Sunteți pe pagina 1din 118

Bogdan NICOARA

REGIMURI ELECTRICE
TRANZITORII
Teorie si aplicatii

MATRIX ROM
Bucuresti
Autorul, prof.dr.ing. Bogdan Nicoara,
este cadru didactic in Departamentul de
Sisteme Electroenergetice, Universitatea
POLITEHNICA din Bucuresti.

Cursul este destinat uzului studentilor de


la masteratul Ingineria Sistemelor Electro-
energetice din Facultatea de Energetica.

Referent stiintific: prof.dr.ing. Gabriel


Bazacliu

Coperta: Matrix Rom Bucuresti

Prelucrare computerizata: prof.dr.ing. Bogdan


Nicoara

Descrierea CIP
CUPRINS

pag.
1. Introducere 1
1.1. Aplicatii pentru calculul regimurilor
electrice tranzitorii 1
1.2. Dezvoltarea EMTP 2
1.3. Carcteristizarea metodelor de calcul 3
2. Regimuri de functionare ale retelelor
electrice 4
3. Solicitari electrice ale echipa-mentelor 7
3.1. Supratensiuni 7
3.2. Exemple 9
3.3. Supracurenti 10
4. Domenii de utilizare 12
4.1. Supratensiuni interne tranzitorii 12
4.2. Supratensiuni externe 13
4.3. Regimuri tranzitorii electromecanice 15
4.4. Modelarea echipamentelor in ATP 16
5. Metode utilizate in ATP 18
5.1. Introducere 18
5.2. Linia electrică monofazată fără pierderi
(aeriană sau subterană) 20
5.2.1. Aproximarea pierderilor 23
5.2.2. Analiza erorilor 26
5.3. Bobina ideală 30
5.3.1. Analiza erorilor 32
5.3.2. Tratarea instabilităţii numerice de tip
oscilant 38
5.4 Condensatorul ideal 41
5.4.1 Analiza erorilor 43
5.4.2 Tratarea instabilităţii numerice de tip
oscilant 45
5.5 Stabilirea ecuaţiilor nodale 46
6. Proceduri la utilizarea ATP 51
7. Structura unui set de date de intrare
ATP simplu 54
7.1. Inceputul si sfarsitul unui interval de
date 55
7.2. Partea superioara a unui interval de
date 55
7.3. Cartele pentru laturi R, L, C serie 58
7.4. Cartele pentru reprezentarea LEA
sau LES 60
7.5. Cartele pentru intreruptoare
(Switch-Cards) 62
7.6. Cartele pentru sursele de tensiune
si curent (Source-Cards) 64
7.7. Cartele pentru marimi de iesire
(Output-Cards) 66
8. Alte precizari 69
9. Exemple de fisiere de date de intrare 70
Bibliografie 111
1. Introducere
1.1. Aplicatii pentru calculul regimurilor
electrice tranzitorii
Energia electrica produsa in centralele
electrice trebuie sa fie transportata pana la
consumator in siguranta si intr-un mod
economic.
In retelele electrice, de orice tensiune nominala,
nu trebuie sa fie uitate perturbatiile. Atat
regimurile permanente cat si cele tranzitorii au
drept consecinte, printre altele, solicitari
electrice (de curent, tensiune si energie) a
echipamentelor electrice. Determinarea acestor
solicitarii este una din problemele programelor
de calcul al retelelor. Ele pot fi utilizate la
planificarea/proiectarea retelelor sau la
clarificarea deranjamentelor si incidentelor.
Astazi, modelele dezvoltate, metodele numerice
si technicile de simulare permit, printre altele:
- determinarea regimurilor de functionare
stationare;
- calculul proceselor nestationare, cu diferite
spectre de frecventa, plecand de la o stare
stationara;
- luarea in considerare a nelinearitati si a
dependentei de frecventa a parametrilor
echipamentelor modelate.
- modelarea protectiilor si a automatizarilor;
- interfete prietenesti pentru introducerea si
reprezentarea grafica a rezultatelor de calcul.

1
La folosirea aplicatiilor, este necesara
utilizarea unor modele adecvate regimurilor de
functionare ce se intentioneaza a fi calculate.
Rezultatele depind foarte mult de modelele
utilizate si de parametrii acestora.
Pentru calcule de regimuri stationare,
cum ar fi circulatiile de puteri si scurtcircuitele,
stau la dispozitie incepand cu anii 60 programe
de calcul adecvate, care permit calcularea, cu
costuri reduse, a mai multor variante.
In domeniul stabilitati statice si dinamine
sunt programe de la inceputul anilor 70.
Pentru procesele tranzitorii, aplicatia cea
mai utilizata este EMTP, cu variantele sale
ATP, EMTP RV, [1].

1.2. Dezvoltarea EMTP


La mijlocul anilor 60, H.W.Dommel a
formulat metoda Bergeron pentru determinarea
numerica a regimurilor tranzitorii in retele
electrice [2]. In aceelasi timp erau desfasurate
la Bonneville Power Administration (BPA), in
SUA, primele calcule ale proceslor
electomagnetice tranzitorii pe linii electrice
aeriene [3]. A urmat apoi, dupa numeroase alte
contributii, dezvoltarea aplicatiei EMTP
(ElctroMagnetic Transients Program). Varianta
initiala a fost, cu timpul, completata cu modele
pentru masini sincrone, transformatoare,
descarcatoare cu rezistenta variabila, protectii
si automatizari si altele. Prin introducerea

2
ulterioara a unui model de masina universala a
devenit posibila analiza dinamica a miscarii
rotorului pentru masina asincrona si pentru cea
de curent continuu.
Si modelarea liniilor electrice aeriene si
subterane a fost rafinata, asa ca pot fi luate in
consideratie dependenta de frecventa si de
rezistivitatea solului a parametrilor electrici
(secventa pozitiva, secventa negativa si
secventa zero).

1.3. Carcteristizarea metodelor de calcul


a) Calculul curentului de scurtcircuit
-calcul stationar;
-modelare simplificata a echipamentelor;
-calcul la frecventa industriala;
-conduce la un sistem linear;
-se utilizeaza metode de eliminare si
triangularizare.
b) Calculul circulatiilor de puteri
-calcul stationar;
-modelare a echipamentelor ceva mai
amanuntita decat la punctul a);
-calcul frecventa industriala;
-conduce la un sistem nelinear;
- se utilizeaza metode de aproximare, metoda
Newton-Raphson, calcule iterative.
c) Calculul stabilitati tranzitorii
-calcul nestationar, cu parametru timp, multi
pasi de calcul;
-modelare amanuntita a echipamentelor;

3
-domeniul de frecventa <50 Hz
-considerarea echipamentelor de reglare
automata;
-conduce la sisteme de ecuatii diferentiale,
calcule iterative.
d) Calculul regimurilor tranzitorii (ATP)
-necesita calculul regimului permanent
anterior;
-calcule nestationare, rezolvarea in domeniul
timp;
-modelarea foarte exacta a echipamentelor;
-domeniul de frecventa >50 Hz
-luarea in considerare a duratei de propagare
pe liniile lungi;
-considerea diferitelor tipuri de nelinearitati;
-considerarea echipamentelor de protectie si
de automatizare;
-numar mare de ecuatii ale sistemului.

4
2. Regimuri de functionare ale
retelelor electrice
Regimurile nestationare in retelele
electrice pot fi puse pe seama unui numar
relativ restrans de procese caracteristice, de
natura electromagnetica, magnetica, electrica si
mecanica, ce sunt folosite pentru elaborarea
modelelor potrivite. Ele descriu, pe de o parte,
variatia in timp a fluxului magnetic in masinile
electrice si, pe de alta parte, modificarea
marimilor de stare, electrice, magnetice si
mecanice, ale sistemului.
Variatiile rapide si importante ale
marimilor de stare elctrice in domeniul timp, de
la nanosecunde pana la cateva milisecunde
sunt legate de modificarile electromagnetice, ce
conduc la fenomene de propagare pe
elementele cu constante repartizate si la
oscilatii in circuitele L-C. Regulatoarele de
tensiune nu pot interveni pe aceste durate.
Aceste procese nestationare, de natura pur
electromagnetica, se dezvolta mai departe,
domeniul timp, de la cateva milisecunde la
cateva secunde, si trec in procese
elctromecanice, la care se observa o modificare
a unghiului intern al masinilor sincrone, adica o
modificare mecanica, uneori importanta. In
domeniul secundelor pana la minute, asa
numitul domeniul cvasistationar, este necesar o

5
modificare a turatiei prin interventia
regulatorului pentru corectarea frecventei.
Caracterul fizic, in principal spectrul de
frecvente al marimilor de stare electrica, al
regimurilor nestationare din retea determina
alegerea modelelor si metodelor portivite.
Precizia este factorul detrminant in alegere.
Viteza de calcul, memoria RAM necesara si
costul de programare ale alegerii facute sunt
factori de importanta secundara.
In fig.2.1. avem o reprezentare intuitiva a
anumitor marimi de stare electrica si mecanica
in functie de timp pentru diferite regimuri
nestationare.

a) b) c) d) e)
Fig.2.1. Regimuri nestationare [1]

a) regimuri cu propagari
b) regimuri oscilatorii L-C
c) regimuri de conectare/deconectare
d) regimuri de scurtcircuit
e) regimuri de deconectare brusca a
sarcinii

6
3. Solicitari electrice ale echipa-
mentelor
Supratensiunile provoaca solicitari
importante ale echipamentelor .Ele pot fi
ordonate dupa viteza de variatie a frontului
undei, durata/durata spatelui, cauza si
amplitudine. Supratensiunile apar dupa felul
modificarilor de stare, dupa tipul
deranjamentului sau incidentului, dupa locului
de comutatie sau de defect. Se consemneaza
valorile maxime ale supatensiunilor care apar
intre faza si pamant, tinand seama de polaritate
sau luand-o pe cea mai mare in valoare
absoluta. Se poate opera cu marimi absolute
sau relative.

3.1. Supratensiuni
a) Supratensiuni la frecventa redusa
a1. tensiune de exploatare 50Hz
a2. supratensiuni temporare
b) supratensiuni de tip impuls
b1. cu front lent
b2. cu front rapid
b3 cu front foarte rapid
In retelele electrice, o parte din
supratensiuni apar ca urmare a proceselor de
propagare sau de oscilatie L=C, pe seama
energiei inmagazinate in elementele inductive si
capacitive. O alta categorie de supratensiuni

7
apare ca urmare a loviturilor directe sau
indirecte/induse ale trasnetului.
Supratensiunile au urmatoare tipuri de
variatii in timp:
- functii de timp cvasistationare, foarte slabe
amortizate, cu o durata lunga (> 20 ms) cu
frecventa industriala sau cu oscilatii
supraarmonice (> 50Hz) sau subarmonice
suprapuse peste frecventa industriala. Ele apar
in litaratura ca supratensiuni temporare sau
permanente.
- functii de timp aperiodice/tranzitorii, provocate
de modificari de stare dorite sau nedorite, cum
ar fi aparitia defectelor (scurtcircuite, puneri la
pamant, defecte de izolatie in echipamente,
intreruperi de conductoare,...), manevre de
conectare/ddeconectare sau combinatii ale
acestora. Plecand de la regimul permanent
anterior (stare de echilibru stationara)
modificarii de stare, in timpul trecerii intr-o alta
stare de echilibru stationara sau
cvasistationara, tensiunile si curentii au variatii
in timp aperiodice. Caracterizarea procesului ar
trebui facuta prin consemnarea macar a
urmatoarelor valori: valoarea maxima a
tensiunii de functionare anterior modificarii de
stare, valoarea maxima a tensiunii temporare
dupa modificarea de stare, valoarea maxima
pozitiva si/sau negativa din timpul regimului
tranzitoriu, durata regimului tranzitoriu.
- functii de timp aperiodice/tranzitorii, provocate
de o sursa de enrgie exterioara retelei, cel mai

8
des ca urmare a loviturilor de trasnet in
conductoarele aeriene sau in statiile electrice
exterioare. De aici apar tensiuni sau curenti cu
o valoare maxima foarte mare, care au de cele
ami multe ori o durata scurta, care sunt
unipolare si foarte rapid atenuate.
Toate tipurile de supratensiuni aparute
intr-o retea se pot transmite galvanic, inductiv
sau capacitiv in alte conductoare a altor retele
de alimentare cu energie electrica, in retele de
transmisie de informatii, in sistem de comanda
si in sisteme de reglare, in conducte metalizate
sau in garduri metalice si sa conduca acolo la
supratensiuni nedorite.

3.2. Exemple
Procese care pot conduce la supraten-
siuni:
- supratensiuni temporare:
deconectarea sarcini la capatul unei linii
lungi (efectul Ferranti);
aparitii ale rezonantei;
procese nelineare;
functionare nesimetrica;
regimuri de scurtcircuit.
- supratensiuni tranzitorii
regimuri tranzitorii de punere la pamant;
regimuri tranzitorii de scurtcircuit;
deconectarea curentilor inductivi mici;
deconectarea curentilor capacitivi
defectul kilometric;
conectarea liniilor lungi in gol;

9
efectul rezistentelor de conectare;
intreruperea scurtcircuitelor

lovituri de trasnet:
in conductorul activ;
in conductorul de protectie;
in varful stalpului;
conturnare inversa;
propagare cu impact in statia
electrica.
- supratensiuni de cuplare:
cuplaj inductiv;
cuplaj capacitiv;
cuplaj galvanic.

3.3. Supracurenti
In cele de mai sus au fost prezentate
procesele ce apar ca urmare a menavrelor de
conectare/deconectare, a aparitiei defectelor, a
deconectarii acestora sau a loviturilor de
trasnet, cu implicatiile acestora asupra
tensiunilor. In proccesele tranzitorii au loc,
simultan cu modificarea tensiunilor, si modificari
ale curentilor. Acestea devin importante cand
intensitatea curentului intr-o anumita latura a
retelei depasesete intensitatea maxima
admisibila a echipamentului respectiv, a
echipamentului de protectie, de fapt a oricarei
instalatii de la locul unde a fost calculat
curentul. Acesti curenti se numesc

10
supracurenti. Clasificarea acestor procese de
curenti nestationari se face analog cu cea de la
procesele de tensiune.

11
4. Domenii de utilizare
Aplicatia ATP se foloseste la simularea
regimurilor tranzitorii electromagnetice,
electomecanice si prin intreventia reglajului in
retelele elctrice.
Cu ATP se acopera domeniul de timp al
proceselor din instalatiile cu hexafluorura de sulf
(domeniul nanosecundelor), al proceselor legate
de loviturile de trasnet (domeniul
microsecundelor). al supratensiunilor de
comutare, al proceselor de scurtcircuit cu
interactiune intre retea si masele mecanice
rotative, al stabilitatii tranzitorii, pana la procese
care tin seama de constantele de timp ale
generatoarelor de abur. Enumeram, in
continuare, pricipalele domenii de utilizarea ale
aplicatiei ATP si a subrutinelor aferente.

4.1. Supratensiuni interne tranzitorii


Supratensiunile interne tranzitorii sunt
procese nestationare aparute ca urmare a
modificarii starii retelei. Sunt de mentionat
aparitia scurtcircuitelor monofazate sau
multifazate, eliminarea de la sine sau
deconectarea scurtcircuitelor de orice fel si
deconectarea echipamentelor sau a intregii
instalatii.
In prima grupa se pot mentiona 3
regimuri tranzitorii tipice:

12
puneri simple sau duble la pamant, in
acelasi loc sau in locuri diferite;
stingerea arcului de punere la pamant si
reaprinderea lui;
scurtcircuite.
In cea de-a doua grupa apar
supratensiuni de comutatie. Procese tipice
sunt:
intreruperile curetilor inductivi mici;
intreruperile curentilor capacitivi;
conectarea liniilor lungi in gol;
intreruperile curentilor de scurtcircuit.
Marimile carcteristice care influenteaza
parametrii supratensiunilor tranzitorii sunt in
principui impartite in 3 grupe:
- paramatrii retelei de alimentare;
- parametrii partii de retea comuntate sau a
echipamentului sau a partii de retea in care
apare scurtcircuitul;
- parametrii aparatului de comutare sau a locului
defectului.

4.2. Supratensiuni externe


Supratensiunile externe sunt realizate in
retele elctrice printr-o legatura cu o sursa de
enrgie din afara retelei, care are o tensiune mai
mare decat cea a retelei luata in considerare.
Cele mai dese cazuri de supratensiuni externe
apar prin lovituri de trasnet in conductorul activ
al unai linii electrice aeriane, in separatoare si
intreruptoare, lovituri de trasnet in partile legate
la paman urmata de conturnare inversa la

13
partile sub tensiune sau lovituri indirecte si
cuplaje capacitive sau inductive. De la locul de
impact, sau din apropierea acestuia, apar unde
de curent si de tensiune, pe o durata de timp
scurta cu polaritate negativa, pozitiva si care se
propaga, atenuandu-se si deformandu-se. Fara
o protectie adecvata, conduc de regula la
strapungeri si la conturnari al instalatiei, adica la
perturbari ale functionarii a retelei.
Figura 4.1. arata locurile tipice ale
impactului si ale conturnarilor de trasnet intr-o
linie aeriana.

Fig.4.1. Lovituri de trasnet in LEA [1]

1 lovitura in conductorul activ;


2 lovitura in varful stalpului;
3 lovitura in conductorul de protectie;
4 conturnare inversa de la stalp la
conductorul activ ca urmare loviturii in
punctul 2 sau 3;
5 conturnare de la conductorul activ ca
urmare a lovirii in punctul 1;
RM Rezistenta de dispersie a stapului.

14
Supratensiunile se propaga pe linile
aeriene ca unde electromagnetice, cu o viteza
apropiata de viteza luminii in vid, fenomen care
poate conduce la strapungeri si/sau conturnari.
Durata frontului undelor de tensiune sau a celor
de curent este in domeniul de la ns pana la ms.
Regimurile sunt nestationare, undele de
tensiune si de curent se propaga pe
conductoare, aeriene sau subterane.
Echipamentele sunt modelate special pentru
procese cu frecventa mare.

4.3. Regimuri tranzitorii electromecanice


Prin regimuri tranzitorii electomecanice
se inteleg procesele la care obtinerea solutiei
corecte necesita luarea in consideratie a
marimilor de stare electrice, magnetice si
mecanice. Simularea regimurilor tranzitorii
electromecanice este complexa din punct de
vedere matematica si technic. Pe de o parte
trebuie sa fie formulata legatura tuturor
merimilor elctrice si magnetice din domeniul
timp de la ms pana la min, iar pe de alt aparte
trebuie sa fie rezolvate ecuatiile miscarii
rotorului masinii sincrone, cu luarea in
considerare a tuturor proceselor de reglare. Cel
mai mare efort la ceste calcule este la
modelarea masinior rotative si a instalatiilor
de reglare; in schimb ce celelalte elemente
ale retelei sunt mai simplu de modelat.

15
4.4. Modelarea echipamentelor in ATP
Echipamentele, deranjamentele si
incidentele sunt modelate prin schemele lor
de regim tranzitoriu, altfel spus valabile
pentru frecventele la care ne asteptam in
spectrul tensiunilor si curentilor. Modelarea
adecvata este o problema dificila ce necesita
multa experienta.
Dezvoltarea ATP-ului ofera
utilizatorului, pentru simularea numerica a
retelelor electrice, posibilitatea modelarii
diferitelor echipamente care sunt incorporate
in module. Modulele cele mai utilizate sunt
prezentate in continuare.
Masina sincrona in reprezentare Park sau in
forma schemei echvalente.
Masina asincrona si de curent continuu.
Transformatoare.
Echipamente de reglare automata.
Elemente concentrate R,L,C necuplate.
Linii reprezentate prin cuadripoli.
Laturi cu parametrii uniform distribuiti.
Elemente concentrate R,L,C cu cuplaje
Linii aeriene dublu circuit cu
parametrii distribuiti.
Linii cu parametrii dependenti de
frecventa.
Rezistente nelineare
Inductivitate nelineara cu histerezis.
Ramuri cu rezistente variabile in timp.
Descarcator cu rezistenta variabila clasic.
Descarcator cu rezistenta variabila cu ZnO.

16
Diferite tipuri de intreruptoare
(deconectarea retelei, deconectarea surselor,
deconectarea sarcinilor, deconectarea
defectelor, intreruperea cu functii speciale,
intreruperea comandata in curent. eclator,
diode, intrerupator de masurare.
Diferite tipuri de surse ideale de tensiune si
curent.

17
5. Metode utilizate in ATP
5.1. Introducere
Metoda expusă în cadrul acestui capitol,
[4], permite determinarea comportării în timp a
reţelelor mono- sau multifazate. Numărul
nodurilor anumitor scheme face necesară
folosirea calculatoarelor numerice şi ca urmare,
mărimile de stare ale schemei, tensiuni şi
curenţi, nu pot fi calculate continuu ci doar la
intervale de timp ∆t. Acest pas de timp poate fi
acelaşi pentru toată durata de calcul sau se
poate modifica după un criteriu prestabilit.
Discretizarea ecuaţiilor impune
manevrarea cu atenţie a ecuaţiilor de stare,
deoarece pot apare erori de trunchiere care, în
anumite condiţii, pot genera instabilitate
numerică. Se ştie că regula de integrare prin
metoda trapezelor a ecuaţiilor diferenţiale
ordinare pentru inductivităţi şi capacităţi este
simplă, convergentă din punct de vedere
numeric şi suficient de precisă pentru scopuri
inginereşti. De aceea s-a ales această metodă
pentru discretizarea ecuaţiilor de funcţionare
asociate elementelor cu parametrii concentraţi.
Tratarea elementelor cu parametrii
uniform distribuiţi se face cu metoda
caracteristicilor, sau metoda lui Bergeron, [5].
Înseamnă că R0 şi G0, rezistenţa şi respectiv,
conductanţa lineică, sunt nule iar L0 şi C0,

18
inductanţa şi respectiv, capacitatea lineică, sunt
independente de frecvenţă (ulterior se va ţine
seama de dependenţa lor de frecvenţă).
Aproximaţia G0 =0 este în general acceptată
deoarece este verificată în foarte bună măsură
de practică. Singura excepţie este cazul
apariţiei descărcării corona care trebuie tratată
separat, având în vedere faptul că procesul
este caracterizat de un prag de apariţie şi
dispariţie.
Pierderile longitudinale se pot aproxima
astfel: se împarte linia în două tronsoane egale,
considerate fără pierderi, înseriindu-se câte un
sfert din rezistenţa electrică totală a liniei la
fiecare extremitate.
În acest fel, circuitul electric primar se
transformă într-o schemă ce conţine numai
rezistenţe, surse ideale de tensiune, surse
ideale de curent şi întreruptoare ideale. Se
consideră un pas de timp constant, ∆t, ales în
funcţie de cele mai ridicate frecvenţe ce pot
apare în regimul tranzitoriu ce urmează a fi
calculat. La momentul t=0- sistemul se găseşte
în starea iniţială care se determină cu metode
specifice regimurilor permanente sau cu
metoda prezentată aici (în funcţie de situaţia
concretă). Urmează să se calculeze starea
sistemului (potenţialele nodurilor independente)
la momentele de timp ∆t, 2 ∆t, 3 ∆t,... până la
un tmax dorit. Pentru determinarea stării
sistemului la momentul de timp t este nevoie de
starea sistemului la momente de timp

19
anterioare t- ∆t, t-2 ∆t,... dar numai parţial şi
anume :
- pentru linii - pe o durată egală cu
durata de propagare pe linie,
- pentru inductivităţi şi capacităţi - valorile
de la pasul anterior.
Metoda caracteristicilor şi regula
trapezelor pot fi cu uşurinţă utilizate împreună
într-un algoritm, cu caracter general, care să
permită determinarea regimurilor tranzitorii într-
o schemă oarecare alcătuită din elemente cu
parametrii uniform distribuiţi şi elemente cu
parametrii concentraţi.

5.2. Linia electrică monofazată fără


pierderi (aeriană sau subterană)
Pentru o linie electrică cu parametrii
uniform distribuiţi, considerată fără pierderi la
această etapă a analizei, conectată între
nodurile k şi m; într-un punct aflat la distanţa x
de originea considerată, tensiunea dintre
conductor şi pământ şi intensitatea curentului
din conductor sunt legate prin relaţiile:

∂ u( x, t ) ∂ i( x, t )
− = Lo ⋅
∂x ∂t
∂ i ( x, t ) ∂ u( x , t )
− = Co ⋅ (5.1)
∂x ∂t

20
Originea spaţiului este considerată la
nodul k, iar x=l la nodul m. Soluţia generală,
dată de d’Alembert, se poate pune sub forma :

Fig.5.1- Linia electrică monofazată

u( x , t ) = f 1 ( x − v ⋅ t ) + f 2 ( x + v ⋅ t ) (5.2)
şi
1
i( x, t ) = [ f ( x − v ⋅ t ) − f 2 ( x + v ⋅ t )] (5.3)
Zc 1
unde :
- f1 şi f2 sunt funcţii ce se determină din
condiţiile de la extremităţi;
1
- v= - viteza de fază;
Lo ⋅ Co
Lo
- Zc = - impedanţa caracteristică.
Co

Relaţiilor (5.2) şi (5.3) li se poate da


următoarea interpretare : f 1 (x − v ⋅ t ) este o
undă de tensiune ce se propagă, cu viteza v, în
sensul crescător al axei x, iar f 2 (x + v ⋅ t ) este o
undă de tensiune ce se propagă, cu viteza v, în
sensul descrescător al axei x. Relaţiile (5.2) şi
(5.3) se pot pune sub forma :

u( x , t ) + Z c ⋅ i ( x , t ) = 2 ⋅ f 1 ( x − v ⋅ t ) (5.4)
21
şi
u( x , t ) − Z c ⋅ i ( x , t ) = 2 ⋅ f 2 ( x + v ⋅ t ) (5.5)

Dacă în relaţia (5.4) se consideră


x-vt=constant, atunci u+Zc i este constant. Altfel
spus, pentru un observator fictiv, care se
deplasează în sensul crescător al axei x cu
viteza v, cantitatea x-v t este constantă şi deci
şi u+Zc i este constantă. Dacă l este lungimea
liniei; rezultă că durata de propagare pe linie
este : τ=l/v. Pentru perechile (0,t-τ) şi (l,t) , se
deduce că x-vt=constant şi deci rezultă:

(
u( 0, t − τ ) + Zc ⋅ i ( 0, t − τ ) = u ( l , t ) + Zc ⋅ −i ( l , t ) ) (5.6)

sau :
1
im, k (t ) = ⋅ u (t ) + J m (t − τ ) (5.7)
Zc m
unde :
1
Jm (t − τ ) = − ⋅ u ( t − τ ) − i k ,m ( t − τ ) (5.8)
Zc k

Un raţionament similar cu cel de mai


sus, făcut pentru unda ce se propagă în sensul
descrescător al axei x, conduce la relaţiile :

1
i k ,m ( t ) = ⋅ u (t ) + J k (t − τ ) (5.9)
Zc k
unde :
1
J k (t − τ ) = − ⋅ u (t − τ ) − im, k (t − τ ) (5.10)
Zc m

22
Fig.5.2- Schema echivalentă a liniei fără pierderi

Relaţiile (5.7) şi (5.9) reprezintă teorema I-a a lui


Kirchhoff pentru schema electrică din figura 5.2.

Din punct de vedere topologic nodurile la


care este conectată linia nu mai sunt legate;
starea nodului k se reflectă la nodul m prin
intermediul sursei ideale de curent J m (t − τ ) ,
după τ secunde.

Observaţie. Relaţiile (5.8) şi (5.10) mai


pot fi scrise :
2
Jm (t − τ ) = − ⋅ u (t − τ ) − J k (t − 2τ )
Zc k
2
J k (t − τ ) = − ⋅ u (t − τ ) − J m (t − 2τ )
Zc m
În această formă, sunt mai potrivite în
bucla de timp, câtă vreme sub forma (5.8) şi
(5.10), la iniţializarea calculelor în situaţia în
care se porneşte de la condiţii iniţiale nenule ce
nu se calculează prin program.

5.2.1. Aproximarea pierderilor

Considerarea pierderilor, în cadrul


prezentei abordări, se poate face doar
aproximativ. Descărcarea corona este
23
principala responsabilă pentru pierderile
transversale ale liniilor electrice aeriene.
Tratarea acestei probleme va fi făcută ulterior.
Rezistenţa conductoarelor liniei şi
rezistenţa solului generează pierderile
longitudinale ale liniei. Prin neglijarea
pierderilor, metoda caracteristicilor este extrem
de uşor de aplicat, aşa cum s-a văzut mai sus.
Uşurinţa de aplicare se păstrează şi în
cazul liniei electrice fără distorsiuni, pentru care
R0 / L0 = G0 / C0 , cu diferenţa că relaţiile (5.8) şi
(5.10) devin :

 1 
( )
Jm(t − τ ) = exp −( R0 / L0 )τ ⋅ − ⋅ uk (t − τ ) − ik ,m(t − τ )
 Zc 
(5.11)

şi, respectiv :

 1 
( )
Jk (t − τ ) = exp −( R0 / L0 )τ ⋅ − ⋅ um(t − τ ) − im,k (t − τ )
 Zc 
(5.12)

Dar, liniile electrice aeriene şi subterane,


folosite azi la transportul energiei electrice, nu
sunt linii fără distorsiuni, deoarece G0 fie este
neglijabilă, fie este o funcţie complicată de
tensiune, dacă descărcarea corona este luată
în considerare.
După o serie de încercări făcute iniţial,
Dommel. [2,3], a ajuns la concluzia că se obţine
o aproximaţie acceptabilă pentru studii
inginereşti atunci când se împarte linia în două
linii fără pierderi, fiecare având la extremităţi

24
câte o rezistenţă electrică concentrată egală cu
1/4 din rezistenţa totală a liniei.

Fig.5.3- Aproximarea pierderilor longitudinale

Prin eliminarea tensiunilor nodurilor a,b,c


şi d se ajunge la schema echivalentă dată în
figura 5.2 în care sursele ideale de curent au
expresiile :

1+ h  1 
Jk (t − τ ) = ⋅ − ⋅ um(t − τ ) − h ⋅ im,k (t − τ ) +
2  Zc + R / 4 
(5.13)
1− h  1 
+ ⋅ − ⋅ uk (t − τ ) − h ⋅ ik ,m(t − τ )
2  Zc + R / 4 
şi :
1+h  1 
Jm(t −τ ) = ⋅− ⋅ uk (t −τ ) −h⋅ik,m(t −τ )+
2  Zc + R/ 4 
(5.14)
1−h  1  Zc − R/ 4
+ ⋅− , (t −τ ) , h =
⋅ um(t −τ ) −h⋅imk
2  Zc + R/ 4  Zc + R/ 4

unde R este rezistenţa electrică totală a liniei,


R0 l. Dacă, din diferite motive, se doreşte
împărţirea rezistenţei electrice totale a liniei în
mai mult de trei locuri, se utilizează recursiv
modelul de mai sus. Astfel, rezistenţa poate fi

25
împărţită în 2n+1 locuri, unde n este un număr
natural oarecare; linia electrică se împarte în 2n
tronsoane identice de linie fără pierderi, având
aceeaşi Zc ca şi linia iniţială şi o durată de
propagare egală cu τ / 2n .
Aproximarea pierderilor în acest fel este
acceptabilă atât timp cât R/4<<Zc; aceasta este
situaţia uzuală a liniilor electrice aeriene cu
parametrii calculaţi la frecvenţa de 50 Hz.
Rezistenţe electrice ridicate apar, de exemplu,
în cazul regimurilor tranzitorii generate de
lovituri directe sau indirecte ale trăsnetului. În
aceste situaţii, poate deveni necesară divizarea
liniei în tronsoane de lungimi mici, de exemplu
o deschidere să constituie o linie, pentru a
obţine rezultate valabile.

5.2.2. Analiza erorilor


Soluţia prezentată pentru linia electrică
aeriană sau subterană monofazată este exactă
dacă durata de propagare pe linie este un
multiplu întreg al pasului de calcul. În cazurile
când acest lucru nu se realizează, este indicată
efectuarea unei interpolări lineare pentru
calculul surselor ideale de curent din relaţiile
(5.8) şi (5.10) - a se vedea figura 5.4. Se
presupune, [6], că acest tip de aproximare este
aplicabil majorităţii cazurilor deoarece curbele
de variaţie ale intensităţilor curenţilor pe laturi şi
ale potenţialelor nodurilor sunt, în aceste
situaţii, mai degrabă netede decât cu
discontinuităţi.

26
Jk(t)

0 t
Fig.5.4- Interpolare lineară în cazul τ ≠ n ⋅ ∆t , n
natural

Trebuie avut însă grijă că, în cazul


divizării liniei electrice în multe tronsoane de
linie fără pierderi şi dacă durata de propagare a
fiecărui tronson nu este un multiplu întreg al
pasului de calcul, erorile datorate interpolării
lineare se cumulează pe măsura propagării pe
linie.
Relaţiile (5.9) şi (5.10) se mai pot scrie
sub forma :

1 1
⋅ u k ( t ) − i k , m (t ) = ⋅ u (t − τ ) + im, k (t − τ ) (5. 15)
Zc Zc m

Luând, în relaţia (5.15), transformata


Fourier, se obţine :

1 1 
J(ω) = ⋅Uk (ω) − I k,m(ω) =  ⋅Um(ω) + I mk
, (ω) ⋅ e− jωτ (5.16)
Zc  Zc 

Se presupune că se cunosc Um(ω) şi


Im,k(ω) de la nodul m şi că se doreşte calcularea
lui J(ω) de la nodul k. În absenţa erorilor de

27
interpolare, relaţia (5.16) furnizează răspunsul
corect. Dacă se utilizează interpolarea lineară,
atunci se obţine :

  ∆t  ∆t
1  1  −jωτ+ 2  −jωτ− 2 
, (ω) ⋅ ⋅e
Jinterp.(ω) = ⋅Um(ω) +Imk +e  (5.17)
Zc  2 
 

unde s-a presupus că valoarea de interpolat se


află la mijlocul unui interval de calcul. Relaţiile
(5.16) şi (5.17) conduc la :
 ∆t 
J interp. = J exact ⋅ cos ω  (5.18)
 2
Relaţia (5.18) arată că, în domeniul timp,
se produce un efect similar filtrării numerice, [7],
cu toate că transformata Fourier dată în relaţia
(5.17) corespunde unei linii fără pierderi, deci
fără distorsiuni, se deduce, din relaţia (5.18),
că, urmare a interpolării lineare, intensitatea
curentului la nodul k este distorsionată.
O altă metodă ce poate fi aplicată este
rotunjirea duratei de propagare a liniei la un
multiplu întreg al pasului de calcul (mai ales
atunci când se aşteaptă ca regimul să prezinte
tensiuni şi/sau curenţi cu pante mari). Această
metodă va da rezultate cu atât mai apropiate de
realitate, cu cât durata de propagare a liniei
este mai mare decât pasul de calcul. Din
păcate ea este aplicabilă doar liniilor electrice
monofazate; liniile trifazate transpuse avand
două durate de propagare modale, iar liniile

28
netranspuse, trei. Autorul nu cunoaşte
demonstraţii teoretice din care să rezulte care
este metoda potrivită fiecărui caz ce urmează a
fi analizat.

Modelul liniei electrice conductor-


pământ, fără pierderi, va produce rezultate
aproximative atunci când este aplicat la
fenomene complexe din sistemul
electroenergetic. Există câteva situaţii în care
se justifică utilizarea unui asemenea model
simplu : a) studii calitative în care se doreşte
punerea în evidenţă a caracteristicilor pricipale
ale unui proces; b) regimuri tranzitorii generate
de loviturile directe ale trăsnetului şi c) ca
element component al unor modele complexe,
ce vor fi analizate ulterior.
Modelul liniei conductor-pământ, fără
pierderi, este utilizat de multă vreme la studiul
regimurilor provocate de loviturile de trăsnet în
conductorul de protecţie, în conductorul activ
sau în vârful stâlpului. Utilizarea unui model
simplu înaceste cazuri este justificată deoarece:
- este necesară analizarea doar a fazei lovite
de trăsnet; tensiunile induse în fazele nelovite
sunt mult mai mici;
- ipotezele făcute privind lovitura de trăsnet sunt
discutabile, nejustificându-se modele complexe,
rafinate, pentru linie;
- riscul de conturnare a izolaţiei din staţiile
electrice este cel mai mare pentru loviturile
directe de trăsnet ce au loc în apropierea staţiei

29
(până la aprox. 2 km). În aceste cazuri, undele
de tensiune şi curent modale, corespunzătoare
unei linii multifazate, sunt puţin distorsionate şi
nici nu apar decalaje spaţiale importante între
ele. Se justifică, astfel, modelarea doar a fazei
lovite. De asemenea, se poate face abstracţie
de rezistenţa conductorului deoarece, foarte
probabil, atenuarea undelor va fi determinată
de descărcarea corona de impuls şi nu de
rezistenţa conductorului.

5.3. Bobina ideală


Circuitele electrice ale sistemului
electroenergetic conţin nenumărate cuplaje
magnetice: generatorul sincron,
transformatorul, fazele unei linii electrice
trifazate, etc. De aceea, in majoritatea cazurilor
bobinele apar cu cuplaje mutuale. Există, totuşi,
situaţii în care bobinele apar necuplate
magnetic: bobine de compensare monofazate,
bobine utilizate la tratarea neutrului,
echipamente din instalaţiile de înaltă tensiune
continuă (bobine de netezire, bobine anodice,
părţi din filtre), inductanţele din schema
echivalentă Thévenin pentru sistemul
electroenergetic echivalent la o anumită bară,
elemente ale cuadripolilor prin care se
aproximează linii electrice sau transformatoare,
părţi din modelul consumatorului, modelarea
caracteristicii dinamice a unui descărcător cu
rezistenţă variabilă, etc. Bobinele de zăvorâre
sunt, de regulă, neglijate în analizele regimurilor

30
de comutaţie, dar pot interveni în studii
implicând frecvenţe ridicate. Transformatoarele
de măsurare de curent sunt şi ele de multe ori
neglijate sau reprezentate doar prin capacitatea
de impuls, cu excepţia cazurilor când ele sunt
obiectul studiului (analiza distorsiunilor
curentului secundar datorită saturării miezului
magnetic).
Pentru o bobină ideală caracterizată de
inductanţa L, conectată între nodurile k şi m,

Fig. 5.5- Bobina ideală şi schema ei echivalentă

se scrie următoarea ecuaţie de funcţionare :

di k , m ( t )
u k ( t ) − um ( t ) = L ⋅ (5.19)
dt

Ecuaţia de mai sus se integrează între


momentul t- ∆t, la care starea sistemului este
cunoscută, şi momentul t, cu stare
necunoscută. Rezultă :

t
∫ [ uk ( y ) − um ( y)] dy = L ⋅ [i k ,m (t ) − i k ,m (t − ∆t )] (5.20)
t − ∆t

31
Folosind, în relaţia (5.20), metoda
trapezelor, se obţine :

1
i k , m (t ) =
RL
[ ]
⋅ u k ( t ) − um ( t ) + J k , m ( t − ∆t ) (5.21)

unde:

1
Jk ,m(t − ∆t ) = ⋅ [ u (t − ∆t ) − um(t − ∆t )] + ik ,m(t − ∆t ) (5.22)
RL k
iar:

2⋅ L
RL = (5.23)
∆t

Relaţia (5.21), care este un caz


particular al teoremei I-a a lui Kirchhoff,
conduce la schema echivalentă din figura 5.5.
Este important de subliniat că termenul
J k , m ( t − ∆t ) dat în relaţia (5.22) mai poate fi scris
sub forma :

2
Jk ,m(t − ∆t ) =
RL
[ ]
⋅ uk (t − ∆t ) − um(t − ∆t ) + Jk ,m(t − 2∆t ) (5.24)

Relaţia (5.22) este potrivită pentru scrierea


condiţiilor iniţiale iar relaţia (5.24) este bine a fi
utilizată în bucla de timp deoarece, în acest fel,
se fac mai puţine operaţii decât dacă s-ar utiliza
prima relaţie. Excepţie face cazul când se cere
determinarea mărimii ik,m(t).

32
5.3.1. Analiza erorilor
Ecuaţia diferenţială din relaţia (5.19) este
rezolvată aproximativ, iar soluţia ei este dată în
relaţia (5.21). În esenţă este vorba de două
aproximaţii: utilizarea metodei trapezelor pentru
integrarea membrului drept şi considerarea
inductanţei L ca fiind constantă. A doua
aproximaţie este adoptată doar în această fază
a prezentării; ulterior se va reveni şi se va trata
cazul inductanţei variabile.
Aşa cum se ştie, metoda trapezelor este
stabilă din punct de vedere numeric. În plus,
există şi o interpretare fizică a erorii comise:
soluţia obţinută în relaţia (5.21) este identică cu
soluţia exactă obţinută în cazul unei linii
electrice echivalente, fără pierderi, ce
funcţionează în scurtcircuit, [8], (figura 5.6).
Prima condiţie ce se impune este ca

Fig.5.6- Bobina ideală şi înlocuirea ei printr-o


linie electrică în scurtcircuit

inductanţa totală a liniei să fie egală cu


inductanţa bobinei: L=L0 l unde L0 este
inductanţa lineică iar l - lungimea liniei
33
echivalente. Pentru a reduce la minim
capacitatea totală a liniei echivalente este
necesar ca durata de propagare pe linie să fie
cea mai mică posibil. Pentru un studiu în care
s-a ales pasul de calcul ∆t , cea mai mică
durată de propagare este ∆t/2. Deci :

∆t
= l ⋅ L0 ⋅ C0 ⇒ C0 =
( ∆t ) 2 (5.25)
2 4 ⋅ L0 ⋅ l 2

Se poate, acum, calcula impedanţa


caracteristică a liniei electrice echivalente :

L0 2 ⋅ L
Zc = = (5.26)
C0 ∆t

Pentru perechile (0,t-∆t) şi (l,t-∆t/2) , argumentul


x-v t, v - viteza de propagare a undelor pe linia
echivalentă, este constant, deci suma u+Zc i
este constantă :

u(0,t − ∆t) + Zc ⋅ i(0,t − ∆t) = u(l,t − ∆t / 2) + Zc ⋅ i(l,t − ∆t / 2)

sau, cu notaţiile şi valorile din figura 5.6, se


obţine :

(5.27)
u k , m ( t − ∆t ) + Z c ⋅ i k , m ( t − ∆t ) = 0 + Z c ⋅ i ( t − ∆t / 2 )
Se face un raţionament similar considerând
perechile (l,t-∆t/2) şi (0,t), pentru unda inversă
şi rezultă :

34
0 − Z c ⋅ i ( t − ∆t / 2) = u k , m (t ) − Z c ⋅ i k , m ( t ) (5.28)

Se elimină i(t-∆t/2) între relaţiile (5.27) şi


(5.28) şi se obţine:

1 1 
ik,m(t) = ⋅ uk,m(t) +  ⋅ uk,m(t − ∆t) + ik,m(t − ∆t) (5.29)
Zc  Zc 

Dar uk,m(t)=uk(t)-um(t), uk şi um fiind luate


faţă de un punct de referinţă oarecare, fie el
pământul; se observă acum, fără dificultate, că
relaţia (5.29) este identică cu relaţia (5.21).
Această identitate explică stabilitatea numerică
a soluţiei obţinute, prin metoda trapezelor,
pentru bobina ideală: relaţia (5.29) este obţinută
cu ajutorul soluţiei exacte, pentru linia fără
pierderi.
Identitatea dintre soluţia obţinută prin
metoda trapezelor şi cea obţinută exact pentru
linia fără pierderi conduce, [9], la concluzia că
eroarea implicată este dependentă de
frecvenţă. Se presupune că o bobină ideală, de
inductanţă L, este conectată în serie cu un
rezistor de rezistenţă R; dipolul astfel format
este alimentat de o sursă ideală de tensiune
sinusoidală, de frecvenţă f. Soluţia de regim
tranzitoriu, în acest caz, va conduce, în final,
după amortizarea oscilaţiilor libere, la regimul
permanent al schemei. Regimul permanent
poate fi determinat, pe cale analitică, utilizând
reprezentarea liniei lungi printr-un cuadripol în
Π având impedanţa longitudinală:
35
Z = l ⋅ ( R0 + jω L0 ) ⋅
( )
sh γ l
(5.30)
γl

şi fiecare din admitanţele transversale:

Y=
l
⋅ (G0 + jω C0 ) ⋅
(
th γ l / 2 ) (5.31)
2 γ l/2

Prin scurtcircuitarea unei extremităţi, se


obţine impedanţa de intrare văzută de la
cealaltă extremitate:

Z
Z intr.sc. = (5.32)
1 + ZY

Pentru cazul particular al liniei fără


pierderi, relaţia (5.32) devine:

tg(ω⋅ ∆t / 2)
Z intr.sc. = jω L0 ⋅ (5.33)
ω⋅ ∆t / 2

Astfel, rezultă că, raportul dintre


impedanţa de intrare a liniei echivalente fără
pierderi şi impedanţa de intrare a bobinei ideale
este :
Z intr .sc. tg (ω ⋅ ∆t / 2 )
= (5.34)
Z bob. ω ⋅ ∆t / 2

În regimurile permanente de funcţionare,


tensiunile între diferite noduri ale reţelei sunt,

36
practic, constante. Rezultă că nu este lipsit de
sens, ca în aceste regimuri, să se considere
căderea de tensiune la bornele bobinei ideale
ca fiind constantă iar intensitatea curentului ce
o traversează rezultând din tensiune. Raportul
dintre intensitatea curentului din reprezentarea
aproximativă (metoda trapezelor sau linia în
scurtcircuit) şi intensitatea curentului din
reprezentarea exactă este, deci, inversul
raportului dat în relaţia (5.34). Acest raport,
dependent de frecvenţă, devine nul pentru:

1
f = fNyquist unde fNyquist = (5.35)
2 ⋅ ∆t

Frecvenţa Nyquist este, teoretic, cea mai


mare frecvenţă prezentă în spectrul unei mărimi
tranzitorii obţinute prin utilizarea unui pas de
timp ∆t (2 eşantioane / perioadă). Practic, o
reprezentare grosolană, a unei mărimi
sinusoidale, se obţine cu un număr de cca. 8
eşantioane / perioadă. Din relaţia (5.34), rezultă
că eroarea de amplitudine, asupra intensităţii
curentului prin bobina ideală, este -5,2%
pentru 8 eşantioane / perioadă şi -0,8% în
cazul utilizării unei viteze de eşantionare de 20
eşantioane / perioadă. Eroarea de fază este
nulă peste tot spectrul de frecvenţă.
Datorită erorii de amplitudine, pusă în
evidenţă prin relaţia (5.34), va exista o diferenţă
între intensitatea curentului, prin bobina ideală,
obţinută exact pentru regimul permanent şi cea

37
obţinută în bucla de timp pentru acelaşi regim
permanent. De exemplu, pentru f=50 Hz şi
∆t=0,1 ms rezultă o eroare de -0,0082% iar
pentru ∆t=1 ms, eroarea este de -0,12%.
Valori mari ale inductivităţii L nu conduc
la erori atâta timp cât (ωL)2 sau (2L)/ ∆t nu
depăşesc cel mai mare număr, în virgulă
mobilă, reprezentabil pe maşina utilizată. Sunt
situaţii când utilizarea unor valori mari pentru L
este necesară: determinarea fluxului magnetic
corespunzător unei ramuri inductive.
Valori mici pentru ωL sau (2L)/∆t
generează erori numerice deoarece apar
termeni cu valori numerice mari în matricea
admitanţelor, respectiv, conductanţelor nodale.
Aceşti termeni pot face, datorită limitării
numărului cifrelor semnificative de pe maşina
utilizată, să se piardă legături electrice cu
noduri adiacente.

5.3.2. Tratarea instabilităţii numerice de


tip oscilant
În cazurile în care derivata curentului
electric printr-o bobină este o funcţie ce
prezintă o discontinuitate de prima speţă,
metoda trapezelor acţionează ca un circuit
derivator, generând oscilaţii de tensiune, numite
în cele ce urmează - oscilaţii numerice. Aşa
este cazul întreruperii curentului electric într-un
întreruptor când în spatele acestuia se află o
inductivitate, de exemplu a sistemului
electroenergetic echivalent. Curentul descreşte

38
şi se anulează la t = 0, rămânând nul mai
departe. Căderea de tensiune la bornele
inductivităţii are diferite valori până la t = 0,
urmând să fie nulă în continuare. Soluţia
numerică este dată de:

2⋅ L
u L (t ) = ⋅ (i (t ) − i (t − ∆t )) − u L (t − ∆t ) (5.36)
∆t
unde uL este căderea de tensiune la bornele
inductivităţii iar i este curentul prin inductivitate.
Deoarece uL (t-∆t) are o valoare nenulă, şi
cum i(t-∆t) şi i(t) sunt nuli, rezultă că:

u L (t ) = −u L (t − ∆t ) (5.37)

Cu alte cuvinte, soluţia pentru căderea de


tensiune la bornele bobinei va oscila în jurul
valorii de zero, care, de altfel, este cea corectă.
Amplitudinea acestei oscilaţii va fi cea din
momentul imediat anterior întreruperii curentului
în bobină şi poate fi făcută suficient de mică,
prin alegerea convenabilă a pasului de timp.
În anumite situaţii, salturi bruşte în curba
tensiunii arată o proastă modelare a circuitului
şi nu pot fi acceptate. De exemplu, la
determinarea tensiunii tranzitorii de restabilire,
un astfel de comportament ar genera
reamorsarea arcului electric în camerele
întreruptorului la fiecare stingere a acestuia.
Modelul corect corespunzător acestei situaţii
este considerarea capacităţilor parazite
transversale şi longitudinale ale întreruptorului.

39
În alte situaţii, asemenea discontinuităţi nu
prezintă importanţă; o situaţie des întâlnită este
cazul modelării caracteristicii curent-flux prin
două drepte cu pante diferite.
Soluţia riguroasă este de a reiniţializa
variabilele în momentul saltului. Acest lucru nu
este, însă, simplu, deoarece în metoda Dommel
ecuaţiile de funcţionare nu sunt scrise în
variabile de stare, [10].
Există însă, o modalitate simplă de a
"atenua" aceste "oscilaţii numerice", [11, 12].
Metoda constă în a pune, în paralel pe
inductivitatea L, o rezistenţă Rp. Fie i(t) curentul
total care străbate cele două ramuri în paralel.
Se obţine:

2⋅ L
Rp −
1 ∆t ⋅u (t − ∆t) (5.38)
uL (t) = ⋅[i(t) −i(t −∆t)] −
∆t 1 2⋅ L L
+ Rp +
2⋅ L Rp ∆t

unde uL este căderea de tensiune la bornele


ansamblului. Un proces de întrerupere a
curentului, similar cu cel descris mai sus,
conduce acum la:

u L (t ) = −α ⋅ u L (t − ∆t ) (5.39)
2⋅ L
Rp −
cu α= ∆t
2⋅ L
Rp +
∆t

40
Acest termen oscilant va fi atenuat dacă
α < 1. Amortizarea critică se obţine pentru cazul
α = 0 dar asta conduce la erori de fază
inacceptabile, [11]. Valori prea mari pentru Rp
conduc la amortizări lente dar reduc eroarea de
fază. Analiza numerică efectuată a condus la:

2⋅ L 2⋅ L
5,4 ⋅ < R p < 9,4 ⋅ , după [11] (5.40)
∆t ∆t

20 2 ⋅ L
Rp = ⋅⋅ , după [12] (5.41)
3 ∆t

În numeroase situaţii, prezenţa unei


rezistenţe în paralel cu inductivitatea, este pe
deplin justificată: modelul inductivităţii de
scurtcircuit a transformatoarelor de putere
mare, modelul ramurii de magnetizare pentru
transformatoarele de putere mare şi pentru
bobinele de compensare transversală, modelul
generatoarelor sincrone, modelul liniilor
electrice lungi prin cuadripoli în π şi modelul
sistemului electroenergetic echivalent.

5.4 Condensatorul ideal


Este un dipol caracterizat printr-o
capacitate care apare în schemele echivalente
ale diferitelor echipamente:
- condensatoare serie sau derivaţie;
- capacităţi din cuadripolii ce modelează liniile
electrice lungi;

41
- capacităţile diferitelor înfăşurări
(transformatoare, generatoare, bobine de
compensare, bobine de tratare a neutrului) mai
ales în cazul fenomenelor tranzitorii rapide când
transmiterea semnalelor electrice este mai
degrabă capacitivă decât inductivă;
- transformatoare de măsurare capacitive şi
acele divizoare de tensiune ce cuprind
condensatoare;
- generatoare de impuls de tensiune;
- echipamente din staţiile de convertoare, fie la
utilizatori, fie legat de transportul la înaltă
tensiune continuă;
- diferitele structuri metalice nelegate la pământ.

Fig. 5.7- Condensatorul ideal şi schema lui


echivalentă

Fie un condensator ideal caracterizat de


capacitatea C, conectat între nodurile k şi m.
Ecuaţia lui de funcţionare este :

d [u k (t ) − u m (t )]
ik ,m (t ) = C ⋅ (5.42)
dt

Ecuaţia de mai sus se integrează între


momentul t- ∆t, la care starea sistemului este

42
cunoscută, şi momentul t, cu stare
necunoscută. Rezultă:

∫i k,m (y)dy= C⋅[uk (t) −um(t) −uk (t −∆t) +um(t −∆t)] (5.43)
t−∆t

Folosind, în relaţia (5.43), metoda


trapezelor, se obţine:

1
ik ,m (t ) = ⋅ [u k (t ) − u m (t )] + J k ,m (t − ∆t ) (5.44)
RC
unde :
1
Jk,m(t −∆t) = − ⋅[uk (t −∆t) −um(t −∆t)] −ik,m(t −∆t) (5.45)
RC
∆t
şi RC = (5.46)
2⋅C

Relaţia (5.44), care este un caz


particular al teoremei 1 Kirchhoff, conduce la
schema echivalentă din fig.5.7.
Este important de subliniat, ca şi în cazul
bobinei ideale, că termenul J k , m ( t − ∆t ) dat în
relaţia (5.45) mai poate fi scris sub forma:

2
Jk,m(t −∆t) =− ⋅[uk (t −∆t) −um(t −∆t)] −Jk,m(t −2∆t) (5.47)
RC

Relaţia (5.45) este potrivită pentru


scrierea condiţiilor iniţiale iar relaţia (5.47) este
bine a fi utilizată în bucla de timp deoarece, în

43
acest fel, se fac mai puţine operaţii decât dacă
s-ar utiliza prima relaţie. Excepţie face cazul
când se cere determinarea mărimii ik,m(t).

5.4.1 Analiza erorilor


Este similară cu cea din cazul bobinei
ideale. Relaţia (5.44) este identică cu soluţia
exactă obţinută în cazul unei linii electrice
echivalente, fără pierderi, ce funcţionează în
gol, [8], (figura 5.8). Capacitatea totală a liniei
trebuie să fie egală cu capacitatea
condensatorului ideal : C=C0 l unde C0 este
capacitatea lineică iar l - lungimea liniei
echivalente. Pentru o durată de propagare pe
linie egală cu ∆t/2, rezultă:

∆t
= l ⋅ L0 ⋅ C0 ⇒ L0 =
(∆t ) 2
(5.48)
2 4 ⋅ C0 ⋅ l 2

Urmând un raţionament similar cu cel


dezvoltat în cazul bobinei ideale, se ajunge la
raportul dintre admitanţa de intrare a liniei
echivalente şi admitanţa condensatorului ideal:

Y intr . gol tg (ω ⋅ ∆t / 2 )
= (5.49)
Y cap. ω ⋅ ∆t / 2

Celelalte consideraţii făcute pentru


bobina ideală, se transpun în cazul
condensatorului ideal înlocuind intensitatea
curentului cu căderea de tensiune şi reciproc.

44
Valori mici ale capacităţii C sunt
acceptabile atâta timp cât ω-2C-2 sau ∆t/(2C) nu
devin mai mari decât cel mai mare număr real
reprezentabil pe maşină. Valori mari ale
capacităţii C pot genera erori la fel ca valorile
mici ale inductivitatii; este însă puţin probabil ca
acest caz să apară în practică.

5.4.2 Tratarea instabilităţii numerice de


tip oscilant
Metoda trapezelor, utilizată la integrarea
ecuaţiei (5.42), are proprietatea de a filtra
oscilaţiile de înaltă frecvenţă ale căderii de
tensiune la bornele unei capacităţi, atunci când
aceasta este parcursă de un curent dat.
Totodată, ea amplifică oscilaţiile de înaltă
frecvenţă din curentul ce străbate capacitatea,
pentru o cădere de tensiune dată, la bornele
acesteia. Oscilaţiile, datorate metodei numerice
utilizate, care au fost găsite în căderea de
tensiune de la bornele bobinei ideale, se
regăsesc în curenţii ce străbat capacităţile,
dacă derivata căderii de tensiune la bornele
acestora se modifică brusc. Atenuarea acestor
oscilaţii se poate face cu ajutorul unei rezistenţe
serie Rs . Latura respectivă va fi străbătută de
un curent cu intensitatea:
∆t
− Rs
⋅ i(t − ∆t ) (5.50)
1
i(t ) = ⋅ [u (t ) − u (t − ∆t )] − 2 ⋅ C
∆t ∆t
+ Rs + Rs
2⋅C 2⋅C

45
unde u(t) este căderea de tensiune la bornele
laturii - circuit serie Rs C. După anularea
tensiunii u(t) , curentul se calculează cu relaţia:

i (t ) = −α ⋅ i (t − ∆t ) (5.51)
∆t
− Rs
cu α= 2 ⋅ C
∆t
+ Rs
2⋅C

Asemănător cu relaţia (5.41), o valoare


acceptabilă este:

∆t
Rs = 0,15 ⋅ (5.52)
2⋅C

5.5 Stabilirea ecuaţiilor nodale


În continuare se prezintă modul de
stabilire a unei ecuaţii nodale, pentru
determinarea regimului tranzitoriu în reţele
electrice, cu ajutorul unui exemplu. O parte a
schemei electrice este dată în fig.5.8; sunt
reprezentate toate laturile incidente la nodul 1.
Ecuaţia nodală corespunzătoare nodului
1 este:

i1, 2 (t ) + i1,3 (t ) + i1, 4 (t ) + i1,5 (t ) = i1 (t ) (5.53)

] Pentru elementele cu constante


concentrate, ecuaţiile de funcţionare sunt date
în continuare.

46
Fig.5.8- Schema electrică exemplificatoare

Pentru rezistorul ideal:


1
i1, 2 (t ) = ⋅ [u1 (t ) − u 2 (t )] (5.54)
R
Pentru bobina ideală:
1
i1,3 (t ) = ⋅ [u1 (t ) − u3 (t )] + J 1,3 (t − ∆t ) (5.55)
RL
unde:
1
J1,3 (t − ∆t ) = ⋅ [u1 (t − ∆t ) − u3 (t − ∆t )] + i1,3 (t − ∆t )
RL
Pentru condensatorul ideal:
1
i1, 4 (t ) = ⋅ [u1 (t ) − u 4 (t )] + J 1, 4 (t − ∆t ) (5.56)
RC
unde:

1
J 1, 4 (t − ∆t ) = − ⋅ [u1 (t − ∆t ) − u 4 (t − ∆t )] − i1, 4 (t − ∆t )
RC

47
Pentru linia electrică cu parametrii
uniform repartizaţi, Lo şi Co, fără pierderi,
soluţia exactă de regim tranzitoriu este:

1
i1,5 (t ) = ⋅ u1 (t ) + J 1 (t − τ ) (5.57)
Zc
unde:

1
J 1 (t − τ ) = − ⋅ u5 (t − τ ) − i5,1 (t − τ )
Zc

Introducând relaţiile (5.54)-(5.57) în


relaţia (5.53), ecuaţia nodală devine:
1 1 1 1  1 1 1
 + + + ⋅u1(t)− ⋅u2(t)− ⋅u3(t)− ⋅u4(t) =
 R RL RC Zc  R RL RC (5.58)
=i1(t)−J1,3(t −∆t)−J1,4(t −∆t)−J1,5(t −τ)

Pentru orice tip de reţea cu n noduri se poate


scrie un sistem de n ecuaţii ca cea de mai sus.
În notaţie matriceală, sistemul se scrie:

[G ]⋅ [u (t )] = [i (t )] + [J ()] (5.59)

unde: [G] este matricea simetrică a


conductanţelor nodale, de dimensiune (n,n);
[u(t)] este vectorul celor n potenţiale ale
nodurilor independente;
[i(t)] este vectorul celor n surse de
curent la noduri, provenit din excitaţii exterioare;

48
[ J( )] este vectorul celor n surse de
curent la noduri, cunoscut din paşii anteriori.
Argumentul de timp a fost omis intenţionat,
deoarece el nu este acelaşi pentru toate
elementele vectorului.
Se consideră nul, potenţialul pământului.
Ecuaţia (5.59) este partiţionată într-o
mulţime A a nodurilor cu potenţiale
necunoscute şi o mulţime B, a nodurilor cu
potenţiale cunoscute. Potenţialele necunoscute
se găsesc prin rezolvarea unui sistem algebric
de ecuaţii lineare:

[G AA ]⋅ [u A (t )] = [i A (t )] + [J A ()] − [G AB ]⋅ [u B (t )] (5.60)

Trecerea termenului [GAB ] [uB (t)] din


membrul stâng al ecuaţiei (5.59) în membrul
drept, reprezintă transformarea, prin
echivalenţă, a unui circuit Thevenin într-un
circuit Norton. Metoda de rezolvare utilizată
este triangularizarea matricei coeficienţilor cu
eliminare ordonată, folosind tehnici speciale,
adaptate matricelor rare, aşa cum sunt, în
majoritatea cazurilor, matricele conductanţelor
nodale corespunzătoare sistemelor
electroenergetice sau părţilor acestora.
În cadrul acestui capitol au fost
prezentate elementele fundamentale ale
metodei. Pornind de la contribuţia iniţială a lui
H.W.Dommel, numeroşi cercetători au
îmbogăţit metoda, arătând cum se modelează
diferite fenomene, cum se încorporează diferite

49
echipamente sau părţi ale acestora, cum ar fi :
transformatoare monofazate sau trifazate, cu
orice grupă de conexiuni, cu caracteristica de
magnetizare liniară sau nu, rezistenţe neliniare
de tip R(i) sau R(t), inductivităţi neliniare de tip
L(i), descărcarea corona, întreruptoare
comandate în timp, în tensiune sau în curent,
diode şi tiristoare, diverse eclatoare, maşina
sincronă, motorul asincron şi altele. În esenţă,
dacă un sistem poate fi modelat prin circuite
electrice cu rezistenţe liniare sau nu,
inductivităţi liniare sau nu, capacităţi liniare sau
nu, linii electrice lungi cu sau fără pierderi,
surse ideale de tensiune, surse ideale de curent
şi întreruptoare, atunci comportarea sa în timp
poate fi determinată, prin calcul numeric.

50
6. Proceduri la utilizarea ATP
O utilizare corespunzatoare a unui
sisten complex de programare, in special a
unuia foarte vast ca ATP necesita proceduri
sistematice. Nu este suficient sa fie introduse
doar date, in speranta ca programul va da un
raspuns care sa aiba sens. Pe langa aceasta,
problema tratata de utilizator trebuie
analizata si prelucrata dinainte. Utilizatorul
trebuie sa estimeze dinainte rezultatele pe
care le va obtine de la program. Functiile
unui program nu reprezinta rezolvari ale
problemei. Rezolvarea este data atunci cand
rezultatele calculate sunt verificate si
interpretate.

Pentru o utilizare cat mai buna a programului


ATP, se recomanda parcurgerea urmatorilor
pasi:

6.1. Se va formula esentialul problemei. Aici


se vor prezenta ipotezele, schemele de
principiu, vor fi descrise functiile conditiilor de
functionare si va fi fixat scopul cercetarii.

6.2. Vor fi fixate acele marimi, care vor fi


rezultate ale calculului. Nu are rost sa cerem
toate marimile pe care le poate furniza
programul. Se vor cere marimile care sunt
interpretabile si aduc o contributie in

51
rezolvarea problemei

6.3. Programul ATP ofera rezultate in


domeniul timp. Totusi trebuie analizat, in ce
interval de timp se va calcula. Schimbarile de
stare din retea au ca efect procese tranzitorii
cu frecvente diferite de frecventa industriala.
Aceste frecvente pot fi in general aproximate.
Aceasta aproximare reprezinta o premisa
pentru fixarea corecta a pasului de calcul si a
timpului maxim de calcul.

6.4. In functie de frecventele estimate, este de


hotarat, ce modele se vor alege pentru
echipamente si incidente. Se va verifica ce
simplificari au sens. Acestea nu economisesc
numai timp de calcul, dar usureaza si
verificarea rezultatelor.

6.5. Problema propusa spre cercetare trebuie


transpusa intr-o schema de principiu. Nodurilor
li se vor atribui nume distincte, pentru a se
efectua introducerea datelor referitoare la
laturi.

6.6. Datele introduse trebuiesc formulate clar.


In multe cazuri pot fi alese valori standard pentru
parametrii echipamentelor. Se va verifica daca
aceste valori sunt suficiente pentru cercetarea
problemei.

52
6.7. Se va lansa editorul Crimson si se vor
introduce datele. Se verifica partial daca
operatia de introducere a datelor este
completa, dar nu si corectitudinea lor.

6.8. Mai intai trebuie lansata o executie de


proba, care sa calculeze numai regimul
permanent. Este folosita pentru a controla
daca datele sunt corecte, dar si daca
acestea au fost alese cu sens. Dupa acest
pas se vor face corecturile si ajustarile
necesare.

6.9. O a doua incercare de proba cu unul sau


mai multi pasi de timp ajuta la descoperirea
eventuala a altor erori.

6.10. Se vor face aproximari (prin calcule de


mana) a rezultatelor asteptate. Pentru calcule
de mana se vor face simplificari.

6.11. In cele din urma se va efectua calculul


cu ATP. Rezultatele acestei prime operatii
complete de calcul sunt verificate daca sunt
plauzibile si sunt interpretate. Acum pot fi
luate hotarari privind variantele urmatoare

53
7. Structura unui set de date de
intrare ATP simplu
Un set de date de intrare este alcatuit
din cateva randuri, care sunt denumite
cartele. Acestea contin o lungime maxima
de 80 de caractere. Datele de intrare
trebuiesc asezate in anumite coloane,
pentru ca programul ATP sa le citeasca
fara erori.
La introducerea de date se va
diferentia intre numere intregi, numere
rationale si texte. Numerele intregi (format
I) vor fi introduse fara punct zecimal.
Numerele rationale (format E sau F) vor fi
introduse la alegere, cu sau fara exponent.
Numerele se aliniaza la dreapta.
Exemplu: 200.0 = 2.E+02.
Textele (formatA) vor fi aliniate la
stanga.
Litera de inceput a numelui marimii
de citire , ofera indicatie a timpului de
marime. Daca numele incepe cu litere de la
I la N, programul va astepta o introducere
de numere intregi. In continuare se vor
folosi termenii „set de date“ si „interval de
date“. Termenul de „set de date“ este
folosit pentru o data completa. Un „interval
de date“ contine datele pentru o simulare.
Un set de date poate contine deci mai
multe intervale de date.

54
7.1. Inceputul si sfarsitul unui interval
de date
Un interval de date incepe intotdeauna cu
urmatoarea cartela:

BEGIN NEW DATA CASE


Ea are functia de a desparti intervale unice
de date. Daca intr-un set de date se afla
doar un singur interval de dat, atunci
cartela nu indeplineste nici o functie.
Un interval de date se va incheia cu doua
cartele:

BEGIN NEW DATA CASE


BLANK TERMINATION-OF-RUN-CARDS

Aceaste insiruire trebuie neaparat


respectata. Orice alta pozitionare sau
omisiune a uneia dintre aceste cartele,
duce la o intrerupere a programului cu
eroare.

7.2. Partea superioara a unui interval


de date
Partea superioara a unui interval de
date trebuie sa contina 2 cartele, prin care
se vor stabili cateva conditii.

55
Prima dintre aceste cartele are urmatorul
format:

DELTAT: ∆t pentru calculul numeric, in


secunde. Rezolvarea este calculata pentru
punctele t=0, ∆t,2∆t,...etc.
TMAX: Simularea este realizata in
intervalul 0<t<TMAX, in secunde. Numarul
punctelor calculate, pentru fiecare variabile,
tensiune, intensitate, energie, putere, va fi:
N = TMAX/At.
XOPT: Daca XOPT = 0, atunci valorile
urmatoare pentru inductivitati vor fi
interpretate ca "L" in mH. Daca XOPT ≠ 0,
atunci valorile se vor citi ca reactante in
ohm la frecventa XOPT, in Hz.
COPT: Daca COPT = 0, atunci valorile
urmatoare pentru capacitati vor fi
interpretate ca "C" in µF . Daca COPT ≠ 0,
atunci valorile urmatoare se vor citi ca
admitante in µS la frecventa COPT, in Hz.
Parametrii EPSILIN si TOLMAT
influenteaza comportarea numerica a
programului si vor lua valoarea 0.
TSTART: Punctul de timp al inceputului
simularii. Valoarea va fi de obicei 0.

56
A doua cartela de date are urmatorul
format:

IOUT: Parametrul ia valoarea 1, cand


fiecare valoare calculata va fi afisata. Daca
IOUT=k, atunci fiecare k-valoare va fi
afisata.
IPLOT: La fel ca IOUT, pentru fiecare
valoare stocata in fisierul de plotare.
IDOUBL: Daca acest parametru ia valoarea
1, atunci se va furniza o lista de legaturi a
nodurilor. Denumirea de „TERRA“ va fi
folosita pentru o legatura cu pamantul.
Pentru IDOUBL=0 nu se aplica.
KSSOUT: Controleaza sarcina solutiei
stationare. De obicei are valoarea 0 (adica
fara sarcina).
MAXOUT: Daca maximele si minimele care
apar intr-o simulare sunt afisate, atunci
acest parametru va avea valoarea 1. In caz
contrar este 0.

Parametrii IPUN, MESAV si ICAT vor avea


valoarea 0. Campurile care contin valoarea
0 pot fi excluse.

57
7.3. Cartele pentru laturi R, L, C serie
Cartelele folosite aici se vor numi
„Branch-Cards“. Pot fi reprezentate parti
ale retelei care contin o rezistenta, o
inductivitate si o capacitate legate in serie.

Aceste cartele au armatorul format:

Coloanele 1 si 2 contin parametrul ITYPE.


El descrie tipul cartelei si va avea aici
valoarea 0.

BUS1: Numele nodului initial al laturii.


BUS2: Numele nodului final.
BUS3: Latura de referinta, sau se lasa
campul gol.
BUS4: Latura de referinta, sau se lasa
campul gol.
Valoarea pentru R se va da in Ω .
L se va introduce in mH, iar ω L in Ω .Aveti
grija la parametrul XOPT.
C se va introduce in µF, iar ω C in µS .
Aveti grija la parametrul COPT.

58
In coloana 80 se va introduce parametrul
OUT-OPT. El poate lua urmatoarele valori:
1. Curentul va fi calculat in ramura
corespunzatoare.
2. Tensiunea va fi calculata pe ramura
corespunzatoare.
3. Vor fi calculate ambele valori, curentul si
tensiunea.
4. Vor fi calculate energie si puterea.

Valoarea 0 sau spatiul golinseamna ca nu


este prevazuta nici o operatie.
Atentie:
Numele nodurilor se vor scrie in camp
incepand de la stanga la dreapta. Nu au
voie sa contina campuri goale si au o
lungime de maxim 6 caractere. Cel putin
una din valorile R,L sau C trebuie sa fie
diferita de 0.
Daca se atribuie valoarea 0 pentru C,
inseamna ca ramura nu contine capacitate.
Programul inlocuieste capacitatea cu un
scurtcircuit. Campurile care contin valoarea
0 pot fi excluse.
Daca reteaua care urmeaza a fi
reprezentata contine mai multe ramuri
identice, este de ajuns sa se specifice doar
una dintre acestea. Ea poate fi folosita ca
ramura de referinta pentru celelalte ramuri
ramase. Numele noii ramuri se vor
introduce in campurile BUS1 si BUS2.

59
Numele ramurii de referinta trebuie trecut in
campurile BUS3 si BUS4. Ramura de
referinta trebuie specificata inainte. Valorile
pentru R,L si C nu mai trebuiesc introduse.
Parametrul OUT-OPT va fi descris ca mai
sus in coloana 80.
7.4. Cartele pentru reprezentarea
LEA sau LES
Cu ajutorul acestor cartele este
posibila reprezentarea LEA, LES
monofazate sau multifazate.
Cartelele au urmatorul format:

In coloanele 1 si 2 se afla parametrul


ITYPE. El trebuie sa contina valoarea -1,
pentru faza A, -2 pentru faza B si -3 pentru
faza C. Pentru campurile „BUS1“ si „BUS2“
sunt valabile aceleasi reguli ca la
paragraful „Branch-Cards“. Pe cartela cu -1
se trec parametrii de secventa 0, pe cea cu
-2 se trec cei de secventa pozitiva.
Rezistenta pe unitatea de lungime R' se va
introduce in Ω/km.
Semnificatia parametrilor A si B depinde de
valoarea parametrului ILINE, care se afla in

60
coloanele 51-52. Legatura este prezentata
in tabelul urmator:

ILINE "A" (Coloane "B"


(Coloane
33 - 38) 39 - 44)
0 L’ sau ωL’ C’ sau ωC’
1 Impedanta Vit. de
caracteristica Z c
propagare a
undelor in
km/s
2 Impedanta Durata de
caracteristica Z c propagare in
secunde
Valorile L’ respectiv ωL’ sunt introduse in
mH/km respectiv Ω/km dependent de
XOPT.
Valorile C’ respectiv ωC’ sunt introduse in
µF/km respectiv µS/km, dependent de
COPT.

Impedanta caracteristica rezulta


din: Z c = L' / C '

Viteza de propagare a undelor


1
este: v =
L' C '
Durata de propagare rezulta din: τ = LENG / v
LENG: Aici se va introduce lungimea liniei
in km.
IPUNCH: Parametrul trebuie sa aiba
valoarea 0 (Coloanele 53 si 54).

61
IPOSE: Parametrul trebuie sa aiba valoarea
0 (Coloanele 55 si 56).
Atentie:
Durata de propagare a liniei trebuie sa fie
mai mare decat DELTAT (din prima
cartela).
La Branch-Cards se descriu laturile
cu exceptia laturilor cu surse sdi
intreruptoare.
Daca sunt date toate valorile Branch-Cards,
o parte din date se vor determina cu
cartela:

7.5. Cartele pentru intreruptoare


(Switch-Cards)

Coloanele 1 si 2 contin parametrul ITYPE.


El ia valoarea 0 sau poate fi blank.
BUS1,BUS2: Nodurile intre care se gaseste
intreruptorul.
TCLOSE:

62
- daca este negativ, atunci intreruptorul
este inchis in regimul permanent
anterior.
- daca este pozitiv, reprezinta momentul,
in secunde, cand intreruptorul se va
inchide.
TOPEN: momentul, in secunde cand
intreruptorul se va deschide. Atentie la
corelarea cu TMAX.
CURMAR: curentul de smulgere, introdus in
amperi. Imediat ce modulul curentului prin
intreruptor, dupa TOPEN, este mai mic
decat valoarea lui CURMAR, se va realiza
deschiderea intreruptorului. Daca
CURMAR=0 (cazul normal), intreruptorul se
va deschide in urmatorul interval dupa
trecerea curentului prin 0.
Atentie:
Numarul de Switch-Cards nu este limitata.
Numele nodurilor se vor trece ca la Branch-
Cards. Este permisa legarea unui
intreruptor de pamant. Intreruptoarele nu
pot fi lagate in paralel. Sunt interzise
intreruptoarele intre 2 surse de tensiune.
Campul OUT-OPT din coloana 80 are
aceeasi insemnatate si valori ca si Branch-
Cards. Este deci posibil, ca printr-un
intreruptor inchis, sa se poata forma o
ramura cu impedanta Z = 0Ω , ceea ce nu
este permis la Branch-Cards.
Switch-Cards se termina prin cartela:

63
7.6. Cartele pentru sursele de
tensiune si curent (Source-Cards)
Este descrisa reprezentarea surselor cu
urmatoarele functii de timp.
a) Surse sinusoidale:
Ca functie de timp se va lua:
f(t) = AMPLIT.cos[2πft+ Φ o ] sau
f(t) = AMPLIT.cos[2πf(t+ T o )]
cu f in Hz, Φ o in grade, T o in secnde.
Source-Cards au urmatorul format

Parametrul ITYPE din coloanele 1 si 2


contine pentru surse sinusoidale valoarea
14.
BUS: Numele nodului de retea cu care
sursa este legata. Sursa se va lua de
fiecare data intre ochiurile „BUS“ si
„TERRA“.
VC: 0 sau camp liber=sursa de tensiune;

64
-1=sursa de curent (Coloanele 9 si 10)
AMPLIT: amplitudinea in volti respectiv
amperi.
FREQU: Frecventa in Hz.
T o , Φ o : faza in secunde respectiv grade
A1: 0 sau camp liber = faza in grade;
1 = faza in timp.
TSTART: Din acest moment sursa este
activa. Daca o sursa sinusoidala este activa
inaintea inceputului simularii (in regimul
permanent anterior) se va trece o valoare
negativa.
TSTOP: Din acest moment sursa devine
pasiva. Valoarea 0 sau campul gol
inseamna ca sursa functioneaza in timpul
simularii.
Coloanele 51-60 se ignora.
b) Functia de impuls
Ca functie de timp se da:
f(t) = AMPLIT.(e αt -e βt ) ,α si β sunt de
regula negative .
TYPE capata acum valoarea 15
Campurile BUS, VC si AMPLIT au aceeasi
insemnatate ca mai sus, la fel si TSTART si
TSTOP.
Coloanele 21-30 contin α in s -1

65
Coloanele 31-49 contin β in s -1
Coloanele 41-69 se ignora.

c) Functia-treapta

Ca functie de timp se va lua:


f(t)=AMPLIT. pentru t>TSTART
f(t)=0 pentru t<TSTART
f(t)=0 pentru t>TSTOP
ITYPE ia acum valoarea 11
Campurile BUS, VC si AMPLIT au aceeasi
insemnatate ca mai sus, la fel si TSTART si
TSTOP.
Coloanele 21-60 se ignora.
Terminarea Source-Cards se realizeaza cu
cartela:

7.7. Output-Cards
In sectiunea Branch-Cards, prin
campul OUT-OPT, se poate dispune
calculul curentilor si diferentelor de
tensiuni. Daca se doreste obtinerea
tensiunilor anumitor noduri fata de pamant,
este necesara urmatoarea cartela:

66
In aceste campuri se vor introduce numele
nodurilor pentru care se doreste sa se
obtina rezultate. Pentru fiecare cartela sunt
posibile 13 inregistrari. Numarul de cartele
este nelimitata.
Daca se doreste obtinerea tensiunilor
tuturor nodurilor, in locul cartelei/cartelelor
prezentate anterior se va folosi o cartela
avand „1“ in coloana 2.

Output-Cards se vor incheia cu cartela:

Cartele comentariu:

Aceste cartele pot fi introduse pentru


comentarea cazului de date in orice loc al
setului de date si in orice numar. Ele
trebuie sa inceapa cu un „C“ in coloana 1.
Coloana 2 trebuie sa fie goala. Altfel,
continutul este la alegerea utilizatorului.

67
Pentru clarificare se va prezenta inca o
data aceasta structura:
BEGIN NEW DATA CASE
Branch-Cards descrierea laturilor pasive
ale retelei.
BLANK CARD TERAIINATING BRANCH
CARDS
Switch-Cards descrierea laturilor cu
intreruptoare.
BLANK CARD TERMNATING SWITCH
CARDS
Source-Cards descrierea laturilor cu
sursele de current si tensiune.

BLANK CARD TERMINATING SOURCE


CARDS
Output-Cards descrierea marimilor a fi
afisate si plotate, in afara celor ce au fost
cerute prin OUT-OPT in col.80.

BLANK CARD TERMINATING OUTPUT


BEGIN NEW DATA CASE
BLANK TERMINATION-OF-RUN-CARDS

Toate numele de cartele scrise inclinat


depind de datele problemei respective.
Celelalte cartele, cu exceptia cartelei
BLANK CARD TERMINATING OUTPUT
trebuie sa fie prezente.

68
8. Alte precizari
- Fisierul de date de intrare se editeaza cu
Crimson Editor. Numele lui trebuie sa
contina doar caractere alfanumerice.
Extensia lui este „.dat”.
- Folderele si subfolderele de pe calea de
rulare trebuie sa aiba nume format numai
din caractere alfanumerice.
- Cand fisierul de date de intrare este
corect din punct de vedere sintactic, ATP
furnizeaza, in acelasi folder cu fisierul *.dat,
doua fisiere *.lis si *.pl4. Primul contine o
lista cu datele citite, topologia retelei si
datele calculate, in functie de IOUT. Al
doilea contine datele de plotare, asa cum
au fost ele cerute pe diferite cartele. El
poate fi folosit cu subrutina PlotXY.
- In situatia de mai sus, nu inseamna ca
simularea este corecta. Acest lucru se face
prin analiza rezultatelor, prin rationamente
si calcule aproximative de mana.
- Daca ATP furnizeaza fisierul *.lis iar
fisierul *.pl4 are 0 bytes, cel mai des este
vorba de cel putin o eroare de sintaxa.
Fisierul *.lis poate furniza informatii privid
eroarea. Remedierea acesteia si o noua
executie poate scoate in evidenta
urmatoarea eroare sau sa fie reusita.
- Daca ATP nu furnizeaza nici fisierul *.lis,
atunci este vorba de o eroare pe care
aplicatia nu o are implementata.

69
9. Exemple de fisiere de date de
intrare

70
Ex1.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.61 19.5

71
52STSS STS 0.37 9.5
53STST STT
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length

72
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
N1 N2 22.E-3 1.
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.

73
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex1a.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards

74
c lumped
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.61 19.5
52STSS STS 0.37 9.5
53STST STT
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+

75
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
c N1 N2 22.E-3 1.
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu

76
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex2.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer

77
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c === ==++++++======++++++======++++++======...................................+
SAR N1 0.1 1
N2 SAS 0.1

78
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SA1R 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SA1S 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SA1T
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR SBR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS SBS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT SBT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
SAR SA1R -20.E-3 20.E-3
N1 N2 25.E-3 1.

79
SAS SA1S -20.E-3 1. 1
SAT SA1T -40.E-3 1. 1
c measuring
c bus1 bus2
c ======++++++........................................MEASURING................+
STR SBR MEASURING 1
STS SBS MEASURING 1
STT SBT MEASURING 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

80
Ex3a.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5

81
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1

82
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex3b.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards

83
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03

84
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 200. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 200. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++

85
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex4a.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c Conectare LEA in gol
c LEA cvompensata la inceput 50 MVAr 1 MW
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup

86
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.

87
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards

88
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex4b.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c Conectare LEA in gol
c LEA cvompensata la inceput 50 MVAr 1 MW
c iplot
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart

89
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 1 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C

90
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1

91
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex4c.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c Conectare LEA in gol
c LEA cvompensata la inceput 50 MVAr 1 MW

92
c iplot deltat
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
1.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 1 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03

93
STS 0.03
STT 0.03
C Compensare la inceput
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
L1R 257.
L1S 257.
L1T 257.
L1R 4033.
L1S 4033.
L1T 4033.
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled

94
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

95
Ex5a.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sistem 110 kV Stalpu
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5

96
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5
53STST STT STSR STR
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
STR 0.03
STS 0.03
STT 0.03
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV 100 KM 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1L1R L2R 0.360 4.1827 0.01084 100. 0 00
-2L1S L2S 0.157 1.3051 0.008684 100. 0 00
-3L1T L2T
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c INTR. CONECTARE
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
STR L1R 20.E-3 20. 1

97
STS L1S 20.E-3 20. 1
STT L1T 20.E-3 20. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

Ex6a.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Sc.c. monofazat pe LEA
c
c miscellaneous data cards

98
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51N1A N2A 4.04 0.05
52N1B N2B 2.69 0.03
53N1C N2C
c
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
N2A 0.03
N2B 0.03

99
N2C 0.03
N4A 0.04
N4B 0.04
N4C 0.04
c rezistenta
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
c N4A N8 0.1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N3A N11A 0.4 4. 0.005 50. 0 00
-2N3B N11B 0.1 1. 0.01 50. 0 00
-3N3C N11C
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N5A N6A 0.4 4. 0.005 40. 0 00
-2N5B N6B 0.1 1. 0.01 40. 0 00
-3N5C N6C

100
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N7A N9A 0.4 4. 0.005 20. 0 00
-2N7B N9B 0.1 1. 0.01 20. 0 00
-3N7C N9C
c LEA 110 kV
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1N9A N10A 0.4 4. 0.005 30. 0 00
-2N9B N10B 0.1 1. 0.01 30. 0 00
-3N9C N10C
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
N2A N3A -20.E-3 1. 1
N2B N3B -20.E-3 1. 1
N2C N3C -20.E-3 1. 1
N11A N4A -20.E-3 1. 1

101
N11B N4B -20.E-3 1. 1
N11C N4C -20.E-3 1. 1
N4A N5A -20.E-3 1. 1
N4B N5B -20.E-3 1. 1
N4C N5C -20.E-3 1. 1
N4A N7A -20.E-3 230.E-3 1
N4B N7B -20.E-3 1. 1
N4C N7C -20.E-3 1. 1
N9A 25.E-3 1. 1
c N8 N7A 720.E-3 1. 1
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14N1A 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14N1B 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14N1C 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
1
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

102
JugureniMizil.dat

BEGIN NEW DATA CASE


c
c Jugureni
c Scurtcircuite
c Sistem 110 kV Stalpu, Ploiesti Nord, CET Brazi
c
c miscellaneous data cards
c floating-point
c deltat tmax xopt copt epsilin tolmat tstart
c ======++++++++========++++++++========++++++++========
5.E-6 0.500 0. 0. 1.E-8 1.E-8 0.
c integer
c iout iplot idoubl kssout maxout ipun memsav icat nenerg iprsup
c ======++++++++========++++++++========++++++++========++++++++========++++++++
1000 5 1 0 0 0 0 1 0 0
c
c branch cards
c lumped uncoupled
c Sistem Stalpu 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L

103
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51STSR STR 0.37 9.5 1
52STSS STS STSR STR 0.61 19.5 1
53STST STT STSR STR
c Sistem Ploiesti Nord 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51PLNSR PLNR 0.49 14.5 1
52PLNSS PLNS PLNSR PLNR 0.41 16.0 1
53PLNST PLNT PLNSR PLNR
c Sistem CET Brazi 110 kV
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L R L R L
c ======++++++======++++++======++++++++++++======++++++++++++======++++++++++++
51CETBSRCETBR 0.12 4.35 1
52CETBSSCETBS CETBSRCETBR 0.27 8.45 1
53CETBSTCETBT CETBSRCETBR
c CEE Jugureni 50 MW
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
JUSR JUR 2.57 81.95 1
JUSS JUS JUSR JUR 1
JUST JUT JUSR JUR 1

104
c CEE Calugareni 10 MW
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
CASR JUR 12.87409.74 1
CASS JUS CASR JUR 1
CAST JUT CASR JUR 1
c Scc
c bus1 bus2 bus3 bus4 R L C
c ======++++++======++++++======++++++======...................................+
SCR SCN 0.05 1
SCS SCN 0.05 1
SCT SCN 0.05 1
SCN1 0.05 1
c distributed
$VINTAGE, 1
c LEA 110 kV Ploiesti Nord - Valea Calugareasca 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1PLNR VLCR 0.360 4.1827 0.01084 21.700 0 00
-2PLNS VLCS 0.157 1.3051 0.008684 21.700 0 00
-3PLNT VLCT
c LEA 110 kV CET Brazi - Valea Calugareasca 185 mm2

105
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1CETBR VLCR 0.360 4.1827 0.01084 21.657 0 00
-2CETBS VLCS 0.157 1.3051 0.008684 21.657 0 00
-3CETBT VLCT
c LEA 110 kV Valea Calugareasca - Urlati 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1VLCR URR 0.360 4.1827 0.01084 18.976 0 00
-2VLCS URS 0.157 1.3051 0.008684 18.976 0 00
-3VLCT URT
c LEA 110 kV Urlati - Mizil 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1URR MIR 0.360 4.1827 0.01084 21.116 0 00
-2URS MIS 0.157 1.3051 0.008684 21.116 0 00
-3URT MIT
c LES 110 kV Mizil - Jugureni 500 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR JUR 0.1 1.2 0.25 18. 0 00
-2MIS JUS 0.04 0.4 0.2 18. 0 00

106
-3MIT JUT
c LEA 110 kV Mizil - Sahateni 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1MIR SAR 0.360 4.1827 0.01084 16.820 0 00
-2MIS SAS 0.157 1.3051 0.008684 16.820 0 00
-3MIT SAT
c LEA 110 kV Sahateni - Stalpu 185 mm2
c bus1 bus2 R A B length
c ======++++++............============++++++++++++============++++++++++++==++=+
-1SAR STR 0.360 4.1827 0.01084 25.895 0 00
-2SAS STS 0.157 1.3051 0.008684 25.895 0 00
-3SAT STT
BLANK card ending BRANCH cards
c switch cards
c time controlled
c Scc
c bus1 bus2 t-close t-open i-e
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
MIR SCR 20.E-3 1.
MIS SCS 20.E-3 1.
MIT SCT 20.E-3 1.

107
C SCN SCN1 40.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c URR SCR 20.E-3 1.
C URS SCS 20.E-3 1.
C URT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c VLCR SCR 20.E-3 1.
c VLCS SCS 20.E-3 1.
c VLCT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c STR SCR 20.E-3 1.
c STS SCS 20.E-3 1.
c STT SCT 20.E-3 1.
C SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+
c PLNR SCR 20.E-3 1.
c PLNS SCS 20.E-3 1.
c PLNT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
c ======++++++==========++++++++++==========...................................+

108
c CETBR SCR 20.E-3 1.
c CETBS SCS 20.E-3 1.
c CETBT SCT 20.E-3 1.
c SCN SCN1 20.E-3 1.
BLANK card ending switches
c source cards
C SISTEM 110 kV Stalpu
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14STSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14STSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14STST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C SISTEM 110 kV Ploiesti Nord
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14PLNSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14PLNSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14PLNST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C SISTEM 110 kV CET Brazi
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14CETBSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.

109
14CETBSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14CETBST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C Centrala Jugureni
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14JUSR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14JUSS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14JUST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
C Centrala Calugareni
c name st peak freq phase deg(0.)/s(1.) t-start t-stop
c ======++==========++++++++++==========++++++++++..........==========++++++++++
14CASR 0 89.8E3 50. 0. 0. -1. 1.
14CASS 0 89.8E3 50. 240. 0. -1. 1.
14CAST 0 89.8E3 50. 120. 0. -1. 1.
BLANK card terminating sources
c selective voltage request
c ++++++======++++++======++++++======
PLNR PLNS PLNT
STR STS STT
CETBR CETBS CETBT
BEGIN NEW DATA CASE
BLANK card ending all cases

110
Bibliografie
[1] Stenzel. W. Berechnung transienter Vorgange
in Energieversorgungsnetzen mit EMTP. TUD
Kurs, SS 98, F17, Elektrische Energietechnik.
[2] Dommel, H. W. Berechnung elektro-
magnetischer Ausgleichsvorgänge in
elektrischen Netzen mit Digitalrechnern. Bull.
SEV 60 (1969), S. 538-548.
[3] Dommel, H. W. und Meyer, W. S.
Computation of Electromagnetic Transients.
Proc. IEEE 62 (1974), S. 983-993.

[4] J.R. Carson. Wave propagation in overhead


wires with ground return, Bell Syst. Techn.
Journal, vol.5, pp.539-554, 1926.

[5] F. Pollaczek. On the field produced by an


infinitely long wire carrying alternating current,
Elektrische Nachrichtentechnik, vol.3, pp.339-
359, 1926.

[6] R. Hartenstein, H.J. Koglin, V. Rees.


Equivalent circuit of HVDC lines for symmetric
and unsymmetric operation in a frequency
region 0 to 100 kHz, ETZ-A, vol.93, pp.
148-152, 1972.

[7] C. Gary. Approche complete de la


propagation multifilaire en haute frequence par
utilization des matrices complexes, EdF Bulletin
111
de la Direction des Etudes et Recherches, seria
B, no.3/4, pp.5-20, 1976.

[8] A. Deri, G. Tevan, A. Semlyen, A.


Castanheira. The complex ground return plane,
a simplified model for homogeneous and multi-
layer earth return, IEEE Trans. on Power App.
Syst., vol.PAS-100, pp.3686-693, aug. 1981.

[9] L.M. Wedepohl, A.E. Eftymiadis. Wave


propagation in transmission lines over lossy
ground : a new, complete field solution, Proc.
IEE, vol.125, pp.505-510, iunie 1978.

[10] A. Semlyen. Ground return parameters of


transmission lines; an asymptotic analzsis for
very high frequencies, IEEE Trans. Power App.
Syst., vol. PAS-100, pp.1031-1038, martie
1981.

[11] B. Nicoară. Consideraţii privind


supratensinile de comutaţie în reţelele de înaltă
tensiune, Teză de doctorat, Institutul Politehnic
Bucureşti, 1987.

[12] R.H.Galloway, W.B.Shorrocks,


L.M.Wedepohl. Calculation of electrical
parameters for short and long polyphase
transmission lines, Proc. IEE, vol.128, pp.205-
210, septembrie 1978.

112
Alte referinte bibliografice de interes
Baatz, H. Überspannungen in Energie-
versorgungsnetzen. Berlin, Springer, 1956.
Happoldt, II. und Oeding, D.: Elektrische
Kraftwerke und Netze. 5. Auflage, Berlin,
Springer 1978.
Rüdenberg, R. Elektrische Schaltvorgänge. 5.
Auflage, Berlin, Springer, 1977.
Baltensperger, P. Form und Größe der
Überspannungen beim Schalten kleiner
induktiver sowie kapazitiver Ströme in
Hochspannungsnetzen. BB-Mitt. 47 (1960), S.
195-224.
Koettnitz, H. und Pundt, H. Berechnung
elektrischer Energiever-sorgungsnetze, Bd.
L, Mathematische Grundlagen und
Netzparameter. 2 Auflage, Leipzig, VEB
Deutscher Verlag für Grundstoffindustrie,
1973.
Sirotinski, L.I. Hochspannungstechnik -
Innere Überspannungen. Berlin, VEB Verlag
Technik, 1966.
Handschin, E. Elektrische Energieüber-
tragungssysteme. 2. Auflage, Heidelberg, Dr.
Alfred Hüthig, 1988.
Edelmann, H. Berechnung elektrischer
Verbundnetze, Berlin, Springer, 1966.

113
Dragan, G. s.a. Tehnica tensiunilor inalte,
Bucuresti, Ed. Academiei Romane, vol. II,
pag.48-65, 2001.
Nicoară, B., Costea, M., Rucinschi, D.C. -La
pratique des hautes tensions. ISBN 973-98322-
2-9, Editura ICPE, 1998.
Nicoară, B., Costea, M. La technique des
hautes tensions. Travaux pratiques. ISBN 973-
9427-16-2, Editura BREN, 1998.
Nicoara B. Numerische Berechnungsverfahren.
Vorlesungsnotitzen. MatrixROM Bucuresti,
2014, ISBN 978-606-25-0057-3, 130 pag.
Nicoara,B. - Variatia cu frecventa, a
parametrilor liniilor de 400 kV, in domeniul
curentilor purtatori. Conferinta de Energetica
IPB, 27-29 noiembrie 1986, vol.9, pag.109-116.
Nicoara,B. - Stabilirea functiei de repartitie a
supratensiunilor la conectarea in gol a unei LEA
de 400 kV cu ajutorul unui model matematic.
Conferinta de Energetica IPB, 27-29 noiembrie
1986, vol.9, pag.122-131.

114

S-ar putea să vă placă și