Sunteți pe pagina 1din 3

EFECTELE ADOPȚIEI

Adopţia îşi produce efectele numai de la data rămânerii irevocabile a hotărârii


judecătoreşti prin care a fost încuviinţată. Prin adopţie se stabileşte atât filiaţia între
adoptat şi cel care adoptă, cât şi legăturile de rudenie între adoptat şi rudele
adoptatorului. în momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia firească dintre adoptat
şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă
parte, încetează. Adoptatorul dobândeşte, faţă de copilul adoptat, drepturile şi
îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său, iar adoptatul are - faţă de adoptator -
toate drepturile şi îndatoririle pe care le are o persoană faţă de părinţii săi fireşti.
Adoptatul dobândeşte prin adopţie numele adoptatorului [v. şi adopţie]
efectele adopţiei, efectele adopţiei sunt reglementate prin art. 469-474 Noul Cod
Civil
Adopţia produce efecte, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti
prin care a fost încuviinţată:
a) asupra rudeniei;
b) asupra raporturilor dintre adoptator şi adoptat;
c) în caz de decădere a adoptatorului din exerciţiul drepturilor părinteşti.
d) asupra numelui adoptatului;

a) Efecte asupra rudeniei.


Potrivit art. 470 Noul Cod Civil, prin adopţie se stabilesc filiaţia dintre adoptat şi
cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
Odată cu stabilirea filiaţiei şi rudeniei civile, raporturile de rudenie încetează între
adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii fireşti şi rudele acestora, pe de altă
parte.
Singurul efect al rudeniei fireşti care se menţine este cel privind impedimentul la
căsătorie cu rudele de sânge.
Când adoptator este soţul părintelui firesc sau adoptiv, legăturile de rudenie ale
adoptatului încetează numai în raport cu acela dintre părinţii fireşti şi rudele lui care nu
este căsătorit cu adoptatorul.
b) Efecte privind raporturile dintre adoptator şi adoptat.
În această privinţă, efectele produse de adopţie se referă la faptul trecerii
drepturilor şi îndatoririlor părinteşti la cel care adoptă, acesta având faţă de copilul
adoptat aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi faţă de copilul său firesc.
Când adopţia o face soţul părintelui firesc, drepturile părinteşti se exercită de
către adoptator şi părintele firesc căsătorit cu acesta.
Adoptatul are faţă de adoptator drepturile şi îndatoririle pe care le are orice
persoană faţă de părinţii săi fireşti.
c) Efecte in caz de decădere a adoptatorului din exerciţiul drepturilor părinteşti.

Adoptatorii pot fi sancţionaţi, la fel ca şi părinţii fireşti, cu decăderea din drepturile


părinteşti, dacă se încadrează în condiţiile prevăzute de art. 508 Noul Cod Civil
în cazul în care, după decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti, copilul se
află în situaţia de a fi lipsit de îngrijirea ambilor părinţi, se instituie tutela sau una dintre
măsurile de protecţie prevăzute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie.
d) Efecte asupra numelui adoptatului.
Copilul adoptat dobândeşte prin adopţie numele de familie al celui care adoptă.
Dacă adopţia se face de către doi soţi ori de către soţul care adoptă copilul
celuilalt soţ, iar soţii au nume comun, adoptatul va purta acest nume. în cazul în care
soţii nu au nume de familie comun, ei sunt obligaţi să declare instanţei judecătoreşti
care încuviinţează adopţia numele pe care adoptatul urmează să îl poarte. Dacă soţii nu
se înţeleg, hotărăşte instanţa de tutelă.
Pentru motive temeinice, instanţa, la cererea adoptatorului sau a familiei
adoptatoare şi cu consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, poate
dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
în cazul adopţiei unei persoane căsătorite, care poartă un nume comun cu
celălalt soţ, soţul adoptat poate lua numele adoptatorului numai cu consimţământul
celuilalt sot, dat în fata instantei care încu-viinţează adopţia.
Adoptatorii vor informa copilul că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de
maturitate al acestuia o permit.

După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita informaţii


despre identitatea părinţilor fireşti, solicitând tribunalului în a cărui rază teritorială se află
domiciliul său să îi autorizeze accesul la aceste informaţii aflate în posesia oricăror
autorităţi publice.
înainte de dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, identitatea părinţilor fireşti
ai adoptatului poate fi dezvăluită numai pentru motive medicale, cu autorizarea instanţei
judecătoreşti.
Instanta va admite cererea numai dacă constată că accesul la informaţiile
solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional al solicitantului şi
dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere din partea direcţiei.
Pe baza hotărârii definitive de încuviinţare a adopţiei, serviciul de stare civilă
competent întocmeşte, în condiţiile legii, un nou act de naştere al copilului, în care
adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi fireşti. Vechiul act de naştere se păstrează,
menţionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.