Drepturile și obligațiile persoanelor aflate în executarea unei

pedepse

Drepturile

 Sunt limitate de prevederile legale, de regimul de executare a pedepsei, de natura

pedepsei ce i s-a aplicat de instanţa de judecată

 Art. 56- 80 din Legea nr. 254/2013

 Aspecte ale relațiilor condamnatului cu conducerea penitenciarului sau cu familia, sau

au în vedere respectul pentru demnitatea condamnatului

 Se nasc în momentul încarcerării

 Se mențin pe toată durata executării pedepsei privative de libertate

 Se sting în momentul liberării definitive

 Respectarea drepturilor este asigurată de către judecătorul de supraveghere a privării

de libertate

• Reprezentanții ONG –lor pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul

directorului general al ANP, în condiții de confidențialitate și supraveghere vizuală

Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor luate de administrația

penitenciarului

 Plângere la administrația penitenciarului în termen de 10 zile de la data când a luat cunoștință

de măsura luată

 Soluționarea plângerii prin încheiere motivată, în termen de 15 zile

 Admite plângerea, în tot sau în parte, și dispune anularea sau modificarea măsurii luate/obligă
administrația penitenciarului să ia măsurile care se impun

 Respinge plângerea (nefondată, tardivă, lipsită de obiect, inadmisibilă)

 Ia act de retragerea plângerii

 Comunicare – 3 zile de la pronunțare

  Contestație în termen de 5 zile

• Contestația se depune la judecătorul de supraveghere – se înaintează judecătoriei, împreună cu

dosarul cauzei, în termen de două zile de la primire

• Se judecă în ședință publică

• Se citează condamnatul

• Aducerea la judecată se face la solicitarea instanței

• Audierea este obligatorie în cazul dispunerii prezenței condamnatului

• Asistența juridică nu este obligatorie

• Dacă procurorul/reprezentantul AP participă la judecată – pun concluzii

• Instanța se pronunță în ședință publică, prin sentință definitivă

• Comunicarea hotărârii – AP și persoanei condamnate

Drepturi
 Libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase (art.58)

- Pot participa liber la servicii și întruniri religioase

- Pot consulta reviste, cărți cu caracter religios

- Pot deține material de cult

- Înlăturarea oricărei îngrădiri sau discriminări pe teme de opinii, convingeri, credințe

religioase

Dreptul la informație (art.59)

• ANP și AP au obligația de a lua toate măsurile pentru a asigura liberul acces la

informațiile de interes public pentru persoanele condamnate

• Accesul la informațiile publice se realizează prin: publicații, emisiuni radiofonice și

televizate sau prin orice mijloace autorizate de către AP

• Dreptul nu poate fi îngrădit

 • Condamnații pot comunica cu mass-media, cu respectarea măsurilor de siguranță din
penitenciar și dacă nu există motive care să interzică acest lucru din rațiuni ce țin de
protecția persoanei vătămate, a altor persoane condamnate sau a personalului
penitenciarului

• Informațiile publice sunt cele care privesc activitățile unei instituții publice sau autorități
publice ori regii autonome care utilizează resurse financiare publice

• Informațiile trebuie aduse la cunoștință în limba română sau limba pe care o cunosc
(pentru a evita discriminarea)

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal (art. 60)

• Acces la dosarul individual, dosarul medical și la rapoartele de incident

• Obținerea de fotocopii, la cerere

• Se face în prezența unei persoane desemnate de directorul penitenciarului

• Deținutul/apărătorul/oricare persoană, cu acordul scris al persoanei condamnate

Asigurarea exercitării dreptului la asistență juridică(art. 62)

 Condamnații beneficiază de spațiul și facilitățile necesare asigurării dreptului la asistență

juridică

 Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidențialității

vizitei, sub supraveghere vizuală

 Deținuții pot fi vizitați de către notari publici, executori judecătorești, mediatori

autorizați, alte persoane cu atribuții oficiale

Dreptul la petiționare și dreptul la corespondență (art. 63)

• Cereri sau sesizări adresate autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare,
instanțelor sau organizațiilor naționale sau internaționale

• Pentru siguranța penitenciarului – plicurile sunt deschise, fără a fi citite, în prezența

condamnatului (prevenirea introducerii de obiecte sau substanțe interzise)

• Corespondența și răspunsurile la petiții au caracter confidențial. Nu pot fi reținute decât

dacă există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni – numai pe baza
dispozițiilor emise de către judecătorul de supraveghere
Măsuri luate de penitenciar

• Pune la dispoziția condamnatului materialele necesare și cutii poștale în interiorul

penitenciarului

• Corespondența se predă de îndată

• Asigură accesul personalului furnizorului de servicii poștale în interiorul penitenciarului

Dreptul la convorbiri telefonice (art. 65)

 Telefoane publice instalate în penitenciare

 Convorbirile au caracter confidențial și se desfășoară sub supraveghere vizuală

 Cheltuielile sunt suportate de către condamnat

 Numărul și durata se stabilesc prin regulament

Dreptul la comunicări on-line (art. 66)

 Pentru anumite categorii de persoane condamnate

 Cu membrii familiei sau alte persoane

 Categoriile, numărul și durata – prin regulament

Dreptul la plimbare zilnică (art. 67)

 Zilnic

 Minim o oră

 În funcție de regimul de executare

Dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite

(art. 68)

 În spații special amenajate

 Sub supraveghere vizuală a personalului penitenciarului

 Vizitatorii sunt supuși controlului specific

 Apărătorul poate veni oricând, în condiții de confidențialitate

  Informarea condamnatului despre o boală gravă sau deces – soț/soție/concubină, rudă
apropiată – în cel mai scurt timp

Dreptul la vizită intimă (art. 69)

 Pot beneficia de vizită intimă persoanele condamnate care îndeplinesc, cumulativ,

următoarele condiții:
a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor
privative de libertate;
b) nu sunt în curs de judecată în calitate de inculpat;
c) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie
sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;
d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea
de ieșire din penitenciar;
e) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioară solicitării vizitei
intime, sau sancțiunea a fost ridicată;
f) participă activ la programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială
ori la muncă.

 Persoana condamnată căsătorită poate beneficia de vizita intimă numai cu soțul sau
soția.

 Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relație similară relațiilor
stabilite între soți anterior datei primirii în penitenciar.

 Dovada existenței relației de parteneriat se face prin declarație pe propria răspundere,

autentificată de notar.

 Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime între persoane condamnate

• Numărul, periodicitatea și procedura desfășurarii vizitelor intime se stabilesc prin

regulamentul de aplicare

Dreptul de a primi, cumpăra și a deține bunuri (art. 70)

 Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri și de a efectua cumpărături.

 Numărul și greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumpărate,

păstrate și folosite de către persoanele condamnate, precum și procedura de primire,
păstrare și folosire se stabilesc prin regulament

 Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemnează în fișa contabilă
nominală, ce se întocmește la intrarea în penitenciar.
 Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată,
sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării pedepsei și sumele
aflate asupra lor la primirea în penitenciar sunt evidențiate în fișa contabilă nominală a
persoanelor condamnate și pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petiționare, a dreptului la corespondență și a dreptului la
convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical
d) derularea contractului de asigurari
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziție de administrația
penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administrația penitenciarului,
g) cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate;
i) îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri (art. 71)

• este garantat, fără discriminare

• dreptul la asistență medicală include intervenția medicală, asistența medicală primară,

asistența medicală de urgență și asistența medicală de specialitate.

• dreptul la îngrijiri include atât îngrijirile de sănătate, cât și îngrijirile terminale.

• se asigură, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de câte ori
este necesar

• persoana condamnată poate solicita, contra cost, să fie examinată, la locul de deținere,
de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatările medicului din afara sistemului
penitenciar se consemnează în dosarul medical al persoanei condamnate.
Asistența medicală în cazuri speciale (art. 73)

 Femeile condamnate, care sunt însărcinate, beneficiază de asistență medicală prenatală

și postnatală, luându-se măsuri ca nașterea să aibă loc în afara penitenciarului, într-o
instituție medicală specializată. Administrația penitenciarului ia măsuri ca, în mod
excepțional, persoana condamnată, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul
până la vârsta de un an, și dacă nu este decăzută din drepturile părintești.

 AP informează autoritățile competente în domeniul protecției copilului cu privire la

nașterea copilului de către o femeie condamnată, pentru a fi luate măsurile care se
impun.

 La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul

mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.

 În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire acesta este încredintat, potrivit legii,
unei instituții specializate, înștiințându-se, în acest sens, autoritățile competente pentru
protecția copilului.

 Prin decizie a directorului ANP sunt desemnate penitenciarele care asigură condițiile
necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji
copilul până la împlinirea vârstei de un an.

 Prin decizie a directorului ANP se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar în

care vor funcționa sectii speciale de psihiatrie destinate deținutilor cu tulburări psihice
grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substanțe psihoactive.

 În secțiile speciale de psihiatrie se asigură, de către personal specializat, tratamentul

necesar și desfășurarea programelor de intervenție specifică deținuților cu tulburări
psihice grave, pentru modificarea pozitivă a personalității și comportamentului acestora.

Dreptul la asistență diplomatică (art. 74)

 Deținuții de altă cetățenie decât cea română, au dreptul de a se adresa reprezentanțelor

diplomatice sau consulare în România ale statului ai cărui cetățeni sunt și de a fi vizitate
de funcționarii acestor reprezentanțe diplomatice sau consulare, în condiții de
confidențialitate, sub supraveghere vizuală.

 Deținuții cu statut de refugiați sau apatrizi, precum și persoanele condamnate, care au

altă cetățenie decât cea română, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau
consular în România, pot solicita administrației penitenciarului să contacteze autoritatea
 internă sau internațională competentă și pot fi vizitate de reprezentanții acesteia, în
condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală

 Deținuții sunt informați, la intrarea în penitenciar, cu privire la posibilitatea continuării

executării pedepsei privative de libertate în statul de cetățenie.

Dreptul la încheierea căsătoriei (art. 75)

• Persoanele condamnate au dreptul la încheierea căsătoriei în penitenciar, în condițiile

legii.

• Consimțământul viitorilor soți este luat de către ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul
primariei în a cărei rază administrativ-teritorială se găsește penitenciarul.

• Administrația penitenciarului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii

căsătoriei.

• După încheierea căsătoriei, soții pot beneficia de vizita intimă, timp de 48 de ore, cu
acordul directorului penitenciarului.

• În cazul în care cei doi soți divortează și se recăsatoresc între ei, nu beneficiază de vizita
intimă

• În actul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei, se înscrie localitatea în a cărei raza

teritorială este situat penitenciarul.

• Persoanele condamnate care executa pedeapsa privativă de libertate în regim

semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în
localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul directorului
penitenciarului, și pot primi, în acest scop, o permisiune de ieșire din penitenciar de
până la 5 zile.

• Consimțământul viitorilor soți este luat de către ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul
primăriei localității în care se încheie căsătoria.

• Permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă de către directorul general al

Administratiei Naționale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei
 Dreptul de a vota (art. 76)

• Persoanele condamnate își pot exercita dreptul de a vota, dacă acesta nu a fost interzis
prin hotărârea de condamnare.

• Administrația penitenciarului asigură persoanelor condamnate condițiile necesare

exercitării dreptului la vot, potrivit legii.

• Șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor acordă scutire de la plata

cheltuielilor de producere și de eliberare a actelor de identitate, în situația în care
persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare.

Dreptul la odihnă și repausul săptămânal (art. 77)

• Persoanelor condamnate li se asigură minimum 7 ore de somn pe zi.

• Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus saptamanal, potrivit

legislației muncii.

Dreptul la muncă (art. 78)

 Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport de tipul regimului de

executare, ținându-se seama de calificarea, deprinderile și aptitudinile acestora, de
vârsta, starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și de programele destinate
sprijinirii formării profesionale a acestora.

Dreptul la învățământ (art. 79)

 Persoanele condamnate pot fi incluse, în funcție de posibilitățile penitenciarului, la

cursuri de instruire școlară sau universitare, în condițiile protocolului de colaborare
încheiat cu Ministerul Educației Naționale, ținându-se cont de nevoile prioritare de
intervenție identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare și de
măsurile de siguranță aplicate.

Dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare (art. 80)

 Persoanelor condamnate li se asigură dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții

minime de cazare, conform art. 48-50 (condiții de detenție)
 Obligații – art. 80-82 din Legea nr. 254/2013
 să se supună percheziției cu ocazia primirii în penitenciar

 să respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului

 să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare

 să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte

spaţii comune

 să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului

şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca

 să respecte programul zilnic

 să respecte repartizarea pe camerele de deţinere

 să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact

 să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită

 să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă

 să declare, conform realităţii, nivelul de instruire şcolară sau pregătire profesională

 să respecte orice altă obligaţie care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de
aplicare a acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de
ordine interioară al penitenciarului

Interdicții
 exercitarea sau încercarea de exercitare de acte de violenţă asupra personalului,
persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită, asupra
celorlalte persoane condamnate, precum şi asupra oricăror altor persoane

 organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere pasive

sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natură să pericliteze ordinea, disciplina şi
siguranţa penitenciarului

 iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de

libertate

 sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare

 instigarea altor persoane condamnate la săvârşirea de abateri disciplinare

 stabilirea de relaţii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul
penitenciarului, cu scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei sau aplicarea normelor
regimului de executare a pedepselor privative de libertate

 sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând
penitenciarului, personalului, persoanelor care execută activităţi în penitenciar sau se
află în vizită, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor condamnate;

 introducerea în penitenciar, producerea, deţinerea, comercializarea sau consumul de

stupefiante, băuturi alcoolice ori de substanţe toxice sau ingerarea de medicamente
fără prescripţie medicală, de natură să creeze tulburări de comportament

 prezenţa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spaţii din penitenciar,
stabilite prin regulamentul de ordine interioară, precum şi nerespectarea orei de
revenire în penitenciar;

 introducerea în penitenciar, procurarea, confecţionarea, deţinerea, schimbul, primirea,

utilizarea sau transmiterea de arme, materiale explozive, obiecte şi substanţe care pun
în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, bani, medicamente,
telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori, în alte condiţii
decât cele admise;

 substituirea identităţii unei alte persoane;

 împiedicarea, cu intenţie, a desfăşurării programelor şi activităţilor care se derulează în

penitenciar;

 oferirea sau darea de bani ori alte foloase personalului penitenciarului;

 obţinerea sau încercarea de obţinere, prin violenţă, constrângere, promisiuni, servicii,

cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la
persoanele care execută misiuni în penitenciar sau care se află în vizită ori de la celelalte
persoane condamnate, precum şi de la orice altă persoană;

 comunicarea cu exteriorul penitenciarului, în alte condiţii şi prin alte metode decât cele
stabilite prin reglementările în vigoare;

 ameninţarea personalului, a persoanelor care execută misiuni în penitenciar sau care se

află în vizită, a celorlalte persoane condamnate, precum şi a oricăror altor persoane;
 utilizarea în mod necorespunzător sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de
administraţia penitenciarului;

 tulburarea orarului zilnic sau a liniştii, inclusiv după ora stingerii până la deşteptare;

 exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;

 împiedicarea sau încercarea împiedicării aflării adevărului în cazul incidentelor petrecute

în penitenciar;

 desfăşurarea de acţiuni care urmăresc aducerea de prejudicii administraţiei

penitenciarului sau altor persoane;

 autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;

 practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obţine foloase;

 fumatul în alte locuri decât cele permise;

 orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnităţii umane

prin deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de rasă, naţionalitate,
etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere,
origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA,
precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea
recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor
fundamentale;

 desfăşurarea oricăror altor acţiuni interzise prin prezenta lege.