curent [ C]
o
ss - încălzirea în regim de suprasarcină [ C]
o
a - temperatura ambiantă [ C]
o
o
ad - temperatura admisibilă a clasei de izolaţie [ C]

as - temperatura admisibilă la suprasarcină [ C]

o
c- încălzirea punctului de contact [ C]
o
o
0max , max - încălziri ale căii de curent în regim nominal [ C]

p - temperatura de preîncălzire înainte de suprasarcină [ C]

o
* - încălzirea produsă de suprasarcină [oC]
- căderea de temperatură în bobină [oC]
top - temperatura de topire [ C]
o
- rezistivitatea conductorului [m]
o
0 - rezistivitatea la 0 C [m]
 - rezistivitatea conductorului la temperatura [m]
1 - coeficientul de dispersie
- pulsaţia reţelei [s-1]

, A , A1 , A2 , o - fluxuri magnetice [Wb]

"A , '0, sc - fluxul magnetic în poziţia deschis [Wb]
- temperatura de funcţionare a bobinei [oC]
A2 - permiabilitatea magnetică [H]
iz - grosimea izolaţiei [m]

Prezentarea Contactorului

1. Definitie

Contactorul electromagnetic este un aparat de comutatie actionat electromagnetic,

cu o singura pozitie de repaus capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti
nominali si curenti mai mari dacat cei nominali, care apar in mod normal.
Este destinat a efectua un numar mare de comutatii in sarcina, dar si un numar mare
de comutatii fara sarcina.
Dupa tipul retelei in care functioneaza, contactorul poate fi de c.a. sau c.c.
Contactele lui pot fi normal inchise sau normal deschise.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

2. Domenii de utilizare

Contactorul electromagnetic trifazat cu comutatie in vid este utilizat in principal la

actionarea motoarelor de mare putere, a bateriilor de condensatoare, si a
transformatoarelor din industrie, minierit, agricultura, si pentru alte utilizari specifice
similare.

3. Generalitati

Principalele elemente constructive ale contactorului sunt:

- carcasa aparatului ca support material pentru elementele active;
- dispozitivul de actionare constituit dintr-un electromagnet;
- polii principali reprezentati de caile de crt in bobine, contacte si camera de stingere;
- polii auxiliari care cuprind borne si contacte normal inchise si deschise, necesare
autodeschiderii, semnalizarii, si interblocajului;
- camera de stingere;
- contacte.

Carcasa aparatului

Constituie elementul de rezistenta pe care sunt montate toate celalalte subansamble

ale contactorului. Ea trebuie sa asigure rigiditatea mecanica a intregului aparat,
simultaneitatea dechiderii si inchiderii tuturor contactelor si sa reziste eforturilor
mecanice cerute de dispozitivul de actionare.
In acelasi timp trebuie ca greutatea cadrului sa fie cat mai mica posibil, avand o
pondere importanta in greutatea totala a aparatului.

Caile de curent

Sunt costruite din Cu si aliajele sale. Nu exista standarde de normalizare a cailor de

curent, insa pt a se asigura conectarea la retea in conditii optime, au fost alcatuite norme
pentru bornele de conctare.
O atentie deosebita se acorda fixarii cailor de curent pe cablu. Trebuie asigurata
rigiditatea lor impotriva deplasarilor si deformarilor care apar datorita trecerii curentului
si in acelasi timp izolatia electrica necesara pt a evita strapunderea si scurtcircuitele in
aparat, in timpul functionarii.

Contactele electrice

Reprezinta unul din subansamblele cele mai importante ale contactorului,

deoarece ele trebuie sa asigure trecerea curentului in bune conditii, pe durata cat aparatul
este anclasat, si intreruperea curentilor din circuit, fara generarea de tensiuni mari de
restabilire si sa permita functionarea la o noua anclansare.
Contactoarele sunt aparate cu actionare frecventa, si din acest motiv, contactele
electrice trebuie sa prezinte o buna rezistenta la eroziune. Pentru contactoarele de medie

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

tensiune, materialul de contact folosit frecvvent pt constructia contactelor in vid, este
pseudo alijul WsCu30 sinterizat in vid.

4. Clasificare

Dezvoltatea contactoarelor a suferit o evolutie semnificativa, functie de scopul

urmarit de constructorul de aparate, domeniul de utilizare si evolutia parametrilor cerute
de sistemele energetice.
Constructorii de aparete urmaresc in principal, realizare de aparate simple robuste
nesupravegheate cu siguranta mare in exploatare:
- Aparate simple, robuste, nesupravegheate, cu siguranta mare in exploatare
- Aparate cu consumuri minime de materiale active
- Aparate sigure impotriva pericolului de explozie
- Aparate destinate a fonctiona in climate speciale, ca altitudine, climat tropical,
industrial, marin temperaturi foarte scazute
- Aparate silentioase la comutatie , destinate a functiona in mediul urban.

5. Parametrii principali

- Tensiunea nominala: tensiunea pentru care este proiectat contactorul, la care se

dimensioneaza si se verifica izolatia aparatului ca si distantele de strapungere si
conturnare.
- Frecveta de conectare: reprezinta numarul maxin de actionari pe care contactorul
le poate executa pe ora. Pirn actionare se intelege o inchidere si o dechidere.

- Curentul de stabilitate terminca: It

- Curentul de stabilitate dinamica:Id
- Curentul choppat
- Puterea absorbita in pozitia inchis.

6. Producatori de contactoare de comutatie in vid

- Siemens
- ABB
- AEG
- SCHERON
- ICPE

7. Sinteza conditiilor de tip standard

Caracteristicile tehnice ale contactorului sunt conform standardului SREN

60470/2003,respectiv CEI 60470/2003;
Cerinte de mediu inconjurator de exploatere: functionarea in climat temperat N conform
STAS 6535/83;
Gradul de agresivitate al atmosferei: greu , conform STAS 6705/90;
Gradul de poluare: 3 , conform SREN 60947-1/2001.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 Calculul de dimensionare si verificare

Relatii utilizate:

Forta dezvoltata de intrefierul principal de arie A , fara a tine seama de fluxul

2
B0 A
F=
magnetic de umflari : 2 μ0 ;

n
B
NI= δ +∑ H i l i
Legea circuitului magnetic : μ0 i=1 ;

2
δDC NI
Supratemperatura medie a bobinei :
θ=
2 α⋅f n l [ ] ;

4 ρLm⋅NI
U =RI =
Tensiunea de excitatie a bobinei : πd 2 ;
Lm = Reprezinta lungimea medie a spirei ;

d = Reprezinta diametru net (fara izolatie) al conductorului de bobinaj;

C e=
√F
Constanta electromagnetului : δ ;\

Forţa de atracţie dezvoltată de electromagnet este dată de ec. Maxwell:

F=B2A/2μ0

unde: B-inducţia în întrefier

A – aria plonjorului în zona întrefierului
μ0 = 4π10-7 H/m – permeabilitatea magnetică a vidului

Fa

i3 > i2 > i1
i2
i1

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Proiectarea electromagnetului de curent continuu presupune 3 etape:
1. Calculul preliminar
2. Proiectarea electromagnetului cu materiale standardizate (conductor bobinaj, oţel
feromagnetic, izolaţie bobină)
3. Calculul de verificare – care se face în special pentru determinarea caracteristicii
statice

1 dΛ
F= U 2m
2 dδ - funcţie de tensiunea magnetică

sau

1 dL
F= i2
2 dα - funcţie de inductivitate

B-inducţia în întrefier
S – aria plonjorului în zona întrefierul
μ0 = 4π10-7 H/m – permeabilitatea magnetică a vidului

Procedura calcul El-Mag

N  5
8
  1.73
 10
8
L  2.410

t  1089
2
A    0.01
In  100 20N
In
Jn 
A
r  0.004
7
H  5010 
a  25
p  0.02 
Is  7 In
  12
  0.7
6
c  3.45 10
t  30
Is
Js 
A
> Forta necesara in contacte

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 2
  Jn  A
omax
p
omax
max  2.956
1  r  omax
2
  Js  A
os 
p
os
s   334.932
r  os  1
c A
T0 
p
c
T1 
2
r    Js
T0 T1 3
T   3.363 10
T0  T1
  
t
 T
 (t)  s  1  e 
10  (10)
 (t)  3.001
10 0.997
To  273 a  max 10 301.953
3
Tc  273 t  1.362
 10

Uc  4 L   Tc 2  To 2  0.411pt. Wolfram !

Uc 4
Rc   2.939 10
Is
 5
r   2.943 10
2 Rc
2 9
Ac    r  2.721  10
Fc1   H  Ac  0.952
Fc  3 Fc1 2.857
> Bilantul fortelor (resort, contacte, greutate, atmosfera, inertie, stabilitate)
  0.003
Db  0.03
M  1
5
P  10
g  9.81
9
Ac  2.721 10
Fs  0.1Fc
  0.286
2
 Db   70.686
Fa  P     
 2
Fe  Fc  M Ac  2.857
Ky  Fa  Fs  M g  61.162

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 1
K   (Fa  M  Ac  M  g  Ky)  95.229

1 3
y   (Fa  Fe  Fc  M  g  Ky)  3  10
K
> Calcul Electromagnet
Pt.1/2 sim.Miez E+I => Fpol=Fmin/4
Fe
Fpol 
4
U  220
I  0.06
U 3
R   3.667 10
I
2
P  R  I  13.2
Calcul, Pozitia inchis
8
  1.75
 10
7
0  4   10
r  1000
3
  0 r  1.257
 10
B  0.5
6
  5010

  12
2 0 Fpol 6
A   7.18 10
2
B
Putem mari aria sectiunii fierului pentru reducerea solenatiei !
3
a  A  2.68 10
a  0.01
L  4 a  0.04
h  4 a  0.04
Reluctante:
 6
Rm   5.542 10
0 A
h 6
Rmc  4.433 10
 A
L 6
Rmj  4.433 10
 A
7
Rm 2 (Rm  Rmc Rmj
)  2.882
 10
6
  2 0 A  Fpol 3.59 10
NI  Rm  103.451
NI 3
Ni   1.724 10
I
Verificare, Poz.Deschis
  0.003

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

  8
Rm   3.325 10
0 A
8
Rm 2 (Rm  Rmc Rmj
)  6.827
 10
3
NI  Rm  2.451  10
NI 4
Nd   4.085 10
I
Rezulta:
4
Nmax Nd  4.085
 10
Calculam parametrii bobinei pentru Nmax:
Bobina:
3
S  0.95 L  0.95
 h  1.444
 10
L
D  a   0.03
2
S 4
d_max  1.88 10
Nmax
D 3
Rmin Nmax
   2.427 10
2
 d_max
 
 2 
Rmin < R => Bobina nu umple fereastra
2
RI
   39.789
    (a  L )  h 2  2 (a  L )  a 
2 2

Simulari in mediul de lucru FEMM 4.2 al contactorului de c.c.:

Geometria in pozitia deschis:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Geometria in pozitia inchis:

Forta in pozitia deschis a contactorului

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Forta in pozitia inchis a contactorului

Distributia lui J:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 Observatii si concluzii

Contactorul electromagnetic este un aparat de comutatie actionat electromagnetic,

cu o singura pozitie de repaus capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti
nominali si curenti mai mari dacat cei nominali, care apar in mod normal.
Acesta este utilizat in principal la actionarea motoarelor de mare putere, a bateriilor
de condensatoare, si a transformatoarelor din industrie, minierit, agricultura, si pentru alte
utilizari specifice similare.
Proiectarea asistata de calculator a echipamentelor electrice, combina mai multe
softuri de calcul cat si de grafica inginereasca, pentru a reduce timpul necesar simularii si
proceselor de optimizare, prin faptul ca lucreaza cu numere si procesarea tuturor datelor
dureaza un timp relativ mic.
In plus exista o serie de avantaje, cand vine vorba de precizia calculelor, rapiditatea
si posibilitatea creearii unor desene foarte clare, si precise.
Prin cunoasterea si utilizarea de softuri specializate de proiectare, se pot atinge
performante foarte bune in domeniul aparatelor electrice si nu numai.
Pentru un produs final reusit, partea de proiectare trebuie sa fie facuta cu ajutorul
unor softuri cat mai performante, pentru rezultate ce tin cont de absolut toate aspectele ce
pot aparea in timpul functionarii, pe durata de viata a aparatului.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Proiectarea asistata de calculator se bazeaza pe modele matematice, implementate in
programe sau prin metode de element finit, si din punc de vedere al costurilor si al
resurselor de timp, este eficienta.
Proiectarea clasica se rezuma la creearea a doua sau trei modele fizice ale obiectului
proiectat, testarea acestora si pe baza modelelor matematice se observa, si in functie de
rezultate se trece mai departe si se alege unul din modele, caruia i se mai aduc
imbunatatiri.
Prin introducerea calculatorului in ecuatie, se reduc mult costurile de proiectare si se pot
crea o multitudine de modele, simularile fiind mult mai rapide si eficiente; partea
materiala este economisita sau folosita integral la creearea unui prototip perfect
functional.
În funcţionarea instalaţiilor electrice se întâlnesc aparate electrice ( conectare şi
deconectare ) cât şi aparate electrice de protecţie utilizate în cadrul producerii
transportului şi distribuţiei energiei electrice . Ele se găsesc în numeroase variante
constructive şi funcţionale în toate instalaţiile electrice îndeplinind funcţii de o deosebită
importanţă :
- închiderea , deschiderea sau comutarea circuitelor electrice ;
- supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor ( împotriva suprasarcinilor ,
scurtcircuitelor , supratensiunilor , etc ) ;
Contactorul electromagnetic cu comutatie in vid este o solutie moderna de de
stingere a arcului electric, deosebit de utila in locurile in care aparitia arcului electric
nu este permisa, deoarece poate conduce la explozii (combinate chimice, mine,
etc.).

Exemple de Desene tehnice:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 1. Ansamblu electromagnet de actionare

S1 S2 S3 S1 S2 S3
1
R S T 1 3 1 3 1 3 1
R S T 1 3 1 3 1 3
R C F R C F
2 2 4 2 4 2 4 2 2 4 2 4 2 4
A B C A B C

Actionare in c.a. Actionare in c.c.

D

LEGENDA LEGENDA
RT F = Bobina electromagnet F = Bobina electromagnet
R = Rezistenta economizoare R = Rezistenta economizoare
C = Condensator C = Condensator
1 2
1 2 D = Punte redresoare S1....S3 = Bloc contacte auxiliare (1ND+1NI)
RT = Releu termic de protectie 1, 2 = Sir cleme
S1....S3 = Bloc contacte auxiliare (1ND+1NI)
110 V c.a. 1, 2 = Sir cleme 24 220 Vc.c.
220 V c.a.

2. Subansamblu bobina electromagnet :

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

3.Desen plonjor

4.Subansamblu electromagnet

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Chiriac Adrian , grupa 142 SE
4.Jug inferior

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

 6. Jug superior, opritor

134
A-A
= =
111±0,1
12

= =
15

Ø14
58

80±0,1

=
=
A

100
=

47±0,1
50±0,1
47
58

=
=

=
= =
47±0.1 47±0,1
124±0,1
6,3
AE/OL/Zn5/ SR EN 12329:2001
Muchiile ascutite se vor tesi 0,3x45

9
ISO 2768 - m
7

* Cota Ø46* se va corela cu cota din plonjor

AE/OL/Zn5/SR EN 12329:2001
Muchiile ascutite se vor tesi 0,3x45
6,3
ISO 2768 - m

CCV-MT-N-02-02-02

CCV-MT-N-02-02-07

JUG SUPERIOR

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

7.Resort:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE