Sunteți pe pagina 1din 9

DRENAJUL LINFATIC CERVICAL

1. EFLEURAJ
2. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS
3. P G RETROCLAVICULARI
4. P G CERVICALI – posterior gat – Arnold
5. P G OCCIPITALI – cap tample
6. RETUR - pana la 2

DRENAJUL MEMBRULUI SUPERIOR

1. EFLEURAJ
2. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – dreapta pt dreptul si stanga pt stangul
3. P G RETROCLAVICULARI
4. P CIST PEQUET – pumn deasupra buric, pe expiratie
5. P G AXILARI CENTRALI – sub brat, cu pumnul spre int.
6. DRENAJUL BRATULUI – 3X3X1 – de sus in jos, se dreneaza in sus
7. P G CUBITALI – la cot pe int
8. P G EPICONDILIENI – la cot, in fosele cotului, 2
9. P G SUPRAEPICONDILIENI – pe int mainii – flexie – degetele merg in sus
10. DRENAJUL ANTEBRATULUI – 3X3X1
11. P G PE FATA ANTERIOARA A MAINII – la ceas – flexie
12. P G PE FATA POSTERIOARA A MAINII
13. DRENAJUL MAINII SI AL DEGETELOR
14. RETUR

DRENAJ SAN SI TORACE ANTERIOR

1. EFLEURAJ
2. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – stanga
3. P G RETROCLAVICULARI
4. P G AXILARI CENTRALI – sub brat, cu pumnul spre int.
5. P G MAMARI MIJLOCII SI INT
6. DRENAREA PARTII LATERALE – COSTALE – anastomoze
7. DRENAREA SANULUI
8. DRENAREA PARTII INF A PERETELUI COSTAL – de la rebordul costal, in
evantai
9. RETUR
DRENAJ ABDOMEN
- decubit dorsal -

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – stanga


2. P G RETROCLAVICULARI
3. P CIST PEQUET – pumn deasupra buric, pe expiratie
4. P G LOMBO-AORTICI SI ILIACI – abdomen si spre creste
5. DRENAJUL ABDOMENULUI – circular spre int si de la mijloc spre int + de sub
buric spre cisterna
6. P G INGHINALI INT, EXT SI PE LIGAMENT
7. RETUR

DRENAJ MEMBRU INFERIOR


- obligatoriu drenaj abdomen inainte
- genunchii usor flectati

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS - stanga


2. P G RETROCLAVICULARI
3. P CIST PEQUET – pumn deasupra buric, pe expiratie
4. DRENAJUL ABDOMENULUI
5. P G LOMBO-AORTICI SI ILIACI – abdomen si spre creste
6. EFLEURAJ
7. P G INGHINALI – identifica artera – puls – 2 pe ext si 1 pe int
8. DRENAJUL COAPSEI
9. P G POPLITEI
10. DRENAJUL GENUNCHIULUI
11. DRENAJUL GAMBEI
12. P G RETROMALEOLARI
13. P G TIBIALI ANFERIORI – la siret
14. DRENAJUL PRICIORULUI SI AL DEGETELOR
15. RETUR
16. EFLEURAJ SI DECUBIT VENTRAL
17. DRENAJUL COAPSEI
18. P G POPLITEI - flexie
19. DRENAJUL GAMBEI
20. P G RETROMALEOLARI
21. DRENAJUL PICIORULUI SI AL DEGETELOR
22. RETUR – pana la plica subfesiera + decub dorsal + retur degete, picior, gamba,
coapsa, abdomen, cist PEQUET
23. DRENAJ MEMBRU 2
DRENAJUL LINFATIC AL SPATELUI
- decubit dorsal

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – stanga


2. P G RETROCLAVICULARI
3. P CIST PEQUET – pumn deasupra buric, pe expiratie
4. P G AXILARI CENTRALI
5. P G INGHINALI
6. DECUBIT VENTRAL – DRENAJUL SPATELUI – niv sup, intermediar si inf
7. RETUR

DRENAJUL IN MASECTOMII

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – pe partea membrului sanatos


2. P G RETROCLAVICULARI
3. P G AXILARI CENTRALI
4. DRENAREA SANULUI SANATOS
5. DESCHIDERE ANASTOMOZE TORACE
6. DRENAREA SANULUI AFECTAT
7. P G INGHINALI – membru afectat
8. DESCHIDEREA ANASTOMOZELOR LATERALE
9. DRENAREA FLANCULUI LATERAL AL TRUNCHIULUI
10. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS PE PARTEA DREAPTA
11. DRENAREA MEMBRULUI SUP AFECTAT – linfa e impinsa spre spate
12. DECUBIT VENTRAL – P G AXILARI, MAMARI, SUBSCAPULARI
MEMBRU SANATOS
13. DESCHIDEREA ANASTOMOZELOR ½ SPATE
14. DRENAJUL PARTII SUP A TORACELUI
15. RETUR
16. BANDAJ COMPRESIV MEMBRU AFECTAT, KINETO + RESPIRATIE
DRENAJ LA ELEFANTIAZIS CU EXTIRPARE DE G INGHINALI

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – pe partea membrului sanatos


2. P G RETROCLAVICULARI
3. P G AXILARI CENTRALI, MAMARI SI SCAPULARI
4. P CIST PEQUET
5. P G ABDOMINALI, LOMBO-AORTICI SI ILIACI – abdomen si spre creste
6. P G INGHINALI DE PE PARTEA MEMBRU SANATOS
7. DESCHIDEREA ANASTOMOZELOR LA NIV FLANCULUI, PE PARTEA
BOLNAVA
8. DRENAREA MEMBRULUI SANATOS
9. DESCHIDEREA ANASTOMOZELOR DE LA REG PELVIANA
10. DRENAREA MEMBRULUI AFECTAT
11. DECUBIT VENTRAL – P G AXILARI, MAMAMRI SI SUBSCAPULARI
12. DRENAM FLANCUL LATERAL
13. DRENAJ MEMBRU INF BOLNAV, DUCAND LINFA SPRE ZONA
INGHINALA
14. RETUR LA TOT + BANDAJ COMPRESIV + GIMNASTICA + RESPIRATIE

DRENAJ GAT

-decubit dorsal

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – pe partea dreapta


2. P G RETROCLAVICULARI – 7-10 ori
3. DRENAJUL FETEI ANTERIOARE A SCM
4. DRENAJUL FETEI LATERALE A SCM
5. RETUR
6. P G RETROCLAVICULARI

DRENAJ FATA

- se face obligatoriu drenaj gat inainte

1. P G MASTOIDIENI
2. P G OCCIPITALI
3. P G SUBAXILARI SI SUBMENTONIERI
4. P G PAROTIDIENI – mai jos de ureche
5. DRENAJUL FETEI – mentonier, buza, obraji, pleoape, sprancene, frunte 3x3
6. RETUR LA TOT
DRENAJ GENERAL

- decubit dorsal

1. DESCHIDEREA UNGHIULUI VENOS – pe partea dreapta


2. P G RETROCLAVICULARI – 7-10 ori
3. DRENAJUL FETEI ANTERIOARE A SCM
4. P G RETROCLAVICULARI – 7-10 ori
5. P CIST PEQUET
6. P G AXILARI CENTRALI
7. DRENAREA BRATULUI 3X3X1, presiuni in bratara
8. P G EPICONDILIENI, SUPRAEPICONDILIENI, CUBITATLI
9. DRENAREA ANTEBRATULUI INT SI EXT 3X3X1, bratara + sandv
10. DRENAJUL PUMNULUI
11. P G FATA INT A PUMNULUI ceas + flexie
12. DRENAJUL FETEI PALMARE 3X3X1
13. DRENAJUL FETEI POST A MAINII 3X3X1
14. DRENAJUL DEGETELOR 3X3X1
15. RETUR
16. PG AXILARI CENTRALI, TORACIC SI HUMERAL
17. SE LUCREAZA BRATUL OPUS – TOT DE MAI SUS 6 – 16
18. P G MAMARI MIJLOCIU, EXT SI INF
19. DRENAJUL PARTII COSTALE LATERALE
20. DRENAJUL SANULUI, IN BENZI 3X3
21. DRENAJUL PARTII INF COSTALE, IN FASII 3X3
22. P G MAMARI MIJLOCII SI INF
23. P G AXILARI CENTRALI
24. P G RETROCLAVICULARI 7-10 ORI
25. P CIST PEQUET 7-10 ORI
26. P G ABDOMINALI, LOMBO-AORTICI SI ILIACI – abdomen si spre creste
27. P G INGHINALI
28. DRENAJUL ABDOMENULUI
29. P G INGHINALI SI LOMBO-AORTICI
30. DRENAJUL COAPSEI INT, EXT SI ANTERIOARA FLEXIE 3X3X1 presiuni in
bratara
31. P G POPLITEI, DRENAJUL GENUNCHIULUI
32. DRENAJUL GAMBEI 3X3X1 bratara + sandv
33. DRENAJUL PICIORULUI
34. DRENAJUL DEGETELOR
35. RETUR
36. P G INGHINALI
37. DECUBIT VENTRAL
38. DRENAJUL COAPSEI 3X3X1 bratara
39. P G POPLITEI flexie
40. DRENAJUL GAMBEI 3X3X1 bratara + sandv
41. DRENAJUL PICIORULUI
42. DRENAJUL DEGETELOR
43. RETUR
44. P G INGHINALI cat se poate
45. DRENAJ ZONA FESIERA MEDIAN SI LATERAL
46. DRENAJUL ZONEI SACRALE
47. DRENAJUL ZONEI LOMBARE
48. P G INGHINALI
49. P G RETROCLAVICULARI 7-10 ORI
50. DRENAREA PARTII DORSALE SUPERIOARE, LATERALE, MIJLOCII SI
INF
51. P G AXILARI SI SUBSCAPULARI
52. P G RETROCLAVICULARI
53. DRENAJ DORSAL
54. RETUR degete, picior, gamba, coapsa, abdomen, cisterna
FINAL!!!

Sistemul limfatic are o mare importanta in buna functionare a organismului nostru. Daca
el nu si-ar face constiincios datoria, am cadea mult mai usor prada infectiilor de tot felul.
Spre deosebire de alte tipuri de masaj,drenajul limfatic este mai mult decat un rasfat, pe
care ar trebui sa ni-l oferim. Este mai mult o procedura medicala, care ne ajuta pentru:
• stimularea circulatiei venoase si limfatice
• eliminarea celulitei
• mentinerea unei circulatii sanatoase
• prevenirea varicelor
• eliminarea edemelor post operatorii
• eliminarea edemelor post traumatice
• prevenirea tromboflebitei
• eliminarea obezitatii
• detoxifierea totala a organismului
• este ideal pentru tratamentul limfedemelor cu diferite etiologii
Indiferent daca tii dieta sau nu, daca vrei sa slabesti sau sa te mentii, daca esti sanatos sau
suferi de o anumita boala, drenajul limfatic este vital !
Circulatia limfatica
Limfa este captata in tesuturi de capilarele limfatice, iar circulatia limfei se face dinspre
tesuturi spre sange prin intermediul valvelor, prin contractia muschilor netezi ai peretelui
vascular, trecand prin statii intermediare – ganglionii limfatici. Dupa ce a fost filtrata, ea
este evacuata si directionata spre inima. Limfa este colectata in canalul toracic si marea
vena limfatica, ce deverseaza limfa in sange, la nivelul venelor situate la baza gatului.
Limfa dreneaza mediul intern, jucand rolul de supapa de preaplin.
Circulatia limfatica este mentinuta de contractia muschilor scheletici; de asemenea,
debitul circulator al limfei este modificat, in functie de jocul presiunilor toracice
negativa/pozitiva, determinate de ciclul inspiratie-expiratie. Sistemul cardio-vascular
participa la aceasta circulatie, prin transmiterea vibratiilor/pulsatiilor prin contiguitate,
contribuind la progresia limfei.
Favorizarea varsarii finale a limfei in circulatia venoasa este realizata de contractiile
muschilor netezi din peretii canalelor limfatice, care joaca rol si de pompa, atragand limfa
din periferie, prin presiunile negative create. Circulatia limfei este, totusi, mult mai lenta
decat cea sanguina.

Activitatea fizica amelioreaza circulatia limfei si drenajul substantelor nocive.


Mentinerea pentru perioade lungi de timp a pozitiei asezat, pozitia incorecta pe scaun,
sedentarismul, stresul prelungit, depunerile celulitice, tulburarile de circulatie periferica,
afectiunile pulmonare, cardiace, renale si endocrine sunt cativa dintre factorii care pot
afecta circulatia limfei in organism.

Exista trei factori principali care influenteaza circulatia limfatica:


- propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice. Actiunea
reflexa a acestei contractii este facilitata de o stimulare de intindere;
- presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe (contractii
musculare si pulsatii arteriale);
- modificarile in presiunea intratoracica ce apar in timpul respiratiei, care
cresc fluxul limfatic.

Prin drenaj limfatic se elimina deseurile din metabolismul celular, ajutand si la


mentinerea echilibrului hidric si electrolitic al spatiilor interstitiale. Substantele sunt
transportate prin vasele precolectoare si, apoi, prin cele colectoare, spre circulatia
sanguina, dupa preluarea in capilarele limfatice.

Limfedemul reprezinta acumularea de lichid limfatic in spatiile interstitiale, mai ales in


tesutul adipos subcutanat, crescand astfel dimensiunea segmentului afectat, cel mai
frecvent pe brate sau gambe, reprezentand, astfel, o disfunctie a sistemului limfatic,
avand loc o colectie anormala, excendentara de proteine tisulare, cu edem, inflamatie
cronica si fibroza.

Exista doua tipuri principale de limfedem:


- limfedemul acut, care dureaza mai putin de 6 luni si este tranzitoriu. Acesta apare de
obicei prin sectionarea vaselor limfatice dupa interventii chirurgicale. Poate apare la
aproximativ 6 saptamani dupa tratamentul chirurgical, ca urmare a unei flebite sau
limfangite acute, in urma drenajului chirurgical sau dupa imobilizarea membrului;
- limfedemul cronic, care este mai frecvent si mai dificil de tratat. Este de obicei insidios
si neasociat cu eritem. Aceasta forma apare frecvent la 18-24 de luni dupa interventia
chirurgicala ; daca intervalul de timp este mai mare se pune problema unei eventuale
recidive tumorale.

Limfedemul poate aparea in urmatoarele circumstante : imobilizare segmentara, infectii


sau leziuni ale vaselor limfatice, postchirurgical sau prin recidiva unei tumori sau
extensia acesteia catre ganglionii limfatici. Alte cauze: hipoalbuminemie determinata de
diabetul zaharat, insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala, insuficienta renala sau ca
urmare a unui aport scazut al proteinelor in organism prin anorexie, depresie, varsaturi,
anxietate, diaree, afectiuni intestinale sau prin pierderi de proteine (hemoragii, drenaj
chirurgical, ascita).

Diagnosticul de limfedem se pune pe existenta urmatoarelor simptome si semne:


- eritem si cresterea temperaturii locale;
- senzatia de greutate la nivelul segmentului afectat;
- senzatia de “piele stransa”;
- durere, mai mult sau mai putin importanta, atat local dar si cu iradiere
(de exemplu, durere in umar, omoplat);
- intepaturi si furnicaturi;
- edematierea regiunii afectate;
- scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.

Sunt cunoscute 3 grade ale limfedemului :


- gradul I (spontan reversibil): edemul apare la presiunea tegumentului si scade la elevatia
membrului ;
- gradul II – presiunea degetelor. Se instaleaza fibroza, marcand debutul edematierii
membrului. Disparitia edemului nu mai depinde de elevatia segmentului afectat;
- gradul III (elefantiazis), in care edemul este ireversibil, dimensiunile membrului afectat
fiind foarte mari, iar tesutul este fibrotic, dur.

DRENAJUL LIMFATIC MANUAL

Drenajul limfatic manual este indicat in:


- afectiuni de origine circulatorie: insuficienta venoasa, insuficienta
limfatica, varice – ulcer varicos, celulita, edem ciclic idiopatic, sindrom
Meniere,
- edeme posttraumatice si postoperatorii din fracturi, entorse,
hematoame, algodistrofie, limfedemul bratului postmastectomie;
- nevralgii (trigemen, facial, intercostala);
- sechele dupa accident vascular cerebral;
- afectiuni respiratorii: astm, bronsita, mucoviscidoza sau infectii (gripa,
sinuzita);
- afectiuni reumatismale: cervicalgii, sindrom dureros lombar, periartrita
scapulohumerala, coxartroza, gonartroza;
- afectiuni ale sistemului nervos (tulburari motorii cerebrale);
- stres, migrene, insomnie.

Efectele drenajului limfatic


- cresterea, la nivelul zonei corticale a ganglionilor limfatici, a numarului de
limfocite, cu rol in sinteza anticorpilor si stimularea proceselor imunitare.
- accelerarea resorbtiei lichidelor si macromoleculelor in exces din interstitiu,
prin capilarele limfatice si stimularea peristaltismului vaselor limfatice, ce
determina resorbtia edemelor;
- favorizarea regenerarii tisulare, prin cresterea productiei de limfocite si
prin eliminarea edemului interstitial, care incetineste microcirculatia.

S-ar putea să vă placă și