Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
subansamblu pe care il poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili, notati cu V 1, V2, V3, V4 .Criteriul
de selactie a unui furnizor sunt urmatoarele: x 1 – Pretul unitar al subansamblului (mil lei), x 2 – Nivelul calitativ, x3 –
Termenul de livrare.
Tabelul 1
1
1.1. Metoda utilitatii decizionale
Considerand umax = 1 si umin = 0, in cazul variatiei proportionale a utilitatii in functie de rezultate, utilitatea
oricaror consecinte intermediare poate fi determinate prin interpolare liniara, folosindu-se relatiile:
R j Rmin
ui R j , pentru criteriile de
Rmax Rmin unde: Rmax – rezultate maxime
maxim; Rmin – rezultate minime
Rmax R j Rj – rezultatul de la varianta Vj a carei utiltate nu
ui R j , pentru criteriile de minim.
Rmax Rmin
o cunoastem si care trebuie calculata
Pe baza proprietatilor de aditivitate decizionala, utilitatea variantei Vj din punct de vedere al tuturor
criteriilor de decizie U (Vj) va fi:
i 1
2
U V1 u1 V1 k1 u 2 V1 k 2 u 3 V1 k 3 0,66 0,4 1 0,4 0 0,2 0,66
U V2 u1 V2 k1 u 2 V2 k 2 u 3 V2 k 3 0 0,4 0,33 0,4 0,66 0,2 0,22
U V4 u1 V4 k1 u 2 V4 k 2 u 3 V4 k 3 0,33 0,4 0,66 0,4 1 0,2 0,59
Estimand utilitatile ui (Vj) si U (Vj), luand in considerare toate cele patru variante decizionale , se obtin
valorile din tabelul 2.
Tabelul 2
1.2. Metoda
3
Metoda ELECTRE serveste la compararea variantelor V1, V2, … Vm din punct de vedere al criteriilor x 1, x2, …
xn.
Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaza pe doua grupe de indicatori si anume: indicatori de concordanta
(Cc)si indicatori de discordanta (Cd).
Comparand doua variante, Vj si Vl, indicatorii de concordant ascot in evidenta aspectele favoarbile ale
variantei Vj fata de varianta Vl, iar indicatorii de discordanta evidentiaza aspectele nefavorabile ale variantei V j fata
de Vl.
Cei doi indicatori, in varianta SEMA, pot fi calculate astfel:
k i
'
C c V j , Vl i 1
n
, unde k i' k i u j ul
k
i 1
i
ul u j ,ul u j
Cd Vj ,Vl max
,0 ul u j
4
Cc V1 ,V1 0,4 0,4 0,2 1
C V , V 0,4 0 0,2 0,6
c 3 1
Cc V1 ,V2 0,4 0,4 0 0,8
C V , V 0,4 0 0,2 0,6
c 3 2
Cc V1 ,V3 0,4 0 0 0,4
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c 3 3
Cc V1 ,V4 0,4 0,4 0 0,8
C V , V 0,4 0 0 0,4
c 3 4
Cc V2 ,V1 0 0 0,2 0,2
C V , V 0 0 0,2 0,2
c 4 1
Cc V2 ,V2 0,4 0,4 0,2 1
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c 4 2
Cc V2 ,V3 0,4 0 0,2 0,6
C V , V 0,4 0 0,2 0,6
c 4 3
Cc V2 ,V4 0 0 0 0
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c 4 4
Tabelul nr.3
V1 V2 V3 V4
V1 1 0,8 0,4 0,8
Indicatori de
Mcc= V2 0,2 1 0,6 0
concordanta
V3 0,6 0,6 1 0,4
V4 0,2 1 0,6 1
5
V1 V2 V3 V4
V1 0 0,66 0,66 1
Indicatori de
Mcd= V2 0,67 0 1 0,34
discordanta
V3 1 0,33 0 0,66
V4 0,34 0 0,67 0
Pe baza matricei diferentelor se calculeaza matricea dominantei. Se compara elementele (Vj ;Vl) cu (Vl ;Vj).
In locul elementelor cu valoare mai mare se trece 1 in matricea dominantei, iar in locul elementelor cu valoare mai
mica se trece 0;pe diagonala se trece 1, iar cand elementele au valori egale se trece tot 1.
Tabelul nr.5
Vector de
V1 V2 V3 V4
dominanta
Mdom= V1 1 1 1 0 3
V2 0 1 0 0 1
V3 0 1 1 0 2
V4 1 1 1 1 4
6
Comparand variantele fiecare cu toate celelalte se obtine numarul de dominante pentru fiecare dintre acestea.
Numarul de dominante pentru fiecare varianta este V1= 3, V2= 1, V3= 2, V4= 4, de unde rezulta urmatoarea ordine de
preferinta: V4> V1>V3>V2.
Tabelul nr.6
M(x1) V1 V2 V3 V4
V1 2 2 0 2
7
V2 0 2 0 0
V3 2 2 2 0
Matricea
V4 0 2 0 2
pretului
V1 V2 V3 V4
M(x2) V1 2 2 2 2
Matricea V2 0 2 2 0
calitatii V3 0 0 2 0
V4 0 2 2 2
V1 V2 V3 V4
M(x3) V1 2 0 0 0
Matricea
V2 2 2 1 0
termenului de
livrare V3 2 1 2 0
V4 2 2 2 2
Ierarhizarea variantelor prin metoda Leader-ului in forma ei clasica nu ia in considerare importanta diferita a
criteriiloe de decizie.
Aceasta deficienta poate fi inlaturata prin determinarea urmatoarelor elemente:
- matricile MD'(xi), in care MD' xi k i MD xi ;
n
Tabelul nr.7
8
V1 V2 V3 V4
V1 0,8 0,8 0 0,8
M’(x1)
V2 0 0,8 0 0
V3 0,8 0,8 0,8 0,8
V4 0 0,8 0 0,8
V1 V2 V3 V4
V1 0,8 0,8 0,8 0,8
M’(x2)
V2 0 0,8 0,8 0
V3 0 0 0,8 0
V4 0 0,8 0,8 0,8
V1 V2 V3 V4
V1 0,4 0 0 0
M’(x3)
V2 0,4 0,4 0,2 0
V3 0,4 0,2 0,4 0
V4 0,4 0,4 0,4 0,4
Tabelul nr.8
Vector de
V1 V2 V3 V4
dominanta
V1 2 1,6 0,8 1,6 6
V2 0,4 2 1 0 3,4
V3 1,2 1 2 0,8 5
V4 0,4 2 1,2 2 5,6
10
Cazul1 In vederea fabricarii pe o perioada delimitata a unui sortiment, pe cele trei utilaje existente se
monteaza cate un dispozitiv cu un cost unitar (c) de 30 u.m., a carei fiabilitate este redusa. Intreprinderea se poate
aproviziona din timp cu unul sau mai multe dispozitive (liniile de actiune V j, unde j=1,2,3) sau le poate achizitiona
in momentul defectarii (V0).In aceasta situatie, costurile datorate stagnarii productiei pana la sosirea unui dispozitiv
(cs) sunt de 40 u.m.
Pe baza studiilor de fiabilitate, s-a estimat distributia de probabilitate P(k), unde p(k) reprezinta
probabilitatea de a defecta simultan "k" dispozitive.
P(K)= (0,10 0,35 0,40 0,15)
Firma dispune de liniile de actiune Vj, in fiecare varianta putand avea loc starile naturii N k. Urmarind
alegerea liniei de actiune care comporta un cost sperat minim, se poate elabora arborele de decizie reprezentat in
figura nr.1
Figura nr.1
11
p(k) ckj
S=0 S1=112
p(0)=0,10 C01=0
V1 p(1)=0,35 C11=30+40=70
p(2)=0,40
C21=2*30+2*40=140
p(3)=0,15
C31=3*30+3*40=210
V2
S=1 S2=79 p(0)=0,10 C02=30
D p(1)=0,35 C12=30
V3 p(2)=0,40
C22=30+30+40=100
p(3)=0,15
C32=30+2*30+2*40=170
V4
p(0)=0,10 C03=60
p(1)=0,35 C13=60
S=2 S3=70,5 p(2)=0,40
C23=60
p(3)=0,15
C33=60+30+40=130
S=4 S4=90
p(0)=0,10 C04=90
p(1)=0,35 C14=90
p(2)=0,40
C24=90
p(3)=0,15
C34=90
Arbore de decizie
Costurile totale, aferente fiecarei incidente "linie de actiune-stare a naturii", s-au detreminat prin insumarea
celor doua costuri, conform relatiei:
12
ckj c D V j D N k cs D N k unde: D(Vj) – numarul de dispozitive stocate conform
variantei Vj
DNk – numarul de dispozitive defectate si neexistente
Valoarea sperata a rezultatelor se in stoc
poate determina folosind relatia:
n
S j Rij pi
i 1
3
S j ckj pk
k o
R
n
j ij Sj 2 pi
i 1
c
3
j kj Sj 2 pik
k o
Tabelul nr.9
Ckj*p(i) Sj j
0*0,10
70*0,35 S1=0*0,10+70*0,35+140*0,40+210*0,15=1
1
0 112 0,10 70 112 0,35
2 2
140*0,40
210*0,15
12
140 112 0,40 210 112 0,15
2 2
30*0,10
13
30*0,15
100*0,40 S2=30*0,10+30*0,15+100*0,40+170*0,15= 30 79 2 0,10 30 79 2 0,35
2
170*0,15
79 100 79 0,40 170 79 0,15
2 2
60*0,10
60*0,35 S3=60*0,10+60*0,35+60*0,40+130*0,15=7
3
60 70,5 0,10 60 70,5 0,35
2 2
60*0,40
130*0,15
0,5
60 70,5 0,40 130 70,5 0,15
2 2
90*0,10
90*0,35 S4=90*0,10+90*0,35+90*0,40+
4
90 90 0,10 90 90 0,35
2 2
90*0,40
90*0,15
90*0,15=90
90 90 0,40 90 90 0,15
2 2
Se alege varianta cu riscul cel mai mic, iar ierahizarea se face de la riscul cel mai spre riscul cel mai
mare.Deci:
ordinea de preferinta este V3> V2>V4>V1 pentru ca se face in functie de prêt, iar pretul cel mai mic este V3=70,5.
Cazul 2 O firma studiaza posibilitatea lansarii pe piata a unui nou produs in urmatoarele variante de pret:
Tabelul nr.10
14
Strategii proprii si probabilitati privind reactia concurentei
Strategiile concurentei
Pret scazut (S) Pret mediu (M) Pret ridicat (R)
Strategii
Actiuni Probabilitati Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati
de pret
NU 0,6 28 34 39
S 15 0,6 13 0,2 -11 0,1
DA 0,4 M 17 0,3 21 0,7 -2 0,4
R 22 0,1 29 0,1 33 0,5
Figura nr. 2
15
p(i) Rij
R DA
0,7 21 21*0,7*0,4
V3
0,1 29 29*0,1*0,4
NU 0,6 39 39*0,6
S3=29,24
16,76 0,1 -11 (-11)*0,1*0,4
DA
r2=0,57
0,4 -2 (-2)*0,4*0,4
0,5 33 33*0,5*0,4
Arbore de decizie
16
Valoarea sperata a rezultatelor se poate determina folosind relatia:
n
S j Rij pi
i 1
R
n
j ij Sj 2 pi
i 1
Prin raportarea marimirii riscului la valoarea sperata a rezultatelor se obtine coeficientul de risc:
j
rj
Sj
Tabelul nr.11
Sj j rj
17
S1=28*0,6+15*0,6*0,4+17*0,3
* 1
28 23,32 0,6 15 23,32 0,24 = 5,88
2 2
r1
5,88
0,25
0,4+22*0,1*0,4=23,32 17 23,32 0,12 22 23,32 0,04
2 2 23,32
S3=39*0,6+(-11)*0,1*0,4+
(- 3
39 29,24 0,6 11 29,24 0,04 = 0,57
2 2
r3
16,76
0,57
2)*0,4*0,4+33*0,5*0,4=29,24 2 29,24 0,16 33 29,24 0,20
2 2 29,24
Tabelul nr.12
18
Strategii de pret Starile naturii Concurenta(rezultate) Probabilitati Probabilitati cumulate
S 15 0,24 0,24
S DA M 17 0,12 0,24+0,12=0,36
(pret scazut) R 22 0,04 0,36+0,04=0,40
NU 28 0,6 0,4+0,6=1
S 13 0,08 0,08
M DA M 21 0,28 0,28+0,08=0,36
(pret mediu) R 29 0,04 0,36+0,04=0,40
NU 34 0,6 0,4+0,6=1
S -11 0,04 0,04
R DA M -2 0,16 0,16+0,04=0,2
(pret ridicat) R 33 0,20 0,2+0,2=0,4
NU 39 0,6 0,4+0,6=1
Cazul 3 O firma producatoare de articole textile intentioneaza sa laseze in fabricatie un nou produs. Pentru
aceasta,se studiaza posibilitatea construirii unei capacitati de productie. Din punct de vedere constructiv, s-au
identificat doua variante:
V1:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie la nivelul cererii estimate de catre serviciul de
marketing.
V2:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie mai mica, urmand ca dupa o etapa sa se
studieze extinderea capacitatii la nivelul cererii estimate. Aceasta posibila extindere a capacitatii de productie s-ar
putea efectua la inceputul etapei a II-a numai daca in prima etapa cererea a fost ridicata.
19
In tabelele 13 si 14 sunt prezentate veniturile nete anuale, exprimate in unitati monetare, probabilitatile de
aparitie ale cererii ridicate si a celei scazute pentru fiecare dintre cele doua etape ale orizontului decizional, precum
si durata acestora.
Venituri nete anuale
Tabelul nr.13
Etapa
Situatii posibile in functie de cerere si decizia de
Venituri constructive I II
extindere a capacitatii de productie
2 ani 3 ani
Ridicata 170 150
V1
Scazuta 45 30
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
80 140
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
80 75
V2 de productie nu se extinde la inceputul etapei a II-a
Ridicata in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a;capacitatea
80 15
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
Scazuta in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a 54 35
Tabelul nr.14
Nivelul cererii Probabilitati
20
Etapa I Etapa II
Ridicata 0,6 0,3
Scazuta 0,4 0,7
Pe baza datelor din tabelul 13, se poate realize arborele de decizie din figura nr.3.
21
Et I Et II
2 ani 3 ani Rij Rij*pi
p(i)
Da extindere
S2 0,7 0,42 80*2+15*3=205 205*0,7
V2 R1 0,6
Nu extindere
S2 0,7 0,42 80*2+35*3=265 265*0,7
S1 0,4
S2 0,7 0,28 54*2+35*3=213 213*0,28
Arbore de decizie
22
Se extinde capacitatea de productie deaoarece valoarea sperata a venitului de la ramura Da este mai mare
decat valoarea sperata de la ramura Nu si se pastreaza numai ramura Da.
n
S j Rij pi
i 1
R
n
j ij Sj 2 pi
i 1
23
Tabelul nr.15
Sj j
SV1=790*0,18+430+0,42+540*0,12
1
790 438 0,18 430 438 0,42 = 205,47
2 2
SDa=580*0,3+205*0,7=317,5
SV2=317,5*0,6+333*0,12+213*
0,28=290,1
Calculandu-se valoarea sperata in cele doua variante V 1 si V2, rezulta ca decizia care ofera un venit net
maxim este: construirea din prima etapa a unei capacitate de productie la nivelul cererii (V 1). Deci ordinea de
preferinta este: V1> V2.
Pentru aceasta varianta, valoarea riscului in marimi absolute este de 205,47.
24
Cazul I
Tabelul nr 16
Vj
Ei
V1 V2 V3 V4
E1 20 15 12 10
E2 8 8 5 7
E3 -2 0 -2 5
E4 -4 -4 -5 -1
V1 – sectorul comercial
V2 – sectorul serviciilor
V3 – sectorul in domeniul financiar-bancar
V4 – sectorul asigurarilor
Se alege acea linie de actiune (V*) care permite obtinerea rezultatului maxim, indifferent de starea naturii
care ar avea loc, conform relatiei:
V1 = 20
V2 = 15
25
V3 = 12
V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei V1* .
Metoda consta in a alege linia de actiune care maximizeaza valoarea Vj, astfel:
26
V * max R ij max 1 Rij min , unde: Rj min si Rj max reprezinta rezultatul minim,
j
- =0
V j* max ( Rij min)
j
V1 = -4
V2 = -4
V3 = -5
V4 = -1
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei V 4* .
- =1
V j* max ( Rij max)
j
27
V1 = 20
V2 = 15
V3 = 12
V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei V1* .
- =0,3
V j* max (0,3Rij max 0,7 Rij min)
j
=0,3
1- =1-0,3=0,7
28
2.2.4.1.Criteriul lui Laplace
1 n
V j* max Rij , unde n- numarul starilor naturii.
j n i 1
20 8 2 4
V1 5,5
4
15 8 0 4
V2 4,75
4
12 5 2 5
V3 2,5
4
10 7 5 1
V4 5,25
4
E1 p1 0,3
E2 p2 0,2
E3 p3 0,4
E4 p4 0,1
n
V j* max Rij pi
j i 1
29
V1 = 20*0,3+8*0,2-2*0,4-4*0,1 = 6+1,6-0,8-0,4 = 6,4
Presupunand ca in matricea rezultatelor starile naturii sunt trecute pe linii, iar variantele de actiune pe
coloane, elementele matricii regretelor (rij)se obtin scazand elementele fiecarei linii din elementul maxim al liniei
respective, adica:
unde: j=1,2,…,n;
rij= Ri max – Rij
i=1,2,…m;
Ri max – reprezinta valoarea maxima a rezultatelor pe linia starii naturii
“i”.
Tabelul nr.17
Vj
Ei Ri max
V1 V2 V3 V4
E1 20 15 12 10 R1 max =20
E2 8 8 5 7 R2 max =8
E3 -2 0 -2 5 R3 max =5
E4 -4 -4 -5 -1 R4 max =-1
Matricea regretelor
Tabelul nr.18
Vj
Ei
V1 V2 V3 V4
(20) E1 0 5 8 10
(8) E2 0 0 3 1
(5) E3 7 5 7 0
(-1) E4 3 3 4 0
Max rij 7 5 8 10
V1 = 7
V2 = 5
V3 = 8
V4 = 10
31
Rezulta ca valoarea minima corespunde variantei V 2* .
32