C 415/18 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15.11.

2018

REZOLUȚIE (1)
privind nevoia urgentă de măsuri noi de combatere a terorismului internațional
(2018/C 415/04)

Adunarea parlamentară paritară ACP-UE,

— reunită la Bruxelles (Belgia) între 18 și 20 iunie 2018,

— având în vedere articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

— având în vedere Acordul de la Cotonou din 2000 și revizuirile din 2005 și din 2010 ale acestuia,

— având în vedere Declarația Comună adoptată în cadrul celui de al cincilea summit Uniunea Africană-Uniunea
Europeană din 30 noiembrie 2017 de la Abidjan (Côte d’Ivoire),

— având în vedere Recomandarea Parlamentului European din 1 martie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și
Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind
tăierea surselor de venit ale jihadiștilor – combaterea finanțării terorismului [2017/2203(INI)],

— având în vedere Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind
combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/
671/JAI a Consiliului (2),

— având în vedere Strategia UE de combatere a terorismului, adoptată de Consiliu în 2005,

— având în vedere Strategia UE revizuită pentru combaterea radicalizării și a recrutării în scopuri teroriste, adoptată de
Consiliul Justiție și Afaceri Interne în cadrul reuniunii sale din 19 mai 2014 și aprobată de Consiliul Uniunii Europene
la reuniunea sa din 5-6 iunie 2014 (9956/14),

— având în vedere Cadrul Uniunii Africane de combatere a terorismului, inclusiv Convenția OUA/Uniunea Africană
privind prevenirea și combaterea terorismului, din iulie 1999, și protocolul adițional la aceasta adoptat în iulie 2004,

— având în vedere Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU 2396(2017), 2395(2017) și 2178(2014), precum și toate
celelalte rezoluții privind combaterea terorismului,

— având în vedere Strategia globală a ONU de combatere a terorismului din 2006,

— având în vedere Rezoluția 70/291 din 2016 a Adunării Generale a ONU privind cea de a cincea revizuire a Strategiei
globale a ONU de combatere a terorismului,

— având în vedere Rezoluția 71/291 din 15 iunie 2017 a Adunării Generale a ONU de instituire a Oficiului ONU de
combatere a terorismului,

— având în vedere propunerea de instituire a unui cadru internațional cuprinzător de combatere a propagandei teroriste
din 28 aprilie 2017 (S/2017/375), elaborată de Comitetul ONU pentru combaterea terorismului,

— având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul Adunării generale a ONU la
25 septembrie 2015,

— având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (14445/2017),

— având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor, adoptată în iunie 1981,

— având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolele 2, 3 și 6 din Tratatul privind Uniunea
Europeană și articolele relevante din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

— având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

(1) Adoptată de Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE la 20 iunie 2018 la Bruxelles (Belgia).
(2) JO L 88, 31.3.2017, p. 6.
15.11.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 415/19

A. întrucât, în ultimii ani, s-au comis acte teroriste soldate cu numeroase decese în mai multe țări din Africa și din UE și,
prin urmare, aceste acte constituie o provocare comună pentru țările din UE și din ACP; întrucât orice act de terorism
este de natură criminală și nu poate fi justificat, indiferent de motivațiile din spatele acestuia;

B. întrucât amenințarea teroristă la adresa societăților europene și a societăților din țările ACP provine în mare parte de la
teroriști autohtoni, mai degrabă decât de la resortisanți străini; întrucât nu s-a stabilit nicio legătură între terorism și
migrație;

C. întrucât 90 % dintre atacurile teroriste au avut loc în țări implicate în conflicte violente, exacerbate de accesul larg la
arme;

D. întrucât, în 2017, au avut loc aproximativ 1 800 de atacuri teroriste doar în Africa, jumătate dintre acestea fiind comise
de grupul terorist Al-Shabab; întrucât, în urma pierderilor importante pe care le-a înregistrat în Irak și în Siria, Isis caută
noi câmpuri de luptă pe continentul african; întrucât Al-Qaida dezvoltă tot mai mult rețele în vestul și centrul Africii, în
special în Niger, Burkina Faso și Nigeria; întrucât victimele teroriștilor jihadiști sunt în proporție covârșitoare
musulmani;

E. întrucât organizațiile teroriste din regiunea Sahel profită de fragilitatea țărilor din zonă și de lungimea și permeabilitatea
frontierelor, care înlesnesc accesul la arsenalul libian; întrucât nu se poate restaura pacea în regiune fără a se restaura
statul, ordinea socială și stabilitatea generală în Libia;

F. întrucât femeile și copiii sunt cei mai vulnerabili în fața terorismului, iar copiii au suferit peste măsură de mult; întrucât
s-au înregistrat nenumărate cazuri de violuri, de răpiri și recrutare de copii, precum și de radicalizare a copiilor și a
femeilor;

G. întrucât mobilitatea crescândă a capitalului, noile evoluții financiare precum criptomonedele și finanțarea participativă,
lacunele din legislația fiscală și vamală și nerespectarea obligațiilor de diligență din cadrul comerțului mondial au
permis rețelelor teroriste să acumuleze avuție și să își susțină existența;

H. întrucât schimbările climatice contribuie la agravarea penuriei de apă, alimente și alte resurse, ducând la conflicte
pentru pământ, exacerbând sărăcia și creând un teren propice pentru terorism;

I. întrucât fenomenul „combatanților străini” s-a extins; întrucât mii de cetățeni străini călătoresc pentru a se alătura
grupurilor teroriste și pentru a lua parte la conflicte; întrucât, având în vedere colapsul iminent al organizației Isis,
probabil că mulți membri vor dori să se întoarcă în țările lor de origine; întrucât aceasta reprezintă un risc sever de
securitate pentru țările respective;

J. întrucât există tot mai multe probe care indică suprapunerea dintre rețelele teroriste și cele de criminalitate organizată
în ceea ce privește comerțul ilegal cu arme, petrol, resurse naturale, tutun, alcool, droguri, specii pe cale de dispariție și
bunuri culturale, precum și trafic de ființe umane; întrucât aceste activități contribuie semnificativ la finanțarea
terorismului;

K. întrucât, prin intermediul internetului, al dark web, al platformelor de comunicare socială și al TIC, organizațiile
teroriste au găsit modalități de a-și răspândi propaganda, de a obține finanțare și de a deveni veritabile rețele globale
fără a avea nevoie de un sediu fizic;

L. întrucât, în regiunile afectate, misiunile de menținere a păcii contribuie tot mai mult la acțiunile de combatere a
terorismului, inclusiv la protejarea civililor și la descurajarea amenințărilor potențiale; întrucât există îngrijorarea că
sporirea asistenței militare ar putea fi în detrimentul eforturilor de acordare a asistenței pentru dezvoltare;

M. întrucât terorismul și extremismul violent nu pot fi învinse doar prin forță militară sau polițienească; întrucât eforturile
de combatere a terorismului pot fi eficiente doar dacă sunt integrate într-o abordare mai cuprinzătoare, care combină
gestionarea și prevenirea crizelor, medierea și dialogul politic, consolidarea capacităților și a instituțiilor și eforturile de
dezvoltare;

N. întrucât strategiile de prevenție pentru combaterea terorismului ar trebui să se axeze pe abordarea cauzelor profunde
ale terorismului și ale radicalizării, inclusiv pe guvernanța defectuoasă, corupția, absența statului de drept, impunitatea,
precum și pe factorii socioeconomici precum sărăcia, insecuritatea alimentară, inegalitățile sociale și economice
pronunțate, lipsa de acces la educație, șomajul, discriminarea pe criteriul rasei sau al originii etnice și excluziunea
socială;

O. întrucât cooperarea în vederea dezvoltării joacă un rol esențial în abordarea circumstanțelor de care profită și pe care le
exploatează liderii teroriști;
C 415/20 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15.11.2018

P. întrucât respectarea drepturilor fundamentale și echilibrul adecvat între măsurile represive, prevenire și reabilitare sunt
elemente esențiale pentru reușita politicilor de combatere a terorismului,

1. condamnă categoric toate actele teroriste și pe autorii acestora; transmite condoleanțe tuturor victimelor actelor
teroriste; subliniază că îngrijirea victimelor terorismului reprezintă o datorie esențială a guvernelor; reafirmă faptul că
nu poate exista nicio justificare pentru actele de terorism sau pentru sprijinirea și finanțarea actelor și rețelelor teroriste,
indiferent de motivațiile sociale, economice, religioase sau politice;

2. consideră că este esențial ca UE și țările ACP să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare, care să abordeze cauzele
profunde ale terorismului, prin intermediul unui sistem judiciar eficient și independent și prin politici adecvate în
domeniul dreptului penal, prin educație, incluziune economică și socială, aplicarea legii și controlul la frontiere,
asigurând coerența între politicile de securitate, apărare, comerț, dezvoltare economică și acțiune umanitară;

3. reamintește legătura puternică dintre dezvoltare și securitate; reamintește urgența reducerii inegalităților economice și a
plasării statelor în poziția din care își pot îndeplini misiunile suverane, în special asigurarea accesului la educație, la
locuri de muncă, la justiție și sănătate, oferindu-se astfel tinerilor din țările partenere o perspectivă de viitor pozitivă;

4. atrage în mod deosebit atenția asupra provocărilor bunei guvernanțe, construcției statale, impunității și respectării
drepturilor omului în țările cel mai afectate de terorism și de instabilitate; încurajează toți partenerii să lucreze
împreună la soluționarea cauzelor profunde ale instabilității care pot genera conflicte și să elaboreze o strategie
coerentă de consolidare a guvernanței, a statului de drept și a responsabilității instituțiilor naționale și regionale;

5. reamintește că radicalizarea și recrutarea persoanelor de către rețelele teroriste este un fenomen global; solicită UE și
țărilor ACP să își intensifice eforturile de combatere a radicalizării prin abordarea cauzelor profunde ale acesteia,
inclusiv prin intermediul integrării educaționale și sociale și prin programe de capacitare a minorităților etnice și
religioase, precum și a comunităților marginalizate;

6. declară că extremismul religios dă naștere unor discursuri distorsionate, care împing persoanele alienate către terorism;
subliniază importanța elaborării unor contradiscursuri și măsuri puternice de promovare a dialogului interconfesional
în țările din ACP și din UE, în special în rândul tinerilor, pentru a spori înțelegerea și respectul reciproc;

7. consideră că femeile, tinerii, societatea civilă și comunitățile locale ar trebui să fie implicate activ în eforturile de
combatere a terorismului, în special în deradicalizare și prevenirea radicalizării; subliniază rolul pozitiv jucat de liderii
religioși în deradicalizare, după cum s-a putut constata în Camerun și în Mauritania; solicită țărilor din UE și din ACP să
dezvolte aceste inițiative și să continue schimbul de bune practici în acest domeniu;

8. reafirmă faptul că scopul sistemelor noastre de justiție penală ar trebui să fie reabilitarea persoanelor, astfel încât acestea
să nu mai reprezinte un risc pentru societate atunci când sunt puse în libertate; prin urmare, solicită strategii de
reabilitare și de reintegrare;

9. își exprimă îngrijorarea profundă față de fenomenul radicalizării în penitenciare și solicită țărilor din UE și din ACP să
abordeze această problemă, în special prin finanțarea mai bună a sistemului penitenciarelor, evitând supraaglomerarea
acestora și îmbunătățind sistemele administrative, astfel încât să se identifice deținuții radicalizați, să se monitorizeze și
să se prevină procesele de radicalizare, să se ofere formare profesională specifică personalului și să se instituie programe
educaționale pentru a asigura deradicalizarea și reabilitarea socială mai bună a foștilor infractori cu risc de radicalizare;

10. insistă asupra necesității de a preveni, combate și urmări penal activitățile de finanțare a terorismului, în conformitate
cu Directiva (UE) 2017/541 și cu recomandările Parlamentului European; consideră că intensificarea controalelor și
monitorizarea operațiunilor financiare, precum și cooperarea mai strânsă și schimbul de informații privind aplicarea
legii vor contribui la blocarea fondurilor pentru activitățile asociate terorismului și la identificarea rețelelor teroriste și a
structurilor de sprijin ale acestora; subliniază faptul că spălarea banilor, comerțul ilegal, evaziunea fiscală și alte
infracțiuni fiscale reprezintă surse majore de finanțare a terorismului și că urmărirea și combaterea acestora trebuie să
constituie o prioritate; salută inițiativele țărilor din UE și din ACP de oprire a comerțului ilegal cu arme, droguri, bunuri
culturale etc., ale cărui câștiguri sunt adesea direcționate spre finanțarea terorismului;
15.11.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 415/21

11. solicită țărilor din UE și din ACP să intensifice combaterea criminalității organizate transnaționale, inclusiv a rețelelor
infracționale implicate în introducerea ilegală a migranților și în traficul de persoane, droguri și arme; consideră, în
special, că trebuie consolidată în continuare cooperarea în ceea ce privește schimbul de informații și trasabilitatea,
precum și distrugerea armelor interzise;
12. solicită țărilor din UE și din ACP să își consolideze cooperarea pentru a aborda utilizarea TIC de către teroriști și, în
special, să abordeze propaganda și recrutarea prin intermediul platformelor de comunicare socială; încurajează
guvernele să implice sectorul privat; salută crearea Forumului global pentru internet privind combaterea terorismului,
cu implicarea reprezentanților din sector; solicită Comisiei să actualizeze Strategia de securitate cibernetică din 2013 și
să revizuiască legislația existentă în materie de criminalitate informatică;
13. subliniază importanța cooperării regionale și interregionale în combaterea terorismului și își exprimă sprijinul ferm față
de inițiativele regionale lansate, precum Cadrul Uniunii Africane de combatere a terorismului; de asemenea, salută
poziția de lider politic asumată de țările G5 Sahel și solicită UE să consolideze parteneriatul UE-G5 Sahel, în special în
ceea ce privește finanțarea și consolidarea capacităților, în toate domeniile în care G5 intenționează să integreze politici;
14. solicită o cooperare UE-ACP și regională mai strânsă, inclusiv îmbunătățirea schimbului de informații și de bune
practici destinate prevenirii impunității și promovării statului de drept și a extinderii capacităților polițienești și
judiciare; solicită UE, statelor membre ale acesteia și țărilor ACP să investească mai mult în consolidarea capacităților
pentru a îmbunătăți schimbul de informații și de bune practici între agențiile de control al frontierelor, în vederea
combaterii activităților teroriste transfrontaliere; solicită comunității internaționale să sprijine inițiativa bazată pe
decizia adoptată de Libia, Niger, Sudan și Ciad în cadrul reuniunii lor de la Niamey, din 3 aprilie 2018, privind controlul
frontierelor comune ale acestor țări;
15. consideră că comunitatea internațională și partenerii regionali ar trebui să își concentreze acțiunile pe sprijinul acordat
restaurării autorității statului în regiunile cel mai grav afectate de terorism, în special în regiunile Sahel, Lacul Ciad și
Cornul Africii; are convingerea că UE ar trebui să joace rolul de mediator și să contribuie la soluționarea pașnică a
conflictelor; solicită Uniunii Africane, Uniunii Europene și ONU să își unească eforturile și să instituie un mecanism de
coordonare internațională pentru a ajuta Libia să pună capăt situației persistente de haos intern, implicând și alți actori
importanți precum Liga Arabă, SUA și țările din Maghreb;
16. solicită țărilor din UE și din ACP să coopereze pe deplin cu ONU și cu organismele regionale implicate în combaterea
terorismului; solicită tuturor statelor din UE și din ACP să semneze și să ratifice cele 19 convenții ale ONU privind
combaterea terorismului; salută organizarea de către ONU a primului summit al agențiilor de combatere a terorismului
în iunie 2018, anunțată de Secretarul General al ONU cu ocazia summitului Uniunea Africană-ONU din ianuarie;
17. subliniază necesitatea ca țările din ACP și din UE să își întemeieze strategia de combatere a terorismului, precum și a
tuturor celorlalte forme de criminalitate, pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; insistă asupra
necesității de a asigura supravegherea democratică și judiciară a politicilor de combatere a terorismului și evaluarea
regulată a eficacității și a proporționalității acestora;
18. reamintește faptul că tortura trebuie să fie interzisă în toate împrejurările, în conformitate cu principiile consacrate în
Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
19. subliniază cu fermitate faptul că programele de combatere a terorismului nu trebuie să submineze capacitatea actorilor
umanitari de a acorda asistență; subliniază că, pentru a obține acces la populațiile care au nevoie de ajutor umanitar,
acesta trebuie să fie neutru dar și să fie perceput ca atare;
20. încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui
Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Consiliului ACP, Uniunii
Africane și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.