Universitatea “ Petre Andrei “ din Iasi

Facultatea de Drept

Referat
La disciplina “ Drept Civil. Contracte “

Aspecte teoretice si practice privind contractul de mandat

Autor : Alatrushi Shvan

 Cuprins

1. Contractul de mandate, regimul juridic general

2. Mandatul cu reprezentare
3. Caractere juridice si delimitare
4. Formarea contractului de mandate
5. Efectele contractului de mandate
6. Incetarea mandatului
 1.Regimul juridic general
Mandatul este contractual prin care o parte, numita mandatar, se oblige sa incheie unul
sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant.

Partile contractului de mandate sunt mandantul, persoana fizica sau juridical ce

imputerniceste o alta persoana sa incheie acte juridice pe seama sa, si mandatarul, persoana
fizica sau juridical ce se oblige sa incheie acte juridice in numele mandantului.

In general, mandatul este rolul exclusive al vointei partilor, insa raporturile juridice pot fi
generate si de litera legii.

Mandatul are un domeniu extins de actiune, de la activitati simple de reprezentare pana

la activitati complexe.1

Reprezentarea este un element essential al mandatului. Cu toate acestea mandatul

poate fi cu reprezentare sau fara.

Contract de mandat, este un contract în baza căruia o persoană numită mandatar se

obligă să îndeplinească un act ori să efectueze o activitate pe seama unei alte persoane de la
care a primit însărcinarea, numită mandant. Mandatul poate fi special, pentru un anumit act
sau o anumită categorie de acte, ori general, când se referă la toate actele folositoare
mandantului. Dacă este conceput în termeni generali, mandatul este valabil numai pentru
actele de administrare. Actele de înstrăinare, de ipotecare, precum şi orice alte acte care
depăşesc administrarea obişnuită, implică un mandat special. Mandatul mai poate fi expres sau
tacit. în unele cazuri, pentru a se putea face dovada conţinutului şi a limitelor împuternicirii,
este necesară întocmirea unui înscris (procură)2, care va fi autentică dacă însuşi actul pe care
mandatarul urmează să-1 îndeplinească implică forma autentică. Mandatarul este obligat să
execute mandatul în limitele şi pe toată perioada însărcinării sale, fiind răspunzătoare nu numai
pentru doi, ci chiar pentru culpa săvârşită în executarea mandatului. Contractul de mandat este
gratuit ori cu plată; în primul caz, răspunderea mandatarului pentru culpă se aplică cu mai
puţină rigurozitate. La rândul său, mandantul este ţinut de obligaţiile asumate de mandatar în
limitele împuternicirii date şi chiar prin depăşirea acestora, dar în aCest din urmă caz, numai
dacă a ratificat, tacit sau expres, obligaţiile respective. Mandantul trebuie să restituie
mandatarului cheltuielile făcute pentru îndeplinirea mandatului, să-i plătească onorariul, dacă
este cazul, şi să-i achite despăgubiri pentru daunele suferite, dacă nu i se poate imputa nici o
culpă în executarea însărcinării date.

1
Jurisprudenta sectiei civile pe 2005 ed. Hamangiu 2006 p. 407
2
‘importanta mandatului pentru viata cotidiana ‘; C. Toader p.217
 Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea,
mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu
oneros. Dacă mandatul este cu titlu oneros, iar remuneraţia mandatarului nu este determinată
prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzanţelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor
prestate. Dreptul la acţiunea pentru stabilirea cuantumului remuneraţiei se prescrie odată cu
dreptul la acţiunea pentru plata acesteia.

2. Mandatul cu reprezentare
Contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură
privată, sau verbală. Acceptarea mandatului poate rezulta şi din executarea sa de către
mandatar. Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite
forme trebuie să respecte acea formă, sub sancţiunea aplicabilă actului însuşi. Prevederea nu se
aplică atunci când forma este necesară doar pentru opozabilitatea actului faţă de terţi, dacă
prin lege nu se prevede altfel.

În absenţa unui refuz neîntârziat, mandatul se consideră acceptat dacă priveşte actele a
căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta şi-a oferit
serviciile fie în mod public, fie direct mandantului.

Durata mandatului este de 3 ani de la încheierea lui, dacă părţile nu au prevăzut un

termen.

În ce priveşte întinderea mandatului, printr-un mandat general mandatarul este

autorizat să efectueze numai acte de conservare şi de administrare. Pentru a încheia acte de
înstrăinare sau grevare, tranzacţii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau
bilete la ordin ori pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi pentru a încheia orice alte acte
de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres.

3. Caractere juridice si delimitare

Contractual de mandate se califica ca atare prin caracterele sale juridice :

a) Mandatul este, in principiu, un contract consensual, deoarece pentru incheierea sa

valabilaeste suficienta simpla manifestare de vointa a partilor. Contractul de mandate
poate fi incheiat in forma scrisa sau verbal. Tot astfel, acceptarea mandatului poate
rezulta si din executarea sa de catre mandatar.
 b) Mandatul poate fi gratuit sau oneros. Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma
a fi cu titlu gratuity iar mandatul dat pentru exercitarea unei activitati profesionale se
prezuma a fi cu titlu oneros.
c) Mandatul este un contract intuit personae, deoarece se incheie in considerarea unei
anume persoane, increderea pe care mandantul o are in mandatar avand o importanta
esentiala la perfectarea contractului.
d) Cand mandatul este cu titlu gratuity el are caracter unilateral, deoarece creeaza obligatii
exclusive in sarcina uneia dintre parti.3
Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre
mandatar , problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii
mandatului neexecutat.

Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face
dupa regulile dreptului comun, atat intre parti , cat si de catre tertul care contracteaza
cu mandatarul , deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de
existenta mandatului , formand un tot unitar cu acesta.Prin urmare , daca actul in
vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei , dovada se va
face prin inscris , fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de
dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin
martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.
Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre
parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara
justa cauza.

4. Formarea contractului de mandate

Mandantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il
insarcineaza pe mandatar.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura
actului juritic care urmeaza sa fie incheiat prin mandata.

In privinta mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu.

Numai trimisul , care este un simplu mesager , iar nu reprezentant , poate fi o persoana chiar
lipsita de capacitatea de exercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a
trimis , fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa .

3
“ Particularitati ale mandatului commercial “ V. Nemes p.291
 In schimb mandatarul , care este un reprezentant ,trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu, caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un
consimtamant valabil , lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in
persoana mandantului , dar si in aceea a mandatarului. Mandatul se stinge prin punerea sub
interdictie a mandatarului. Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza
datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului , un contract de mandat incheiat cu un
mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil.

Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil,

acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile
incapabililor .

Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In

toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre
mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu caracter
strict personal nu pot fi facute prin mandatar

In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este
special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii
determinate , si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate
treburile mandatului.

Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la

extrem; mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei.

Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui

mandat general.

Mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de

administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari
restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putae
fi pagubit in cazul redactarii imprecise, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise ,
echivoce a procurii.

In toate cazurile, mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau.Fie
ca este special sau general, mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite.
De exemplu, mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea
altora. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare, nu indreptateste la
savarsirea altora. Spre deosebire de modelul sau francez, textul citat precizeaza insa, ca
facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in
primul caz concesiile au consecinte cunoscute, iar in cel de al doilea consecintele sunt
imprevizibile.

In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu
sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii
intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre mandanti,in cel de al doilea.
Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul, respectiv mandantii, fiind in
cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele
actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz
contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca
mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta.4

Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in

interes comun. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul
contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta, numai ca- alaturi de mandant – este si el
cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului.

Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in

primul caz, mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul
mandatului, cat timp, in cel de-al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il
indreptateste la plata remuneratiei, chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost
conferit mandatul nu a putut fi realizata.

5. Efectele contractului de mandate

Ca orice contract valabil incheiat, mandatul va produce efecte juridice potrivit dreptului
comun.

Deoarece in contract, mandantul imputerniceste mandatarul sa incheie acte juridice cu

un anume tert, me aflam in prezenta a trei subiecte de drept civil, fapt pentru care efectele
contractului se vor produce implicit si fata de tert.

Datorita particularitatilor contractului de mandate, efectele acestuia vor fi analizate atat

inter partes , cat si fata de tertul cu care s-a incheiat actul juridic preconizat.

Efectele mandatului intre parti

Obligatiile mandatarului :

4
D. Chirica p.258
 1. Obligatia de a indeplini mandatul. Mandatul trebuie indeplinit in limitele stabilite in
contract.
Indelinirea mandatului este o obligatie de mijloace, mandatul considerandu-se
indeplinit daca mandatarul a depus toate diligentele pentru perfectarea actului
juridic cu care a fost imputernicit.
Nerealizarea actului juridic preconizat din culpa mandatarului atrage insa
raspunderea acestuia. Culpa mandatarului se apreciaza insa diferit, dupa cum
mandatul este gratuit sau oneros.
Daca mandatul este cu titlu gratuity, mandatarul este obligat s ail indeplineasca
cu diligent ape care o manifesta in propriile afaceri. Astfel culpa mandatarului se va
aprecia in raport de situatia concreta.
In caz de pluralitate de mandatari, de regula, fiecare isi executa independent
obligatiile contractuale, neexistand solidaritate intre mandatari.
b) Obligatia de a da socoteala. Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre
gestiunea sa. Totodata, el este obligat, la cerere, sa inapoieze toate actele sau
bunurile primate de la mandant pentru realizarea obligatiilor sale.
c) Obligatia de raspundere pentru faptele persoanei substituite in executarea
contractului. Mandatarul care si-a indeplinit mandatul nu raspunde fata de mandant
cu privire la executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat.
Obligatiile mandantului
a) Obligatia de despagubire a mandatarului pentru cheltuielile facute.
b) Oblgatia de plata a remuneratiilor5

Efectele mandatului fata de terti

a) Raporturile dintre mandant si terti. Daca mandatarul va reusi, incheierea

actului juridic pentru care a fost imputernicit, se vor crea raporturi juridice
directe intre mandant si terti. Actele juridice incheiate de mandatar nu vor
oblige pe mandant, daca s-au facut cu depasirea limitelor imputernicite.
b) Raporturile dintre mandatar si terti. Intre mandatar si terti nu creeaza
raporturi juridice, deoarece mandatarul contracteaza in numele sip e seama
mandantului.

6.Incetarea mandatului

5
I.Rosetti Balanescu vol II pag 618
 Cauze de încetare

Mai întâi, ca orice convenţie, şi mandatul poate înceta din cauze generale, cum sunt
executarea contractului, expirarea termenului pentru care a fost acordat sau intervenirea unei
condiţii rezolutorii inserate de părţi, imposibilitatea de executare, ş.a.

Codul civil prevede însă şi anumite cauze speciale de încetare, care cum vom vedea
decurg toate din caracterul intuitu personae al acestui contract, ce presupune, pe tot parcursul
său, existenţa încrederii.

Mandatul se stinge: prin revocarea mandatarului, prin renunţarea mandatarului la mandat, prin
moartea, interdicţia, nesolvabilitatea şi falimentul mandatarului sau mandantului.

1. Revocarea mandatului(“mandantul poate când voieşte, a revoca mandatul şi a-l constrânge

pe mandatar de a-i remite înscrisul de împuternicire”) nu lasă loc la interpretarea voinţei
legiuitorului de a deroga, în această materie, de la principiul forţei obligatorii a oricărei
convenţii, consacrând, practic, revocabilitatea ad nutum a contractului de mandat. Practica
judiciară a fost constantă în a admite revocarea unilaterală nu numai a mandatului cu titlu
gratuit, dar şi a celui cu titlu oneros.

In acest sens, instanţa supremă arăta foarte sugestiv: “La baza oricărui mandat existând
faptul sufletesc al încrederii pe care mandantul o acordă mandatarului, de aici urmează că
mandatul, chiar retribuit, este esenţialmente revocabil, el neputând fiinţa decât atât timp cât
există încrederea mandantului - iar mandatul retras pe nedrept dă drept mandatarului numai la
o acţiune în daune.”

Chiar şi revocarea mandatului în interes comun nu distinge sub acest aspect. Totuşi,
facultatea de revocare în acest caz nu este total liberă, ci mandatarul are dreptul de a cere
despăgubiri de la mandant dacă revocarea n-a fost determinată de o cauză obiectivă (de pildă,
întreruperea fabricării produselor cu vânzarea cărora era însărcinat mandatarul) sau de propria
culpă a mandatarului.

Deşi regula enunţată nu este de ordine publică şi în principiu părţile pot deroga,
stipulând o clauză de irevocabilitate, jurisprudenţa şi doctrina consideră totuşi, pe bună
dreptate, că şi într-un asemenea caz se admite revocarea, eventual cu plata unei indemnizaţii,
soluţie întemeiată iarăşi pe necesara încredere care domină relaţiile dintre părţile acestui
contract.

Din punctul de vedere al formei sale, revocarea mandatului poate fi expresă sau tacită.
Revocarea expresă trebuie, de regulă, să aibă forma unui înscris iar pentru a fi opozabilă
terţilor. Astfel cum observa un autor este mai uşor de zis decât de făcut notificarea terţilor de
către mandant asupra revocării mandatului. S-a propus de aceea ca o măsură de precauţie să se
verifice ca procura să nu fie prea veche.

In jurisprudenţa noastră s-a decis însă că “publicarea revocării mandatului prin

Monitorul Oficial nu creează o prezumţie legală din care să se deducă cunoaşterea acestei
revocări de către terţii contractanţi şi mandantul trebuie să facă dovada în fapt că acel ce a
contractat cu fostul său mandatar a avut cunoştinţă de revocarea mandatului.”

Revocarea tacită poate fi dedusă din orice împrejurări neîndoielnice care fac a se presupune
intenţia mandantului de a pune capăt împuternicirii. Pentru a produce efecte, ea trebuie însă să
fie cunoscută de mandatar

Indiferent de forma sa, revocarea va produce efecte numai pentru viitor, ex nune. Valabilă de
altfel pentru orice cauză de încetare a mandatului, această afirmaţie semnifică faptul că nu este
afectată validitatea operaţiunilor deja efectuate de către mandatar şi îi dă dreptul acestuia de a
pretinde indemnizarea sa completă.

2. Renunţarea mandatarului, mandatarul poate renunţa la mandat, notificând mandantului

renunţarea sa.

El rămâne însă răspunzător pentru daune-interese dacă renunţarea cauzează un

prejudiciu mandantului, sub rezerva ca lui însuşi continuarea mandatului să nu-i cauzeze o
pagubă însemnată. Facultatea de renunţare este recunoscută atât într-un mandat gratuit, cât şi
la mandatul cu titlu oneros, căci, aşa cum s-a spus, nu serveşte nimănui menţinerea unui
mandat împotriva voinţei mandatarului.

De asemeni, nu se face distincţie după cum mandatul era pe durată determinată sau
nedeterminată, dar este preferabil să fie precedată de un preaviz, deci să nu fie intempestivă.

3. Decesul uneia din părţi, încetarea mandatului prin decesul uneia din părţi decurge din
caracterul intuitu personae al mandatului. încrederea care este de esenţa acestui contract a
condus firesc legiuitorul spre această soluţie, căci obligaţia de a avea grijă de treburile altuia nu
se poate transmite de drept la moştenitori.

încetarea contractului intervine şi în cazul morţii mandantului. Deşi codul nu distinge atunci
când enumeră cazurile de încetare, se pare că soluţia în acest caz nu mai este atât de energică.
într-adevăr atâta timp cât nu a cunoscut moartea mandantului, actul juridic încheiat de
mandatar este valabil; mandatul continuă deci să-şi producă efecte.

4. Alte cauze speciale de încetare a mandatului, sunt, punerea sub interdicţie, insolvabilitatea şi
falimentul vreuneia din părţile contractului. Toate sunt practic incapacităţi, incompatibile cu
continuarea sarcinilor mandatului. Această cauză de încetare poate fi invocată fie de către
mandatar, fie de creditorii mandantului, dar în acest ultim caz este opozabilă mandatarului
numai de la data cunoaşterii sale.

Astfel, mandatul judiciar nu încetează prin moartea sau incapacitatea mandantului, el dăinuind
până la retragerea lui de către moştenitori ori de către reprezentantul legal al incapabilului.

Efectele încetării mandatului

Reţinem în sinteză următoarele efecte ale încetării contractului de mandat:

- mandatarul nu îl mai poate reprezenta valabil pe mandant;

- mandatarul trebuie să restituie înscrisul în temeiul căruia a fost împuternicit;

- dacă mandatarul nu a luat cunoştinţă de îndată de survenirea unei cauze de încetare a

mandatului, actele juridice încheiate cu terţii de bună-credinţă rămân valabile. De altfel, aşa
cum s-a subliniat în doctrină şi în practica judiciară, chiar dacă mandatarul a cunoscut existenţa
unei cauze de încetare a mandatului, actele încheiate cu terţii de bună-credinţă posterior
acestei date îşi menţin valabilitatea în condiţiile mandatului aparent, mandantul fiind vinovat
cel puţin de culpa in eligendo.
 Bibliografie :
1. Liviu Stanciulescu, Curs de drept civil. Contracte; editura
Hamangiu 2012
2. Manuela Tabaras, Contracte speciale; editura C.H.Beck 2013
3. Florescu C.D , Contracte Civile; editura Universul Juridic 2012
4. Uta L., Contracte speciale; editura Hamangiu 2012
5. www.juridic.ro
6. www.avocat.net