MANAGEMENTUL ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE – 2017/2019

ANUL II, SEMESTRUL I

REFERAT
Analiză tranzacțională în România și U.E.

TEMA:
Introducere în analiza tranzacțională, personalitatea, Eul
copilăriei, Eul părintesc și Eul adultului

PROFESOR COORDONATOR:

MASTERAND:

Pagina 1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA......................................................................................pag.3

2. STAREA DE COPIL A EULUI..............................................................................................................................pag.6

3. STAREA DE ADULT A EULUI..............................................................................................................................pag.9

4.STAREA DE PARINTE A EULUI...........................................................................................................................pag.10

Bibliografie
Suport de curs - NICOLAIE ŞUTEU

INTRODUCERE

Pagina 2
 Analizandu-ne „tranzactiile”, adica schimburile pe care le avem cu an turajul
nostru, putem sa ne decodam functionarea psihologica. Analiza Tranzactionala ne
furnizeaza o grila de lectura a comportamentelor noastre si ne ofera instrumente care sa
ne permita sa ne cunoastem mai bine si sa comunicam optim cu ceilalti.

ISTORIC

Analiza tranzactionala a fost elaborata de Eric Berne (1910-1970), in Statele Unite, in

anii ‘50. Acest psihiatru format in psihanaliza era animat de dorinta de a face
psihologia accesibila unui public larg. Analiza Tranzactionala va avea rapid un mare
succes in afara Atlanticului si a fost introdusa in Romania ca formare certificata
de Asociatia Europeana de Analiza Tranzactionala si Asociatia Internationala de
Analiza Tranzactionala abia in anul 2000, la Timisoara, de catre John Parr (trainer,
Supervizor si Psihoterapeut Provizoriu in Analiza Tranzactionala).

Aceasta intarziere este explicata prin faptul ca, in comunism, psihologia a fost interzisa
si reintrodusa dupa revolutie. In anul 2001 s-a infiintat la Timisoara, Asociatia Romana
de Analiza Tranzactionala (ARAT), iar in anul 2002, a luat fiinta filiala Bucuresti a
asociatiei. ARAT a fost acreditata de Colegiul Psihologilor din Romania in 2006 si
de FRP (Federatia Romana de Psihoterapie) tot in 2006.

CE ESTE AT ?

AT este o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic

dedicat dezvoltarii si schimbarii personale, (definitia I.T.A.A.). AT este o abordare ce
se bazeaza pe un nivel intern (psihologic), unul extern (comportamental) si
unul relational (interpersonal). Modelul teoretic are aplicatii ca si forma de
psihoterapie, ca si suport pentru consiliere, in domeniul educational si in consultanta
si instruire, in cadrul unei organizatii.
Ca teorie a personalitatii, AT ne ofera o imagine asupra modului in care oamenii
sunt structurati din punct de vedere psihologic. Pentru a realiza acest lucru, ea ne ofera
un model cu trei elemente, cunoscut sub numele de modelul starilor eului. Acelasi
model ne ajuta sa intelegem cum functioneaza oamenii - cum isi exprima personalitatea
in plan comportamental.

AT ofera de asemenea o teorie a comunicarii. Aceasta poate fi extinsa pentru a

oferi o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor.
AT ofera o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de scenariu de viata explica
modul in caretiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie; in cadrul unui
scenariu de viata, AT dezvolta explicatii referitoare la modul cum putem continua sa re-
luam strategiile copilariei in viatanoastra de adulti, chiar si atunci cand acestea produc
niste rezultate care sunt auto-distructive saudureroase. Astfel AT ne ofera si o teorie a
psihopatologiei.

In domeniul aplicatiilor practice, AT ne ofera cu adevarat un sistem de

psihoterapie. Ea se foloseste in tratamentul tuturor tipurilor de tulburari psihice,
Pagina 3
incepand cu problemele de zi cu zi sipana la psihoze grave. Ofera o metoda ce poate
fi folosita pentru terapie individuala, de grup, acuplului sau a familiei.
In afara domeniului terapeutic, AT se foloseste si in medii educationale. Ea ii
ajuta pe educatori si educati sa mentina o comunicare clara si sa evite aparitia unor
confruntari neproductive. Este deosebit de recomandabila in consiliere.

AT este un instrument de lucru valoros de formare in management si comunicare

si in analizaorganizationala.

Intre multe alte aplicatii ale AT, mentionam utilizarea ei de catre institutiile
de asistenta sociala, politie, serviciile de probatiune si institutii
religioase.

AT poate fi folosita in orice domeniu in care e nevoie de intelegerea individului, a

relatiilor si acomunicarii.

CARE ESTE FILOSOFIA AT?

I. Oamenii sunt OK. De aceea toti suntem egali, si nu unul este mai
valoros decatcelalalt. Tu si eu avem merite si demnitate ca oameni. Eu ma accept me
mine insumi asa cum sunt si pe tine asa cum esti. Aceasta afirmatie se refera la
valoare fiintei si mai putin la comportament. Persoana si comportamentul ei sunt doua
lucruri distincte. Eu te accept ca persoana, dar pot sa nu fiu de acord cu unele
comportamente ale tale. Eu si cu tine suntem pe acelasi nivel ca oameni. Din acest
punct de vedere, eu nu-ti sunt superior tie si nici tu mie, chiar daca performantele noastre
in diverse domenii ale vietii pot fi diferite. Acest principiu se aplica tuturor oamenilor
indiferent de gen, varsta, religie, rasa, etnie.
II. Fiecare om are capacitatea de a gandi in afara de situatia unor afectiuni
majore ale creierului, poti gandi si rezolva probleme (situatii). Pentru ca putem gandi
suntem responsabili fata de ce anume dorim de la viata, fata de comportamentele si
deciziile noastre. Ele vor imprima parcursul si calitatea vietii noastre.
III. Oamenii isi decid propriul lor destin si aceste decizii pot fi
schimbate. Orice credinta proprie poate fi schimbata. Majoritatea modurilor noastre
de interactiune cu lumea au fostformate in copilarie, regandirea si schimbarea acestor
decizii fiind posibila. Aceasta afirmatie este un concept cheie care inlatura
invinovatirea altora si plaseaza responsabilitatea asupra propriei persoane. Ca urmare,
filosofia AT elibereaza si dinamizeaza.
Pentru respectarea acestor concepte, analistii tranzactionali opereaza
cu contracte. Astfel ramanem responsabili pentru propria persoana si ne acceptam
limitele in cadrul relatiei terapeutice, educationale sau organizationale.

CARE SUNT IDEILE CHEIE IN AT?

A. Analiza Tranzactionala este o metoda contractuala

Pagina 4
 Daca tu esti terapeut AT si eu sunt clientul tau, atunci ne asumam
o responsabilitate comunapentru realizarea oricarei schimbari pe care eu o doresc.

Acest lucru deriva din presupozitia ca tu si cu mine relationam de pe pozitii de

egalitate. Nudepinde de tine sa-mi faci ceva mie. Si nici eu nu vin la tine asteptandu-ma
ca tu vei face totul pentru mine.

Deoarece amandoi participam la procesul de schimbare, este important ca amandoi

sa stim exactcum anume ne vom imparti sarcinile. De aceea intocmim un contract.

Acesta reprezinta o asumare de responsabilitati de catre fiecare din parti. in

calitate de client,spun ce anume doresc sa schimb si ce sunt dispus sa fac pentru a
provoca respectiva schimbare. Tu, ca terapeut, confirmi ca esti dispus sa lucrezi
impreuna cu mine pentru realizarea acestei sarcini si te angajezi sa faci uz de cele mai
bune capacitati profesionale ale tale pentru a realiza acest lucru sistabilesti ce rasplata
doresti de la mine in schimbul muncii tale.

B. Modelul starilor eu-lui (P A C)

B1. Modelul structural al starilor eului.
Elementul fundamental al AT este modelul starilor eului.
O stare a eu-lui este un set de comportamente, ganduri si sentimente inrudite.
Este modul in care ne manifestam o parte a personalitatii noastre intr-un anumit
moment.
Modelul descrie 3 stari distincte ale eului.

Daca ma comport, gandesc si simt ca reactie a ceea ce se petrece in jurul meu

aici-si-acum,utilizand toate resursele aflate la dispozitia mea ca persoana matura, se
spune ca ma aflu in starea deAdult a eului meu.

Poate uneori ma comport, gandesc si simt intr-un mod care copiaza pe cel al
parintilor mei sau a altor persoane care au reprezentat figuri parentale pentru mine.
Cand fac acest lucru, spunem ca ma aflu in starea de Parinte a eului meu.
Uneori ma pot reintoarce la moduri de comportament, gandire si simtire pe care
le foloseamcand eram copil. Atunci spunem ca ma aflu in starea de Copil a eului meu.
Observati literele initiale mari. Se folosesc intotdeauna cand dorim sa indicam ca
ne referim lastarile eului (Parinte, Adult, Copil). Literele mici la inceputul acestor
cuvinte indica faptul ca nereferim la un parinte, adult sau copil din viata reala.

Modelul starilor eului este uneori numit si modelul P-A-C, dupa cele trei litere
initiale

Starea Parinte a eului- Comportamente, ganduri si sentimente copiate de la

parinti sau figurile parentale.

Starea Adult a eului- Comportamente, ganduri si sentimente

direct raspunzatoare de 'aici' si 'acum'.
Pagina 5
 Starea Copil a eului- Comportamente, ganduri si sentimente preluate din
copilarie.
Eric Berne a definit o stare a eului ca un tipar constant de sentimente si
experiente traite legat direct de un tipar corespunzator de comportament.

'Deseori in practica de zi cu zi din AT, spunem pur si simplu 'sunt in Copil', 'In
Parinte' sau 'inAdult'.

Alaturand cele trei stari ale eului obtinem modelul de personalitate cu trei parti al
starilor eului,care sta la baza teoriei AT. In mod conventional se reprezinta printr-un set
de cercuri ca in figura de mai sus. Deoarece cele trei stari ale eu-lui sunt adesea
marcate cu initialele lor, modelul se mai numeste si modelul PAC.
Aceasta versiune simpla a diagramei, in care cele trei cercuri nu sunt subimpartite,
se numesteschema structurala de ordinul I. Vom intalni intr-un alt capitol diagrama mai
amanuntita de ordinul II.

Procesul de analizare a personalitatii din punctul de vedere al starilor eului se

numeste analizastructurala.

STAREA DE COPIL A EULUI

Este starea eului unde se manifestă trebuinţele, dorinţele; fie că se manifestă

spontan, liber, fie că sunt adaptate la trebuinţele altora sau ale societăţii.

CELE DOUA PARŢI ALE “COPILULUI”

• COPIL ADAPTAT COPIL LIBER

• Se adaptează la trebuinţele Îşi exprimă spontan
• altora ( supunere ) trebuinţele emoţiile
• Stă deoparte sentimentele
• Se devalorizează Conţine: capacitate
• Susţine in mod sistematic intuitivă, sursă
• contrariul ( rebel ) de creativitate

COPILUL LIBER
• Se spune despre o persoană că se manifestă prin Copilul său Liber atunci când îşi
exprimă sentimentele, emoţiile, dorinţele în mod spontan.
• Copilul Liber este de asemenea sediul intuiţiei, indispensabilă capacităţii
creative.
• Aspect pozitiv: Starea de copil este exprimarea spontană a sentimentelor, care
permite evitarea neînţelegerilor, a indispoziţiilor atât de frecvente în viaţa omului.
• Capacitatea de intuiţie este extrem de importantă atât în viaţa particulară cât şi în
viaţa profesională.
• Aspect negativ: Persoana aflată în starea de copil liber este greu de suportat de
către ceilalţi, datorită faptului că nu respectă nici o regulă, este egoistă
Pagina 6
 EXEMPLE DE COMPORTAMENT ALE COPILULUI LIBER
• Îmi place mult: ciocolata, cinematograful, discoteca, fotbalul etc.
• Nu-mi place ciocolata … etc.
• Işi exprimă sentimentele prin gesturi, strigăte, semne de bucurie, de aprobare, de
satisfacţie sau invers;
• Râde din tot sufletul;
• Râde în hohote;
• Plânge cu lacrimi amare;
• Îşi spune temerile, neliniştile, angoasele;
• Surâde de plăcere;
Îşi exprimă mânia;

CUM FUNCŢIONEAZA PARTEA CREATIVA ?

• Intuiţia este o capacitate omenească care funcţionează ca un radar
• Fiecare dintre noi are capacitatea - mai mare sau mai mică – de a capta semnalele
venite de la alţii sau de la lucruri.
• Semnalele sunt deosebit de subtile, iar instrumentele noastre nu le pot detecta.
• Capacitatea de a simţi aceste semnale se numeşte intuiţie.
• Semnalele captate de noi sunt analizate până când se produce înţelegerea
fenomenului respectiv.

COPILUL ADAPTAT
Există atunci când o persoană îşi adaptează trebuinţele, dorinţele după cele ale
celorlalţi şi se face la diferite niveluri:
• Adaptarea socială la cereri sau la regulile pe care le acceptăm ( acceptarea
regulilor de politeţe );
• Supunere ( teama faţă de reacţiile celorlalţi );
• Devalorizare ( ne dăm la o parte, ne declarăm incapabili, ne prezentăm ca o
victimă );
• Revoltă ( susţinem permanent contrariul ).

COPILUL ADAPTAT ( EXEMPLE DE COMPORTAMENT )

Copil adaptat supus
• Se opreşte la culoarea roşie a semaforului
• Respectă normele de protecţie;
• Respectă regulile de politeţe;
• Cedează în faţa celuilalt;
• Spune “Da, în regulă” fără să discute.

COPILUL ADAPTAT VICTIMA

• Spune: Am încercat dar nu pot;
• Spune : Stiti eu nu sunt dotat pentru acest gen de lucruri;
Pagina 7
 • Spune propoziţii cu subiect impersonal “Ioana ar face…” in loc de ”Eu aş face”;
• Se îndoieşte de el;
• Se depreciază;
• Vorbeşte pe un ton plângăreţ;
• Vede peste tot Părinţi şi se superadaptează;
• Se plânge, se vaită.

COPILUL ADAPTAT REBEL

• Spune”Nu aveţi dreptul”;
• Spune în mod sistematic “NU”
• Întrerupe discuţia;
• Ridică tonul;
• Ripostează prompt;
• Încalcă regulamentele;
• Îi sfidează pe ceilalţi
• Bombăne;
• Se îndeamnă la revoltă şi violenţă;

COPILUL ADAPTAT
• Aspect pozitiv: este starea care ne permite să ne adaptăm din punct de vedere
social;
• El ne face să acceptăm culoarea roşie ( pălaria ) a vieţii în societate, astfel reuşim
să evităm multe neplăceri.
• Aspect negativ: cu o astfel de stare este foarte greu de trăit dacă aceasta este
predominantă ( victimă sau rebel )

Cum funcţionează starea de copil a eului?

De-a lungul întregii noastre vieţi, tot ceea ce ni se întîmplă, ne afectează, adică ne
provoacă satisfacţii sau insatisfacţii, bucurii, amăraciuni mânie sau teamă.
Bucuria, tristeţea, mânia şi teama sunt cele patru mari emoţii pe care le exprimăm
prin Copilul nostru.

Copilul este:
• Sensibil la ceea ce se întâmplă;
• Impulsiv - dornic să-şi exprime impulsurile;
• Senzual;
• Curios.

STAREA DE ADULT A EULUI

Eul adultului
Aspecte pozitive
• Inlesneste discutiile obiective
Pagina 8
 • Se straduieste sa culeaga,
sa verifice si sa compare cat
mai multe informatii si cat
mai diferite
• Disputele le trateaza
fara prejudecati
cu realitate, dovedeste
mobilitate spirituala

Aspecte negative
• Se poate prezenta ca o
persoana insensibila si rece,
• Apropierea de aceasta
persoana este greu de realizat
• Ar putea fi o piedica dificila
pentru un climat de
munca favorabil

STAREA DE PARINTE A EULUI

Scurtă definiţie
• O persoană se află în starea de părinte atunci când comportamentul său reproduce
un comportament pe care l-a observat la părinţii săi, sau la persoanele care au
avut asupra lui o influienţă dominantă (patron, coleg influient, client de prestigiu
etc.).

Cele două părţi ale “părintelui”

Părintele normativ Părintele binevoitor
Dictează Ajută
Conduce Încurajează
Impune Felicita
Emite principii Isi asuma sarcini in locul altuia
Protejează

PĂRINTELE NORMATIV

• Conţine regulile normele, opiniile, valorile, prejudecăţile, modelele de

comportament autoritare de dominare a celorlalţi.
• Aspect pozitiv : este partea conducătoare care dă instrucţiuni şi dictează normele
într-o relaţie respectuoasă.
• Aspect negativ : este partea care se exprimă într-o relaţie neloială ( non OK )
pentru a-l critica, a-l devaloriza pe celălalt.
Pagina 9
 PARINTELE BINEVOITOR
• Cuprinde modele de comportament protectoare, înţelegătoare, pline de încredere
aprobatoare în privinţa altora sau lui însuşi.
• Aspect pozitiv: este partea care protejază, care ajută, încurajează,
încuviinţează, care este prevenitoare.
• Aspect negativ: atunci când individul îl foloseşte ca să superprotejeze, să
facă lucrurile în locul altuia, acest rol se numeşte Superprotector-Salvator

CUM FUNCŢIONEAZĂ “STAREA DE PĂRINTE A EULUI”

• Părintele funcţionează ca un “magnetofon”, în sensul că înregistrează o mare

cantitate de informaţii pe care le reproduce în alte momente.
• Aceste informaţii sunt: cuvinte, gesturi, mimică, intonaţii, idei, judecăţi, valori-
adică norme – despre oameni şi lucruri efectuate în special în copilărie şi
adolescenţă.
• Tinerii încep destul de curând să reproducă aceste înregistrări ca să îi imite pe cei
mari apoi o vor face cu o pertinenţă mai mare sau mică

Exemple de comportament ale Părintelui Normativ

Un bărbat, o femeie sau un adolescent care:
• Loveşte cu pumnul în masă ca să afirme ceva.
• La o serată îi vorbeşte de rău pe bărbaţi, pe femei, pe tineri, pe politicieni etc.
• Insultă, calomniază, vorbeşte de rău.
• Emite adevăruri pe un ton care nu admite nici o replică.
• Amenită, înjură.
• Judecă pe cineva depreciindu-l.
• Măsoară pe cineva din cap până în picioare, cu bărbia ridicată şi cu mâinile în
şolduri.

Exemple de comportament ale Părintelui Binevoitor

Un bărbat, o femeie, un adolescent care:
• Ia în braţe un copil care sa rănit şi îl consolează.
• Spune cuiva care s-a înşelat “ Nu-i nimic, se întâmplă oricui “
• Îl felicită pe un coleg pentru rezolvarea unei probleme.
• Îşi oferă serviciile.
Pagina 10
 • Vine în întâmpinarea prietenilor încercând să le facă plăcere.
• Consolează, încurajează, susţine.

Exemple de prejudecăţi ale Părintelui Normativ

• “Oamenii nu sunt demni de încredere”
• “ Femeile nu trebuie să se îmbrace în pantaloni”
• “Un bărbat trebuie să ştie să bea”
• “O fetiţă nu se înfurie”
• “Un băiat nu plânge”
• “Să comanzi e o treabă de bărbat “

CELE TREI EURI DINTR-O PRIVIRE

Personalitatea e darul cel mai de pret pe care omul si-l poate oferi lui insusi
prin autocunoastere si vointa de autodepasire, prin efort propriu si cu sprijinul factorilor
educationali."Spun si magii, spun si regii ca din cate-n lume avem, personalitatea e
binele suprem"scria Goethe in opera Faust.

“A atribui cuiva identitate inseamna a afirma ca acel om are constiinta" afirma

Henri Ey in lucrarea “Constiinta". O astfel de calitate apare in procesul de comunicare
intersubiectiva. “Se numeste personalitate individul care inceteaza de a se numi doar
atat pentru a se defini ca persoana iar fiinta sa si ceea ce ajunge sa asimileze psihologic
conjugandu-se in modurile caracteristice ale proprietatii de sine."

Pagina 11