Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REGIMURI ELECTRICE
TRANZITORII
Teorie si aplicatii
MATRIX ROM
Bucuresti
Autorul, prof.dr.ing. Bogdan Nicoara,
este cadru didactic in Departamentul de
Sisteme Electroenergetice, Universitatea
POLITEHNICA din Bucuresti.
Descrierea CIP
CUPRINS
pag.
1. Introducere 1
1.1. Aplicatii pentru calculul regimurilor
electrice tranzitorii 1
1.2. Dezvoltarea EMTP 2
1.3. Carcteristizarea metodelor de calcul 3
2. Regimuri de functionare ale retelelor
electrice 4
3. Solicitari electrice ale echipa-mentelor 7
3.1. Supratensiuni 7
3.2. Exemple 9
3.3. Supracurenti 10
4. Domenii de utilizare 12
4.1. Supratensiuni interne tranzitorii 12
4.2. Supratensiuni externe 13
4.3. Regimuri tranzitorii electromecanice 15
4.4. Modelarea echipamentelor in ATP 16
5. Metode utilizate in ATP 18
5.1. Introducere 18
5.2. Linia electrică monofazată fără pierderi
(aeriană sau subterană) 20
5.2.1. Aproximarea pierderilor 23
5.2.2. Analiza erorilor 26
5.3. Bobina ideală 30
5.3.1. Analiza erorilor 32
5.3.2. Tratarea instabilităţii numerice de tip
oscilant 38
5.4 Condensatorul ideal 41
5.4.1 Analiza erorilor 43
5.4.2 Tratarea instabilităţii numerice de tip
oscilant 45
5.5 Stabilirea ecuaţiilor nodale 46
6. Proceduri la utilizarea ATP 51
7. Structura unui set de date de intrare
ATP simplu 54
7.1. Inceputul si sfarsitul unui interval de
date 55
7.2. Partea superioara a unui interval de
date 55
7.3. Cartele pentru laturi R, L, C serie 58
7.4. Cartele pentru reprezentarea LEA
sau LES 60
7.5. Cartele pentru intreruptoare
(Switch-Cards) 62
7.6. Cartele pentru sursele de tensiune
si curent (Source-Cards) 64
7.7. Cartele pentru marimi de iesire
(Output-Cards) 66
8. Alte precizari 69
9. Exemple de fisiere de date de intrare 70
Bibliografie 111
1. Introducere
1.1. Aplicatii pentru calculul regimurilor
electrice tranzitorii
Energia electrica produsa in centralele
electrice trebuie sa fie transportata pana la
consumator in siguranta si intr-un mod
economic.
In retelele electrice, de orice tensiune nominala,
nu trebuie sa fie uitate perturbatiile. Atat
regimurile permanente cat si cele tranzitorii au
drept consecinte, printre altele, solicitari
electrice (de curent, tensiune si energie) a
echipamentelor electrice. Determinarea acestor
solicitarii este una din problemele programelor
de calcul al retelelor. Ele pot fi utilizate la
planificarea/proiectarea retelelor sau la
clarificarea deranjamentelor si incidentelor.
Astazi, modelele dezvoltate, metodele numerice
si technicile de simulare permit, printre altele:
- determinarea regimurilor de functionare
stationare;
- calculul proceselor nestationare, cu diferite
spectre de frecventa, plecand de la o stare
stationara;
- luarea in considerare a nelinearitati si a
dependentei de frecventa a parametrilor
echipamentelor modelate.
- modelarea protectiilor si a automatizarilor;
- interfete prietenesti pentru introducerea si
reprezentarea grafica a rezultatelor de calcul.
1
La folosirea aplicatiilor, este necesara
utilizarea unor modele adecvate regimurilor de
functionare ce se intentioneaza a fi calculate.
Rezultatele depind foarte mult de modelele
utilizate si de parametrii acestora.
Pentru calcule de regimuri stationare,
cum ar fi circulatiile de puteri si scurtcircuitele,
stau la dispozitie incepand cu anii 60 programe
de calcul adecvate, care permit calcularea, cu
costuri reduse, a mai multor variante.
In domeniul stabilitati statice si dinamine
sunt programe de la inceputul anilor 70.
Pentru procesele tranzitorii, aplicatia cea
mai utilizata este EMTP, cu variantele sale
ATP, EMTP RV, [1].
2
ulterioara a unui model de masina universala a
devenit posibila analiza dinamica a miscarii
rotorului pentru masina asincrona si pentru cea
de curent continuu.
Si modelarea liniilor electrice aeriene si
subterane a fost rafinata, asa ca pot fi luate in
consideratie dependenta de frecventa si de
rezistivitatea solului a parametrilor electrici
(secventa pozitiva, secventa negativa si
secventa zero).
3
-domeniul de frecventa <50 Hz
-considerarea echipamentelor de reglare
automata;
-conduce la sisteme de ecuatii diferentiale,
calcule iterative.
d) Calculul regimurilor tranzitorii (ATP)
-necesita calculul regimului permanent
anterior;
-calcule nestationare, rezolvarea in domeniul
timp;
-modelarea foarte exacta a echipamentelor;
-domeniul de frecventa >50 Hz
-luarea in considerare a duratei de propagare
pe liniile lungi;
-considerea diferitelor tipuri de nelinearitati;
-considerarea echipamentelor de protectie si
de automatizare;
-numar mare de ecuatii ale sistemului.
4
2. Regimuri de functionare ale
retelelor electrice
Regimurile nestationare in retelele
electrice pot fi puse pe seama unui numar
relativ restrans de procese caracteristice, de
natura electromagnetica, magnetica, electrica si
mecanica, ce sunt folosite pentru elaborarea
modelelor potrivite. Ele descriu, pe de o parte,
variatia in timp a fluxului magnetic in masinile
electrice si, pe de alta parte, modificarea
marimilor de stare, electrice, magnetice si
mecanice, ale sistemului.
Variatiile rapide si importante ale
marimilor de stare elctrice in domeniul timp, de
la nanosecunde pana la cateva milisecunde
sunt legate de modificarile electromagnetice, ce
conduc la fenomene de propagare pe
elementele cu constante repartizate si la
oscilatii in circuitele L-C. Regulatoarele de
tensiune nu pot interveni pe aceste durate.
Aceste procese nestationare, de natura pur
electromagnetica, se dezvolta mai departe,
domeniul timp, de la cateva milisecunde la
cateva secunde, si trec in procese
elctromecanice, la care se observa o modificare
a unghiului intern al masinilor sincrone, adica o
modificare mecanica, uneori importanta. In
domeniul secundelor pana la minute, asa
numitul domeniul cvasistationar, este necesar o
5
modificare a turatiei prin interventia
regulatorului pentru corectarea frecventei.
Caracterul fizic, in principal spectrul de
frecvente al marimilor de stare electrica, al
regimurilor nestationare din retea determina
alegerea modelelor si metodelor portivite.
Precizia este factorul detrminant in alegere.
Viteza de calcul, memoria RAM necesara si
costul de programare ale alegerii facute sunt
factori de importanta secundara.
In fig.2.1. avem o reprezentare intuitiva a
anumitor marimi de stare electrica si mecanica
in functie de timp pentru diferite regimuri
nestationare.
a) b) c) d) e)
Fig.2.1. Regimuri nestationare [1]
a) regimuri cu propagari
b) regimuri oscilatorii L-C
c) regimuri de conectare/deconectare
d) regimuri de scurtcircuit
e) regimuri de deconectare brusca a
sarcinii
6
3. Solicitari electrice ale echipa-
mentelor
Supratensiunile provoaca solicitari
importante ale echipamentelor .Ele pot fi
ordonate dupa viteza de variatie a frontului
undei, durata/durata spatelui, cauza si
amplitudine. Supratensiunile apar dupa felul
modificarilor de stare, dupa tipul
deranjamentului sau incidentului, dupa locului
de comutatie sau de defect. Se consemneaza
valorile maxime ale supatensiunilor care apar
intre faza si pamant, tinand seama de polaritate
sau luand-o pe cea mai mare in valoare
absoluta. Se poate opera cu marimi absolute
sau relative.
3.1. Supratensiuni
a) Supratensiuni la frecventa redusa
a1. tensiune de exploatare 50Hz
a2. supratensiuni temporare
b) supratensiuni de tip impuls
b1. cu front lent
b2. cu front rapid
b3 cu front foarte rapid
In retelele electrice, o parte din
supratensiuni apar ca urmare a proceselor de
propagare sau de oscilatie L=C, pe seama
energiei inmagazinate in elementele inductive si
capacitive. O alta categorie de supratensiuni
7
apare ca urmare a loviturilor directe sau
indirecte/induse ale trasnetului.
Supratensiunile au urmatoare tipuri de
variatii in timp:
- functii de timp cvasistationare, foarte slabe
amortizate, cu o durata lunga (> 20 ms) cu
frecventa industriala sau cu oscilatii
supraarmonice (> 50Hz) sau subarmonice
suprapuse peste frecventa industriala. Ele apar
in litaratura ca supratensiuni temporare sau
permanente.
- functii de timp aperiodice/tranzitorii, provocate
de modificari de stare dorite sau nedorite, cum
ar fi aparitia defectelor (scurtcircuite, puneri la
pamant, defecte de izolatie in echipamente,
intreruperi de conductoare,...), manevre de
conectare/ddeconectare sau combinatii ale
acestora. Plecand de la regimul permanent
anterior (stare de echilibru stationara)
modificarii de stare, in timpul trecerii intr-o alta
stare de echilibru stationara sau
cvasistationara, tensiunile si curentii au variatii
in timp aperiodice. Caracterizarea procesului ar
trebui facuta prin consemnarea macar a
urmatoarelor valori: valoarea maxima a
tensiunii de functionare anterior modificarii de
stare, valoarea maxima a tensiunii temporare
dupa modificarea de stare, valoarea maxima
pozitiva si/sau negativa din timpul regimului
tranzitoriu, durata regimului tranzitoriu.
- functii de timp aperiodice/tranzitorii, provocate
de o sursa de enrgie exterioara retelei, cel mai
8
des ca urmare a loviturilor de trasnet in
conductoarele aeriene sau in statiile electrice
exterioare. De aici apar tensiuni sau curenti cu
o valoare maxima foarte mare, care au de cele
ami multe ori o durata scurta, care sunt
unipolare si foarte rapid atenuate.
Toate tipurile de supratensiuni aparute
intr-o retea se pot transmite galvanic, inductiv
sau capacitiv in alte conductoare a altor retele
de alimentare cu energie electrica, in retele de
transmisie de informatii, in sistem de comanda
si in sisteme de reglare, in conducte metalizate
sau in garduri metalice si sa conduca acolo la
supratensiuni nedorite.
3.2. Exemple
Procese care pot conduce la supraten-
siuni:
- supratensiuni temporare:
deconectarea sarcini la capatul unei linii
lungi (efectul Ferranti);
aparitii ale rezonantei;
procese nelineare;
functionare nesimetrica;
regimuri de scurtcircuit.
- supratensiuni tranzitorii
regimuri tranzitorii de punere la pamant;
regimuri tranzitorii de scurtcircuit;
deconectarea curentilor inductivi mici;
deconectarea curentilor capacitivi
defectul kilometric;
conectarea liniilor lungi in gol;
9
efectul rezistentelor de conectare;
intreruperea scurtcircuitelor
lovituri de trasnet:
in conductorul activ;
in conductorul de protectie;
in varful stalpului;
conturnare inversa;
propagare cu impact in statia
electrica.
- supratensiuni de cuplare:
cuplaj inductiv;
cuplaj capacitiv;
cuplaj galvanic.
3.3. Supracurenti
In cele de mai sus au fost prezentate
procesele ce apar ca urmare a menavrelor de
conectare/deconectare, a aparitiei defectelor, a
deconectarii acestora sau a loviturilor de
trasnet, cu implicatiile acestora asupra
tensiunilor. In proccesele tranzitorii au loc,
simultan cu modificarea tensiunilor, si modificari
ale curentilor. Acestea devin importante cand
intensitatea curentului intr-o anumita latura a
retelei depasesete intensitatea maxima
admisibila a echipamentului respectiv, a
echipamentului de protectie, de fapt a oricarei
instalatii de la locul unde a fost calculat
curentul. Acesti curenti se numesc
10
supracurenti. Clasificarea acestor procese de
curenti nestationari se face analog cu cea de la
procesele de tensiune.
11
4. Domenii de utilizare
Aplicatia ATP se foloseste la simularea
regimurilor tranzitorii electromagnetice,
electomecanice si prin intreventia reglajului in
retelele elctrice.
Cu ATP se acopera domeniul de timp al
proceselor din instalatiile cu hexafluorura de sulf
(domeniul nanosecundelor), al proceselor legate
de loviturile de trasnet (domeniul
microsecundelor). al supratensiunilor de
comutare, al proceselor de scurtcircuit cu
interactiune intre retea si masele mecanice
rotative, al stabilitatii tranzitorii, pana la procese
care tin seama de constantele de timp ale
generatoarelor de abur. Enumeram, in
continuare, pricipalele domenii de utilizarea ale
aplicatiei ATP si a subrutinelor aferente.
12
puneri simple sau duble la pamant, in
acelasi loc sau in locuri diferite;
stingerea arcului de punere la pamant si
reaprinderea lui;
scurtcircuite.
In cea de-a doua grupa apar
supratensiuni de comutatie. Procese tipice
sunt:
intreruperile curetilor inductivi mici;
intreruperile curentilor capacitivi;
conectarea liniilor lungi in gol;
intreruperile curentilor de scurtcircuit.
Marimile carcteristice care influenteaza
parametrii supratensiunilor tranzitorii sunt in
principui impartite in 3 grupe:
- paramatrii retelei de alimentare;
- parametrii partii de retea comuntate sau a
echipamentului sau a partii de retea in care
apare scurtcircuitul;
- parametrii aparatului de comutare sau a locului
defectului.
13
partile sub tensiune sau lovituri indirecte si
cuplaje capacitive sau inductive. De la locul de
impact, sau din apropierea acestuia, apar unde
de curent si de tensiune, pe o durata de timp
scurta cu polaritate negativa, pozitiva si care se
propaga, atenuandu-se si deformandu-se. Fara
o protectie adecvata, conduc de regula la
strapungeri si la conturnari al instalatiei, adica la
perturbari ale functionarii a retelei.
Figura 4.1. arata locurile tipice ale
impactului si ale conturnarilor de trasnet intr-o
linie aeriana.
14
Supratensiunile se propaga pe linile
aeriene ca unde electromagnetice, cu o viteza
apropiata de viteza luminii in vid, fenomen care
poate conduce la strapungeri si/sau conturnari.
Durata frontului undelor de tensiune sau a celor
de curent este in domeniul de la ns pana la ms.
Regimurile sunt nestationare, undele de
tensiune si de curent se propaga pe
conductoare, aeriene sau subterane.
Echipamentele sunt modelate special pentru
procese cu frecventa mare.
15
4.4. Modelarea echipamentelor in ATP
Echipamentele, deranjamentele si
incidentele sunt modelate prin schemele lor
de regim tranzitoriu, altfel spus valabile
pentru frecventele la care ne asteptam in
spectrul tensiunilor si curentilor. Modelarea
adecvata este o problema dificila ce necesita
multa experienta.
Dezvoltarea ATP-ului ofera
utilizatorului, pentru simularea numerica a
retelelor electrice, posibilitatea modelarii
diferitelor echipamente care sunt incorporate
in module. Modulele cele mai utilizate sunt
prezentate in continuare.
Masina sincrona in reprezentare Park sau in
forma schemei echvalente.
Masina asincrona si de curent continuu.
Transformatoare.
Echipamente de reglare automata.
Elemente concentrate R,L,C necuplate.
Linii reprezentate prin cuadripoli.
Laturi cu parametrii uniform distribuiti.
Elemente concentrate R,L,C cu cuplaje
Linii aeriene dublu circuit cu
parametrii distribuiti.
Linii cu parametrii dependenti de
frecventa.
Rezistente nelineare
Inductivitate nelineara cu histerezis.
Ramuri cu rezistente variabile in timp.
Descarcator cu rezistenta variabila clasic.
Descarcator cu rezistenta variabila cu ZnO.
16
Diferite tipuri de intreruptoare
(deconectarea retelei, deconectarea surselor,
deconectarea sarcinilor, deconectarea
defectelor, intreruperea cu functii speciale,
intreruperea comandata in curent. eclator,
diode, intrerupator de masurare.
Diferite tipuri de surse ideale de tensiune si
curent.
17
5. Metode utilizate in ATP
5.1. Introducere
Metoda expusă în cadrul acestui capitol,
[4], permite determinarea comportării în timp a
reţelelor mono- sau multifazate. Numărul
nodurilor anumitor scheme face necesară
folosirea calculatoarelor numerice şi ca urmare,
mărimile de stare ale schemei, tensiuni şi
curenţi, nu pot fi calculate continuu ci doar la
intervale de timp ∆t. Acest pas de timp poate fi
acelaşi pentru toată durata de calcul sau se
poate modifica după un criteriu prestabilit.
Discretizarea ecuaţiilor impune
manevrarea cu atenţie a ecuaţiilor de stare,
deoarece pot apare erori de trunchiere care, în
anumite condiţii, pot genera instabilitate
numerică. Se ştie că regula de integrare prin
metoda trapezelor a ecuaţiilor diferenţiale
ordinare pentru inductivităţi şi capacităţi este
simplă, convergentă din punct de vedere
numeric şi suficient de precisă pentru scopuri
inginereşti. De aceea s-a ales această metodă
pentru discretizarea ecuaţiilor de funcţionare
asociate elementelor cu parametrii concentraţi.
Tratarea elementelor cu parametrii
uniform distribuiţi se face cu metoda
caracteristicilor, sau metoda lui Bergeron, [5].
Înseamnă că R0 şi G0, rezistenţa şi respectiv,
conductanţa lineică, sunt nule iar L0 şi C0,
18
inductanţa şi respectiv, capacitatea lineică, sunt
independente de frecvenţă (ulterior se va ţine
seama de dependenţa lor de frecvenţă).
Aproximaţia G0 =0 este în general acceptată
deoarece este verificată în foarte bună măsură
de practică. Singura excepţie este cazul
apariţiei descărcării corona care trebuie tratată
separat, având în vedere faptul că procesul
este caracterizat de un prag de apariţie şi
dispariţie.
Pierderile longitudinale se pot aproxima
astfel: se împarte linia în două tronsoane egale,
considerate fără pierderi, înseriindu-se câte un
sfert din rezistenţa electrică totală a liniei la
fiecare extremitate.
În acest fel, circuitul electric primar se
transformă într-o schemă ce conţine numai
rezistenţe, surse ideale de tensiune, surse
ideale de curent şi întreruptoare ideale. Se
consideră un pas de timp constant, ∆t, ales în
funcţie de cele mai ridicate frecvenţe ce pot
apare în regimul tranzitoriu ce urmează a fi
calculat. La momentul t=0- sistemul se găseşte
în starea iniţială care se determină cu metode
specifice regimurilor permanente sau cu
metoda prezentată aici (în funcţie de situaţia
concretă). Urmează să se calculeze starea
sistemului (potenţialele nodurilor independente)
la momentele de timp ∆t, 2 ∆t, 3 ∆t,... până la
un tmax dorit. Pentru determinarea stării
sistemului la momentul de timp t este nevoie de
starea sistemului la momente de timp
19
anterioare t- ∆t, t-2 ∆t,... dar numai parţial şi
anume :
- pentru linii - pe o durată egală cu
durata de propagare pe linie,
- pentru inductivităţi şi capacităţi - valorile
de la pasul anterior.
Metoda caracteristicilor şi regula
trapezelor pot fi cu uşurinţă utilizate împreună
într-un algoritm, cu caracter general, care să
permită determinarea regimurilor tranzitorii într-
o schemă oarecare alcătuită din elemente cu
parametrii uniform distribuiţi şi elemente cu
parametrii concentraţi.
∂ u( x, t ) ∂ i( x, t )
− = Lo ⋅
∂x ∂t
∂ i ( x, t ) ∂ u( x , t )
− = Co ⋅ (5.1)
∂x ∂t
20
Originea spaţiului este considerată la
nodul k, iar x=l la nodul m. Soluţia generală,
dată de d’Alembert, se poate pune sub forma :
u( x , t ) = f 1 ( x − v ⋅ t ) + f 2 ( x + v ⋅ t ) (5.2)
şi
1
i( x, t ) = [ f ( x − v ⋅ t ) − f 2 ( x + v ⋅ t )] (5.3)
Zc 1
unde :
- f1 şi f2 sunt funcţii ce se determină din
condiţiile de la extremităţi;
1
- v= - viteza de fază;
Lo ⋅ Co
Lo
- Zc = - impedanţa caracteristică.
Co
u( x , t ) + Z c ⋅ i ( x , t ) = 2 ⋅ f 1 ( x − v ⋅ t ) (5.4)
21
şi
u( x , t ) − Z c ⋅ i ( x , t ) = 2 ⋅ f 2 ( x + v ⋅ t ) (5.5)
(
u( 0, t − τ ) + Zc ⋅ i ( 0, t − τ ) = u ( l , t ) + Zc ⋅ −i ( l , t ) ) (5.6)
sau :
1
im, k (t ) = ⋅ u (t ) + J m (t − τ ) (5.7)
Zc m
unde :
1
Jm (t − τ ) = − ⋅ u ( t − τ ) − i k ,m ( t − τ ) (5.8)
Zc k
1
i k ,m ( t ) = ⋅ u (t ) + J k (t − τ ) (5.9)
Zc k
unde :
1
J k (t − τ ) = − ⋅ u (t − τ ) − im, k (t − τ ) (5.10)
Zc m
22
Fig.5.2- Schema echivalentă a liniei fără pierderi
1
( )
Jm(t − τ ) = exp −( R0 / L0 )τ ⋅ − ⋅ uk (t − τ ) − ik ,m(t − τ )
Zc
(5.11)
şi, respectiv :
1
( )
Jk (t − τ ) = exp −( R0 / L0 )τ ⋅ − ⋅ um(t − τ ) − im,k (t − τ )
Zc
(5.12)
24
câte o rezistenţă electrică concentrată egală cu
1/4 din rezistenţa totală a liniei.
1+ h 1
Jk (t − τ ) = ⋅ − ⋅ um(t − τ ) − h ⋅ im,k (t − τ ) +
2 Zc + R / 4
(5.13)
1− h 1
+ ⋅ − ⋅ uk (t − τ ) − h ⋅ ik ,m(t − τ )
2 Zc + R / 4
şi :
1+h 1
Jm(t −τ ) = ⋅− ⋅ uk (t −τ ) −h⋅ik,m(t −τ )+
2 Zc + R/ 4
(5.14)
1−h 1 Zc − R/ 4
+ ⋅− , (t −τ ) , h =
⋅ um(t −τ ) −h⋅imk
2 Zc + R/ 4 Zc + R/ 4
25
împărţită în 2n+1 locuri, unde n este un număr
natural oarecare; linia electrică se împarte în 2n
tronsoane identice de linie fără pierderi, având
aceeaşi Zc ca şi linia iniţială şi o durată de
propagare egală cu τ / 2n .
Aproximarea pierderilor în acest fel este
acceptabilă atât timp cât R/4<<Zc; aceasta este
situaţia uzuală a liniilor electrice aeriene cu
parametrii calculaţi la frecvenţa de 50 Hz.
Rezistenţe electrice ridicate apar, de exemplu,
în cazul regimurilor tranzitorii generate de
lovituri directe sau indirecte ale trăsnetului. În
aceste situaţii, poate deveni necesară divizarea
liniei în tronsoane de lungimi mici, de exemplu
o deschidere să constituie o linie, pentru a
obţine rezultate valabile.
26
Jk(t)
0 t
Fig.5.4- Interpolare lineară în cazul τ ≠ n ⋅ ∆t , n
natural
1 1
⋅ u k ( t ) − i k , m (t ) = ⋅ u (t − τ ) + im, k (t − τ ) (5. 15)
Zc Zc m
1 1
J(ω) = ⋅Uk (ω) − I k,m(ω) = ⋅Um(ω) + I mk
, (ω) ⋅ e− jωτ (5.16)
Zc Zc
27
interpolare, relaţia (5.16) furnizează răspunsul
corect. Dacă se utilizează interpolarea lineară,
atunci se obţine :
∆t ∆t
1 1 −jωτ+ 2 −jωτ− 2
, (ω) ⋅ ⋅e
Jinterp.(ω) = ⋅Um(ω) +Imk +e (5.17)
Zc 2
28
netranspuse, trei. Autorul nu cunoaşte
demonstraţii teoretice din care să rezulte care
este metoda potrivită fiecărui caz ce urmează a
fi analizat.
29
(până la aprox. 2 km). În aceste cazuri, undele
de tensiune şi curent modale, corespunzătoare
unei linii multifazate, sunt puţin distorsionate şi
nici nu apar decalaje spaţiale importante între
ele. Se justifică, astfel, modelarea doar a fazei
lovite. De asemenea, se poate face abstracţie
de rezistenţa conductorului deoarece, foarte
probabil, atenuarea undelor va fi determinată
de descărcarea corona de impuls şi nu de
rezistenţa conductorului.
30
de comutaţie, dar pot interveni în studii
implicând frecvenţe ridicate. Transformatoarele
de măsurare de curent sunt şi ele de multe ori
neglijate sau reprezentate doar prin capacitatea
de impuls, cu excepţia cazurilor când ele sunt
obiectul studiului (analiza distorsiunilor
curentului secundar datorită saturării miezului
magnetic).
Pentru o bobină ideală caracterizată de
inductanţa L, conectată între nodurile k şi m,
di k , m ( t )
u k ( t ) − um ( t ) = L ⋅ (5.19)
dt
t
∫ [ uk ( y ) − um ( y)] dy = L ⋅ [i k ,m (t ) − i k ,m (t − ∆t )] (5.20)
t − ∆t
31
Folosind, în relaţia (5.20), metoda
trapezelor, se obţine :
1
i k , m (t ) =
RL
[ ]
⋅ u k ( t ) − um ( t ) + J k , m ( t − ∆t ) (5.21)
unde:
1
Jk ,m(t − ∆t ) = ⋅ [ u (t − ∆t ) − um(t − ∆t )] + ik ,m(t − ∆t ) (5.22)
RL k
iar:
2⋅ L
RL = (5.23)
∆t
2
Jk ,m(t − ∆t ) =
RL
[ ]
⋅ uk (t − ∆t ) − um(t − ∆t ) + Jk ,m(t − 2∆t ) (5.24)
32
5.3.1. Analiza erorilor
Ecuaţia diferenţială din relaţia (5.19) este
rezolvată aproximativ, iar soluţia ei este dată în
relaţia (5.21). În esenţă este vorba de două
aproximaţii: utilizarea metodei trapezelor pentru
integrarea membrului drept şi considerarea
inductanţei L ca fiind constantă. A doua
aproximaţie este adoptată doar în această fază
a prezentării; ulterior se va reveni şi se va trata
cazul inductanţei variabile.
Aşa cum se ştie, metoda trapezelor este
stabilă din punct de vedere numeric. În plus,
există şi o interpretare fizică a erorii comise:
soluţia obţinută în relaţia (5.21) este identică cu
soluţia exactă obţinută în cazul unei linii
electrice echivalente, fără pierderi, ce
funcţionează în scurtcircuit, [8], (figura 5.6).
Prima condiţie ce se impune este ca
∆t
= l ⋅ L0 ⋅ C0 ⇒ C0 =
( ∆t ) 2 (5.25)
2 4 ⋅ L0 ⋅ l 2
L0 2 ⋅ L
Zc = = (5.26)
C0 ∆t
(5.27)
u k , m ( t − ∆t ) + Z c ⋅ i k , m ( t − ∆t ) = 0 + Z c ⋅ i ( t − ∆t / 2 )
Se face un raţionament similar considerând
perechile (l,t-∆t/2) şi (0,t), pentru unda inversă
şi rezultă :
34
0 − Z c ⋅ i ( t − ∆t / 2) = u k , m (t ) − Z c ⋅ i k , m ( t ) (5.28)
1 1
ik,m(t) = ⋅ uk,m(t) + ⋅ uk,m(t − ∆t) + ik,m(t − ∆t) (5.29)
Zc Zc
Y=
l
⋅ (G0 + jω C0 ) ⋅
(
th γ l / 2 ) (5.31)
2 γ l/2
Z
Z intr.sc. = (5.32)
1 + ZY
tg(ω⋅ ∆t / 2)
Z intr.sc. = jω L0 ⋅ (5.33)
ω⋅ ∆t / 2
36
practic, constante. Rezultă că nu este lipsit de
sens, ca în aceste regimuri, să se considere
căderea de tensiune la bornele bobinei ideale
ca fiind constantă iar intensitatea curentului ce
o traversează rezultând din tensiune. Raportul
dintre intensitatea curentului din reprezentarea
aproximativă (metoda trapezelor sau linia în
scurtcircuit) şi intensitatea curentului din
reprezentarea exactă este, deci, inversul
raportului dat în relaţia (5.34). Acest raport,
dependent de frecvenţă, devine nul pentru:
1
f = fNyquist unde fNyquist = (5.35)
2 ⋅ ∆t
37
obţinută în bucla de timp pentru acelaşi regim
permanent. De exemplu, pentru f=50 Hz şi
∆t=0,1 ms rezultă o eroare de -0,0082% iar
pentru ∆t=1 ms, eroarea este de -0,12%.
Valori mari ale inductivităţii L nu conduc
la erori atâta timp cât (ωL)2 sau (2L)/ ∆t nu
depăşesc cel mai mare număr, în virgulă
mobilă, reprezentabil pe maşina utilizată. Sunt
situaţii când utilizarea unor valori mari pentru L
este necesară: determinarea fluxului magnetic
corespunzător unei ramuri inductive.
Valori mici pentru ωL sau (2L)/∆t
generează erori numerice deoarece apar
termeni cu valori numerice mari în matricea
admitanţelor, respectiv, conductanţelor nodale.
Aceşti termeni pot face, datorită limitării
numărului cifrelor semnificative de pe maşina
utilizată, să se piardă legături electrice cu
noduri adiacente.
38
şi se anulează la t = 0, rămânând nul mai
departe. Căderea de tensiune la bornele
inductivităţii are diferite valori până la t = 0,
urmând să fie nulă în continuare. Soluţia
numerică este dată de:
2⋅ L
u L (t ) = ⋅ (i (t ) − i (t − ∆t )) − u L (t − ∆t ) (5.36)
∆t
unde uL este căderea de tensiune la bornele
inductivităţii iar i este curentul prin inductivitate.
Deoarece uL (t-∆t) are o valoare nenulă, şi
cum i(t-∆t) şi i(t) sunt nuli, rezultă că:
u L (t ) = −u L (t − ∆t ) (5.37)
39
În alte situaţii, asemenea discontinuităţi nu
prezintă importanţă; o situaţie des întâlnită este
cazul modelării caracteristicii curent-flux prin
două drepte cu pante diferite.
Soluţia riguroasă este de a reiniţializa
variabilele în momentul saltului. Acest lucru nu
este, însă, simplu, deoarece în metoda Dommel
ecuaţiile de funcţionare nu sunt scrise în
variabile de stare, [10].
Există însă, o modalitate simplă de a
"atenua" aceste "oscilaţii numerice", [11, 12].
Metoda constă în a pune, în paralel pe
inductivitatea L, o rezistenţă Rp. Fie i(t) curentul
total care străbate cele două ramuri în paralel.
Se obţine:
2⋅ L
Rp −
1 ∆t ⋅u (t − ∆t) (5.38)
uL (t) = ⋅[i(t) −i(t −∆t)] −
∆t 1 2⋅ L L
+ Rp +
2⋅ L Rp ∆t
u L (t ) = −α ⋅ u L (t − ∆t ) (5.39)
2⋅ L
Rp −
cu α= ∆t
2⋅ L
Rp +
∆t
40
Acest termen oscilant va fi atenuat dacă
α < 1. Amortizarea critică se obţine pentru cazul
α = 0 dar asta conduce la erori de fază
inacceptabile, [11]. Valori prea mari pentru Rp
conduc la amortizări lente dar reduc eroarea de
fază. Analiza numerică efectuată a condus la:
2⋅ L 2⋅ L
5,4 ⋅ < R p < 9,4 ⋅ , după [11] (5.40)
∆t ∆t
20 2 ⋅ L
Rp = ⋅⋅ , după [12] (5.41)
3 ∆t
41
- capacităţile diferitelor înfăşurări
(transformatoare, generatoare, bobine de
compensare, bobine de tratare a neutrului) mai
ales în cazul fenomenelor tranzitorii rapide când
transmiterea semnalelor electrice este mai
degrabă capacitivă decât inductivă;
- transformatoare de măsurare capacitive şi
acele divizoare de tensiune ce cuprind
condensatoare;
- generatoare de impuls de tensiune;
- echipamente din staţiile de convertoare, fie la
utilizatori, fie legat de transportul la înaltă
tensiune continuă;
- diferitele structuri metalice nelegate la pământ.
d [u k (t ) − u m (t )]
ik ,m (t ) = C ⋅ (5.42)
dt
42
cunoscută, şi momentul t, cu stare
necunoscută. Rezultă:
∫i k,m (y)dy= C⋅[uk (t) −um(t) −uk (t −∆t) +um(t −∆t)] (5.43)
t−∆t
1
ik ,m (t ) = ⋅ [u k (t ) − u m (t )] + J k ,m (t − ∆t ) (5.44)
RC
unde :
1
Jk,m(t −∆t) = − ⋅[uk (t −∆t) −um(t −∆t)] −ik,m(t −∆t) (5.45)
RC
∆t
şi RC = (5.46)
2⋅C
2
Jk,m(t −∆t) =− ⋅[uk (t −∆t) −um(t −∆t)] −Jk,m(t −2∆t) (5.47)
RC
43
acest fel, se fac mai puţine operaţii decât dacă
s-ar utiliza prima relaţie. Excepţie face cazul
când se cere determinarea mărimii ik,m(t).
∆t
= l ⋅ L0 ⋅ C0 ⇒ L0 =
(∆t ) 2
(5.48)
2 4 ⋅ C0 ⋅ l 2
Y intr . gol tg (ω ⋅ ∆t / 2 )
= (5.49)
Y cap. ω ⋅ ∆t / 2
44
Valori mici ale capacităţii C sunt
acceptabile atâta timp cât ω-2C-2 sau ∆t/(2C) nu
devin mai mari decât cel mai mare număr real
reprezentabil pe maşină. Valori mari ale
capacităţii C pot genera erori la fel ca valorile
mici ale inductivitatii; este însă puţin probabil ca
acest caz să apară în practică.
45
unde u(t) este căderea de tensiune la bornele
laturii - circuit serie Rs C. După anularea
tensiunii u(t) , curentul se calculează cu relaţia:
i (t ) = −α ⋅ i (t − ∆t ) (5.51)
∆t
− Rs
cu α= 2 ⋅ C
∆t
+ Rs
2⋅C
∆t
Rs = 0,15 ⋅ (5.52)
2⋅C
46
Fig.5.8- Schema electrică exemplificatoare
1
J 1, 4 (t − ∆t ) = − ⋅ [u1 (t − ∆t ) − u 4 (t − ∆t )] − i1, 4 (t − ∆t )
RC
47
Pentru linia electrică cu parametrii
uniform repartizaţi, Lo şi Co, fără pierderi,
soluţia exactă de regim tranzitoriu este:
1
i1,5 (t ) = ⋅ u1 (t ) + J 1 (t − τ ) (5.57)
Zc
unde:
1
J 1 (t − τ ) = − ⋅ u5 (t − τ ) − i5,1 (t − τ )
Zc
[G ]⋅ [u (t )] = [i (t )] + [J ()] (5.59)
48
[ J( )] este vectorul celor n surse de
curent la noduri, cunoscut din paşii anteriori.
Argumentul de timp a fost omis intenţionat,
deoarece el nu este acelaşi pentru toate
elementele vectorului.
Se consideră nul, potenţialul pământului.
Ecuaţia (5.59) este partiţionată într-o
mulţime A a nodurilor cu potenţiale
necunoscute şi o mulţime B, a nodurilor cu
potenţiale cunoscute. Potenţialele necunoscute
se găsesc prin rezolvarea unui sistem algebric
de ecuaţii lineare:
[G AA ]⋅ [u A (t )] = [i A (t )] + [J A ()] − [G AB ]⋅ [u B (t )] (5.60)
49
echipamente sau părţi ale acestora, cum ar fi :
transformatoare monofazate sau trifazate, cu
orice grupă de conexiuni, cu caracteristica de
magnetizare liniară sau nu, rezistenţe neliniare
de tip R(i) sau R(t), inductivităţi neliniare de tip
L(i), descărcarea corona, întreruptoare
comandate în timp, în tensiune sau în curent,
diode şi tiristoare, diverse eclatoare, maşina
sincronă, motorul asincron şi altele. În esenţă,
dacă un sistem poate fi modelat prin circuite
electrice cu rezistenţe liniare sau nu,
inductivităţi liniare sau nu, capacităţi liniare sau
nu, linii electrice lungi cu sau fără pierderi,
surse ideale de tensiune, surse ideale de curent
şi întreruptoare, atunci comportarea sa în timp
poate fi determinată, prin calcul numeric.
50
6. Proceduri la utilizarea ATP
O utilizare corespunzatoare a unui
sisten complex de programare, in special a
unuia foarte vast ca ATP necesita proceduri
sistematice. Nu este suficient sa fie introduse
doar date, in speranta ca programul va da un
raspuns care sa aiba sens. Pe langa aceasta,
problema tratata de utilizator trebuie
analizata si prelucrata dinainte. Utilizatorul
trebuie sa estimeze dinainte rezultatele pe
care le va obtine de la program. Functiile
unui program nu reprezinta rezolvari ale
problemei. Rezolvarea este data atunci cand
rezultatele calculate sunt verificate si
interpretate.
51
rezolvarea problemei
52
6.7. Se va lansa editorul Crimson si se vor
introduce datele. Se verifica partial daca
operatia de introducere a datelor este
completa, dar nu si corectitudinea lor.
53
7. Structura unui set de date de
intrare ATP simplu
Un set de date de intrare este alcatuit
din cateva randuri, care sunt denumite
cartele. Acestea contin o lungime maxima
de 80 de caractere. Datele de intrare
trebuiesc asezate in anumite coloane,
pentru ca programul ATP sa le citeasca
fara erori.
La introducerea de date se va
diferentia intre numere intregi, numere
rationale si texte. Numerele intregi (format
I) vor fi introduse fara punct zecimal.
Numerele rationale (format E sau F) vor fi
introduse la alegere, cu sau fara exponent.
Numerele se aliniaza la dreapta.
Exemplu: 200.0 = 2.E+02.
Textele (formatA) vor fi aliniate la
stanga.
Litera de inceput a numelui marimii
de citire , ofera indicatie a timpului de
marime. Daca numele incepe cu litere de la
I la N, programul va astepta o introducere
de numere intregi. In continuare se vor
folosi termenii „set de date“ si „interval de
date“. Termenul de „set de date“ este
folosit pentru o data completa. Un „interval
de date“ contine datele pentru o simulare.
Un set de date poate contine deci mai
multe intervale de date.
54
7.1. Inceputul si sfarsitul unui interval
de date
Un interval de date incepe intotdeauna cu
urmatoarea cartela:
55
Prima dintre aceste cartele are urmatorul
format:
56
A doua cartela de date are urmatorul
format:
57
7.3. Cartele pentru laturi R, L, C serie
Cartelele folosite aici se vor numi
„Branch-Cards“. Pot fi reprezentate parti
ale retelei care contin o rezistenta, o
inductivitate si o capacitate legate in serie.
58
In coloana 80 se va introduce parametrul
OUT-OPT. El poate lua urmatoarele valori:
1. Curentul va fi calculat in ramura
corespunzatoare.
2. Tensiunea va fi calculata pe ramura
corespunzatoare.
3. Vor fi calculate ambele valori, curentul si
tensiunea.
4. Vor fi calculate energie si puterea.
59
Numele ramurii de referinta trebuie trecut in
campurile BUS3 si BUS4. Ramura de
referinta trebuie specificata inainte. Valorile
pentru R,L si C nu mai trebuiesc introduse.
Parametrul OUT-OPT va fi descris ca mai
sus in coloana 80.
7.4. Cartele pentru reprezentarea
LEA sau LES
Cu ajutorul acestor cartele este
posibila reprezentarea LEA, LES
monofazate sau multifazate.
Cartelele au urmatorul format:
60
coloanele 51-52. Legatura este prezentata
in tabelul urmator:
61
IPOSE: Parametrul trebuie sa aiba valoarea
0 (Coloanele 55 si 56).
Atentie:
Durata de propagare a liniei trebuie sa fie
mai mare decat DELTAT (din prima
cartela).
La Branch-Cards se descriu laturile
cu exceptia laturilor cu surse sdi
intreruptoare.
Daca sunt date toate valorile Branch-Cards,
o parte din date se vor determina cu
cartela:
62
- daca este negativ, atunci intreruptorul
este inchis in regimul permanent
anterior.
- daca este pozitiv, reprezinta momentul,
in secunde, cand intreruptorul se va
inchide.
TOPEN: momentul, in secunde cand
intreruptorul se va deschide. Atentie la
corelarea cu TMAX.
CURMAR: curentul de smulgere, introdus in
amperi. Imediat ce modulul curentului prin
intreruptor, dupa TOPEN, este mai mic
decat valoarea lui CURMAR, se va realiza
deschiderea intreruptorului. Daca
CURMAR=0 (cazul normal), intreruptorul se
va deschide in urmatorul interval dupa
trecerea curentului prin 0.
Atentie:
Numarul de Switch-Cards nu este limitata.
Numele nodurilor se vor trece ca la Branch-
Cards. Este permisa legarea unui
intreruptor de pamant. Intreruptoarele nu
pot fi lagate in paralel. Sunt interzise
intreruptoarele intre 2 surse de tensiune.
Campul OUT-OPT din coloana 80 are
aceeasi insemnatate si valori ca si Branch-
Cards. Este deci posibil, ca printr-un
intreruptor inchis, sa se poata forma o
ramura cu impedanta Z = 0Ω , ceea ce nu
este permis la Branch-Cards.
Switch-Cards se termina prin cartela:
63
7.6. Cartele pentru sursele de
tensiune si curent (Source-Cards)
Este descrisa reprezentarea surselor cu
urmatoarele functii de timp.
a) Surse sinusoidale:
Ca functie de timp se va lua:
f(t) = AMPLIT.cos[2πft+ Φ o ] sau
f(t) = AMPLIT.cos[2πf(t+ T o )]
cu f in Hz, Φ o in grade, T o in secnde.
Source-Cards au urmatorul format
64
-1=sursa de curent (Coloanele 9 si 10)
AMPLIT: amplitudinea in volti respectiv
amperi.
FREQU: Frecventa in Hz.
T o , Φ o : faza in secunde respectiv grade
A1: 0 sau camp liber = faza in grade;
1 = faza in timp.
TSTART: Din acest moment sursa este
activa. Daca o sursa sinusoidala este activa
inaintea inceputului simularii (in regimul
permanent anterior) se va trece o valoare
negativa.
TSTOP: Din acest moment sursa devine
pasiva. Valoarea 0 sau campul gol
inseamna ca sursa functioneaza in timpul
simularii.
Coloanele 51-60 se ignora.
b) Functia de impuls
Ca functie de timp se da:
f(t) = AMPLIT.(e αt -e βt ) ,α si β sunt de
regula negative .
TYPE capata acum valoarea 15
Campurile BUS, VC si AMPLIT au aceeasi
insemnatate ca mai sus, la fel si TSTART si
TSTOP.
Coloanele 21-30 contin α in s -1
65
Coloanele 31-49 contin β in s -1
Coloanele 41-69 se ignora.
c) Functia-treapta
7.7. Output-Cards
In sectiunea Branch-Cards, prin
campul OUT-OPT, se poate dispune
calculul curentilor si diferentelor de
tensiuni. Daca se doreste obtinerea
tensiunilor anumitor noduri fata de pamant,
este necesara urmatoarea cartela:
66
In aceste campuri se vor introduce numele
nodurilor pentru care se doreste sa se
obtina rezultate. Pentru fiecare cartela sunt
posibile 13 inregistrari. Numarul de cartele
este nelimitata.
Daca se doreste obtinerea tensiunilor
tuturor nodurilor, in locul cartelei/cartelelor
prezentate anterior se va folosi o cartela
avand „1“ in coloana 2.
Cartele comentariu:
67
Pentru clarificare se va prezenta inca o
data aceasta structura:
BEGIN NEW DATA CASE
Branch-Cards descrierea laturilor pasive
ale retelei.
BLANK CARD TERAIINATING BRANCH
CARDS
Switch-Cards descrierea laturilor cu
intreruptoare.
BLANK CARD TERMNATING SWITCH
CARDS
Source-Cards descrierea laturilor cu
sursele de current si tensiune.
68
8. Alte precizari
- Fisierul de date de intrare se editeaza cu
Crimson Editor. Numele lui trebuie sa
contina doar caractere alfanumerice.
Extensia lui este „.dat”.
- Folderele si subfolderele de pe calea de
rulare trebuie sa aiba nume format numai
din caractere alfanumerice.
- Cand fisierul de date de intrare este
corect din punct de vedere sintactic, ATP
furnizeaza, in acelasi folder cu fisierul *.dat,
doua fisiere *.lis si *.pl4. Primul contine o
lista cu datele citite, topologia retelei si
datele calculate, in functie de IOUT. Al
doilea contine datele de plotare, asa cum
au fost ele cerute pe diferite cartele. El
poate fi folosit cu subrutina PlotXY.
- In situatia de mai sus, nu inseamna ca
simularea este corecta. Acest lucru se face
prin analiza rezultatelor, prin rationamente
si calcule aproximative de mana.
- Daca ATP furnizeaza fisierul *.lis iar
fisierul *.pl4 are 0 bytes, cel mai des este
vorba de cel putin o eroare de sintaxa.
Fisierul *.lis poate furniza informatii privid
eroarea. Remedierea acesteia si o noua
executie poate scoate in evidenta
urmatoarea eroare sau sa fie reusita.
- Daca ATP nu furnizeaza nici fisierul *.lis,
atunci este vorba de o eroare pe care
aplicatia nu o are implementata.
69
9. Exemple de fisiere de date de
intrare
70
Ex1.dat
71
52STSS STS 0.37 9.5
53STST STT
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
72
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
N1 N2 22.E-3 1.
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
73
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex1a.dat
74
c lumped
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.61 19.5
52STSS STS 0.37 9.5
53STST STT
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
75
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
c N1 N2 22.E-3 1.
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
76
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex2.dat
77
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1
78
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR SBR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS SBS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT SBT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
N1 N2 25.E-3 1.
79
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
c measuring
c bus1 bus2
c ======++++++........................................MEASURING................+
STR SBR MEASURING 1
STS SBS MEASURING 1
STT SBT MEASURING 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
80
Ex3a.dat
81
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
82
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex3b.dat
83
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
84
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 200. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 200. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
85
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex4a.dat
86
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.
87
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
88
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex4b.dat
89
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 1 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
90
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
91
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex4c.dat
92
c iplot deltat
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
1.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 1 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
93
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
94
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
95
Ex5a.dat
96
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
97
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
Ex6a.dat
98
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51N1A N2A 4.04 0.05
52N1B N2B 2.69 0.03
53N1C N2C
c
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
N2A 0.03
N2B 0.03
99
N2C 0.03
N4A 0.04
N4B 0.04
N4C 0.04
c rezistenta
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
c N4A N8 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N3A N11A 0.4 4. 0.005 50. 0 00
-2N3B N11B 0.1 1. 0.01 50. 0 00
-3N3C N11C
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N5A N6A 0.4 4. 0.005 40. 0 00
-2N5B N6B 0.1 1. 0.01 40. 0 00
-3N5C N6C
100
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N7A N9A 0.4 4. 0.005 20. 0 00
-2N7B N9B 0.1 1. 0.01 20. 0 00
-3N7C N9C
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N9A N10A 0.4 4. 0.005 30. 0 00
-2N9B N10B 0.1 1. 0.01 30. 0 00
-3N9C N10C
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
N2A N3A -20.E-3 1. 1
N2B N3B -20.E-3 1. 1
N2C N3C -20.E-3 1. 1
N11A N4A -20.E-3 1. 1
101
N11B N4B -20.E-3 1. 1
N11C N4C -20.E-3 1. 1
N4A N5A -20.E-3 1. 1
N4B N5B -20.E-3 1. 1
N4C N5C -20.E-3 1. 1
N4A N7A -20.E-3 230.E-3 1
N4B N7B -20.E-3 1. 1
N4C N7C -20.E-3 1. 1
N9A 25.E-3 1. 1
c N8 N7A 720.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14N1A 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14N1B 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14N1C 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
102
JugureniMizil.dat
103
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5 1
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5 1
53STST STT STSR STR
c Sistem Ploiesti Nord 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51PLNSR PLNR 0.49 14.5 1
52PLNSS PLNS PLNSR PLNR 0.41 16.0 1
53PLNST PLNT PLNSR PLNR
c Sistem CET Brazi 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51CETBSRCETBR 0.12 4.35 1
52CETBSSCETBS CETBSRCETBR 0.27 8.45 1
53CETBSTCETBT CETBSRCETBR
c CEE Jugureni 50 MW
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
JUSR JUR 2.57 81.95 1
JUSS JUS JUSR JUR 1
JUST JUT JUSR JUR 1
104
c CEE Calugareni 10 MW
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
CASR JUR 12.87409.74 1
CASS JUS CASR JUR 1
CAST JUT CASR JUR 1
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
SCR SCN 0.05 1
SCS SCN 0.05 1
SCT SCN 0.05 1
SCN1 0.05 1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Ploiesti Nord - Valea Calugareasca 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1PLNR VLCR 0.360 4.1827 0.01084 21.700 0 00
-2PLNS VLCS 0.157 1.3051 0.008684 21.700 0 00
-3PLNT VLCT
c LEA 110 kV CET Brazi - Valea Calugareasca 185 mm2
105
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1CETBR VLCR 0.360 4.1827 0.01084 21.657 0 00
-2CETBS VLCS 0.157 1.3051 0.008684 21.657 0 00
-3CETBT VLCT
c LEA 110 kV Valea Calugareasca - Urlati 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1VLCR URR 0.360 4.1827 0.01084 18.976 0 00
-2VLCS URS 0.157 1.3051 0.008684 18.976 0 00
-3VLCT URT
c LEA 110 kV Urlati - Mizil 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1URR MIR 0.360 4.1827 0.01084 21.116 0 00
-2URS MIS 0.157 1.3051 0.008684 21.116 0 00
-3URT MIT
c LES 110 kV Mizil - Jugureni 500 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR JUR 0.1 1.2 0.25 18. 0 00
-2MIS JUS 0.04 0.4 0.2 18. 0 00
106
-3MIT JUT
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SAR 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SAS 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SAT
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
MIR SCR 20.E-3 1.
MIS SCS 20.E-3 1.
MIT SCT 20.E-3 1.
107
C SCN SCN1 40.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c URR SCR 20.E-3 1.
C URS SCS 20.E-3 1.
C URT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c VLCR SCR 20.E-3 1.
c VLCS SCS 20.E-3 1.
c VLCT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c STR SCR 20.E-3 1.
c STS SCS 20.E-3 1.
c STT SCT 20.E-3 1.
C SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c PLNR SCR 20.E-3 1.
c PLNS SCS 20.E-3 1.
c PLNT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
108
c CETBR SCR 20.E-3 1.
c CETBS SCS 20.E-3 1.
c CETBT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C SISTEM 110 kV Ploiesti Nord
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14PLNSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14PLNSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14PLNST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C SISTEM 110 kV CET Brazi
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14CETBSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
109
14CETBSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14CETBST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C Centrala Jugureni
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14JUSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14JUSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14JUST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C Centrala Calugareni
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14CASR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14CASS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14CAST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
c selective voltage request
c ++++++======++++++======++++++======
PLNR PLNS PLNT
STR STS STT
CETBR CETBS CETBT
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases
110
Bibliografie
[1] Stenzel. W. Berechnung transienter Vorgange
in Energieversorgungsnetzen mit EMTP. TUD
Kurs, SS 98, F17, Elektrische Energietechnik.
[2] Dommel, H. W. Berechnung elektro-
magnetischer Ausgleichsvorgänge in
elektrischen Netzen mit Digitalrechnern. Bull.
SEV 60 (1969), S. 538-548.
[3] Dommel, H. W. und Meyer, W. S.
Computation of Electromagnetic Transients.
Proc. IEEE 62 (1974), S. 983-993.
112
Alte referinte bibliografice de interes
Baatz, H. Überspannungen in Energie-
versorgungsnetzen. Berlin, Springer, 1956.
Happoldt, II. und Oeding, D.: Elektrische
Kraftwerke und Netze. 5. Auflage, Berlin,
Springer 1978.
Rüdenberg, R. Elektrische Schaltvorgänge. 5.
Auflage, Berlin, Springer, 1977.
Baltensperger, P. Form und Größe der
Überspannungen beim Schalten kleiner
induktiver sowie kapazitiver Ströme in
Hochspannungsnetzen. BB-Mitt. 47 (1960), S.
195-224.
Koettnitz, H. und Pundt, H. Berechnung
elektrischer Energiever-sorgungsnetze, Bd.
L, Mathematische Grundlagen und
Netzparameter. 2 Auflage, Leipzig, VEB
Deutscher Verlag für Grundstoffindustrie,
1973.
Sirotinski, L.I. Hochspannungstechnik -
Innere Überspannungen. Berlin, VEB Verlag
Technik, 1966.
Handschin, E. Elektrische Energieüber-
tragungssysteme. 2. Auflage, Heidelberg, Dr.
Alfred Hüthig, 1988.
Edelmann, H. Berechnung elektrischer
Verbundnetze, Berlin, Springer, 1966.
113
Dragan, G. s.a. Tehnica tensiunilor inalte,
Bucuresti, Ed. Academiei Romane, vol. II,
pag.48-65, 2001.
Nicoară, B., Costea, M., Rucinschi, D.C. -La
pratique des hautes tensions. ISBN 973-98322-
2-9, Editura ICPE, 1998.
Nicoară, B., Costea, M. La technique des
hautes tensions. Travaux pratiques. ISBN 973-
9427-16-2, Editura BREN, 1998.
Nicoara B. Numerische Berechnungsverfahren.
Vorlesungsnotitzen. MatrixROM Bucuresti,
2014, ISBN 978-606-25-0057-3, 130 pag.
Nicoara,B. - Variatia cu frecventa, a
parametrilor liniilor de 400 kV, in domeniul
curentilor purtatori. Conferinta de Energetica
IPB, 27-29 noiembrie 1986, vol.9, pag.109-116.
Nicoara,B. - Stabilirea functiei de repartitie a
supratensiunilor la conectarea in gol a unei LEA
de 400 kV cu ajutorul unui model matematic.
Conferinta de Energetica IPB, 27-29 noiembrie
1986, vol.9, pag.122-131.
114