Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA ROMÂNO ‐ AMERICANĂ

Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar – Bancare Interne şi Internaţionale

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINTIFIC:
Lect.univ.dr. Mihai Nedelescu ABSOLVENT:
Ungureanu A. Oana-Maria

BUCUREŞTI
-2017-
UNIVERSITATEA ROMÂNO ‐ AMERICANĂ
Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar – Bancare Interne şi Internaţionale

FINANŢAREA PE TERMEN LUNG A AGENŢILOR ECONOMICI


PRIN OPERAŢIUNI DE LEASING

COORDONATOR ŞTIINTIFIC:
Lect.univ.dr. Mihai Nedelescu ABSOLVENT:
Ungureanu A. Oana-Maria

BUCUREŞTI
-2017-
CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 4
1.1. Definiţii şi cadrul de regelementare a leasingului .................................................................... 5
1.2. Etimologie şi terminologie .......................................................................................................... 6
1.3. Mecanismul de derulare al operaţiunilor de leasing ................................................................ 7
1.4. Clasificarea contractelor de leasing........................................................................................... 8
 Clasificarea contractului de leasing după conţinutul ratelor. ............................................. 8
 Clasificarea contractului de leasing ȋn funcţie de durata închirierii ................................ 11
 Clasificarea contractului de leasing după obiectul său ...................................................... 12
 Clasificarea contractului de leasing după particularităţile tehnicii de realizare a
leasingului .............................................................................................................................. 12
 Clasificarea contractului de leasing după modul de calcul al costurilor .......................... 13
 Alte tipologii de leasing ......................................................................................................... 14
1.5. Avantajele şi dezavantajele leasingului ................................................................................... 15
 Leasing vs. contractul de vânzare-cumpărare .................................................................... 15
 Leasing vs. credit bancar ...................................................................................................... 15
CAPITOLUL II. EVOLUŢIA PIEŢEI LEASINGULUI LA NIVEL NAŢIONAL ÎN PERIOADA
2010-2017 ................................................................................................................................................... 19
 Evoluţii aferente perioadei 2010 – 2015............................................................................... 19
 Evoluţii aferente anului 2016............................................................................................... 21
 Evoluţii aferente anului 2017................................................................................................ 22
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND FINANŢAREA PE TERMEN LUNG A
AGENŢILOR ECONOMICI PRIN OPERAŢIUNI DE LEASING .................................................... 23
3.1. Determinarea costului de finanţare prin leasing, credit bancar, plata cash şi plata ȋn rate ... 23
 Costul achiziţionării unui bun cu plata cash ......................................................................... 30
 Costul achiziţionării bunului prin credit bancar .................................................................. 31
 Costul achiziţionării cu plata în rate ...................................................................................... 35
3.2 Analiză comparativă a leasingului cu alte forme de finanţare .................................................. 38
3.3. Derularea contractului de leasing prin S.C. PORCHE LEASING IFN S.A. .......................... 43
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................................................................................................ 46
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 47
INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte principalele aspecte teoretice şi practice ale
finanţării pe termen lung a agenţilor economici prin operaţiuni de leasing financiar, precum şi
efectele acesteia.
Agenţii economici sunt atât de diferiţi pe cât de diferite şi numeroase sunt nevoile
acestora, iar această lucrare propune alegerea unei modalităţi de finanţare oportună pentru
individ care să se poată plia în funcţie de beneficiile urmărite,costurile generate dar mai ales de
disponibilităţile băneşti.
Conţinutul lucrării este structurat pe 3 capitole. Astfel, primul capitol abordează aspectele
teoretice şi noţiuni generale cu privire la reglementările în vigoare, şi anume etimologia,
terminologia şi clasificarea leasingului, precum şi avantajele şi dezavantajele acestuia. În cel de
al doilea capitol voi finaliza partea teoreticặ, printr-o analizặ a evoluţiei pieţei leasingului la nivel
naţional în perioada 2010-2017.
Capitolul trei intitulat “Studiu de caz privind finanţarea pe termen lung a agenţilor
economici prin operaţiuni de leasing” reprezintă substanţa principalặ a lucrări. Aici se vor
analiza costurile de finanţare în cazul leasingului, plăţii cash, creditului bancar, dar şi plăţii în
rate, ca modalităţi de finanţare pentru achiziţionarea unui activ, urmând ca în următorul
subcapitol să realizez o analiză comparativă intre leasing si alte forme de împrumut.
Aşadar, printre obiectivele acestei lucrări se numără atât cele de ordin teoretic cât şi
practic. Ca şi obiectiv principal am avut prezentarea temei din punct de vedere teoretic,
incluzând aici: definirea şi clasificarea conceptului de leasing, dar şi evoluţia pieţei de leasing.
Scopul acestei lucrări este de a cerceta şi de a evidenţia diferenţele din punctul de vedere al
costurilor şi beneficiilor generate de un contract de leasing în comparaţie cu alte forme de
finanţare şi transpunerea acestora într-un studiu de caz practic.

4
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND FINANŢAREA PE
TERMEN LUNG PRIN LEASING A AGENŢILOR ECONOMICI
1.1. Definiţii şi cadrul de regelementare a leasingului

Convenţia UNIDROIT asupra leasingului financiar internaţional, semnată în Ottawa în


data de 2 mai 1988, prevede că leasingul este “operaţiunea prin care o parte încheie, la indicaţia
unei alte părţi, un contract de furnizare cu o a treia persoană, în virtutea căruia dobândeşte un
material, în condiţiile aprobate de utilizator, în partea care îl priveşte pe el, şi încheie un
contract de leasing cu utilizatorul, prin care îi da dreptul să folosească materialul în schimbul
unei chirii.”
Din punct de vedere juridic, potrivit art. 1, alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,
operaţiunile de leasing sunt acelea prin care “o parte, denumită locator/finanţator, transmite
pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este,
celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăti periodice,
denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să
respecte dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungii
contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale.
Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de
leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părţile convin astfel şi dacă achită toate obligaţiile
asumate prin contract.”1
Din definiţiile de mai sus, putem observa anumite elemente esenţiale oricărui contract de
leasing:
 existenţa a cel puţin două părţi, locator/finanţator şi locatar/utilizator, uneori intervenind
şi cea de a treia parte, şi anume furnizorul;
 posesia şi riscurile îi aparţin utilizatorului, finanţatorul fiind încă proprietar;
 obligaţia utilizatorului la plata ratei de leasing;
 dreptul de opţiune al utilizatorului la încheierea contractului, având cele 3 posibilităţi:
cumpărare, prelungire de contract sau încetarea raporturilor contractuale;

1
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi so-
cietặţile de leasing.

5
Chiria plătită conform contractului de leasing este calculată ţinând seama de amortizarea
întregului cost al materialului sau al unei părţi din substanţa acestuia. Calculul ratei ce va fi
plătită de beneficiar, se face luând în seamă condiţiile de piaţă, riscurile care pot interveni pe
perioada închirierii de bază şi posibilitatea de a reînchiria ulterior bunul.

1.2. Etimologie şi terminologie

Prima formă de leasing a fost întalnită ȋn SUA, în anul 1877, când societatea Bell
Telephone Company a oferit posibilitatea de a închiria aparatele telefonice în locul vânzării
acestora. Ulterior, în anii ’30, au apărut şi primele forme de leasing imobiliar, ce aveau ca obiect
darea în folosinţă a unor imobile pentru o perioadă mai îndelungată. La începutul secolului XX,
compania Ford a introdus pe piaţă leasingul auto. Extinderea rapidă a leasingului s-a produs după
cel de al Doilea Război Mondial, ca urmare a necesităţii de capital pentru reconstrucţia
industriei.
Ulterior a început să fie folosit şi în alte ţări, spre exemplu : Belgia(Decretul nr.55 din 10
ianuarie 1967), Germania (Circularele fiscale din 1971 şi 1972), Spania (Decretul-lege nr.15 din
25 februarie 1977 şi Legea nr.26 din 29 iulie 1988), precum şi în alte ţări europene. În România a
fost reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, ulterior şi prin alte acte normative ce
delimitează şi unele elemente specifice.
Este de observat că termenul de leasing este preluat ca un neologism de către legislaţia
română, renunţându-se la termenul francez crédit-bail. Astfel termenul de leasing se alătură
celorlaţi termeni precum marketing, factoring, know-how s.a.m.d., consacraţi pe scară
internaţională, cu origine anglo-americană.
Aşadar din punct de vedere terminologic, România a preluat noţiunea direct din limba
engleză, de la verbul to lease, deşi, ca natură juridică şi efecte create, contractul de leasing se
aseamănă mai mult cu crédit-bail, din dreptul francez, decât cu finance lease din common-law.2
Legea română, când face referire la părţile contractului, utilizează locator/finanţator,
locatar/utilizator, iar atunci când operaţiunea este tripartită vânzătorul va purta numele de

2
D. Clocotici, G. Gheorghiu – Operaţiunile de leasing, Editura Luminalex, Bucureşti, 2000, pag. 15-16.

6
furnizor. Noţiunile corespunzătoare în limba engleză sunt, în ordine, lessor şi lessee, iar în
franceză, crédit-bailleur şi crédit-preneur.3
1.3. Mecanismul de derulare al operaţiunilor de leasing

Operaţiunea de leasing este declanşată de nevoia unui agent economic pentru un anumit
activ, şi este urmată de prospectarea pieţii de către acesta, pentru a găsi cea mai avantajoasă
opţiune din punctul de vedere al raportului calitate/preţ. Acest pas este precedat de
interacţionarea cu societatea de leasing, unde agentul economic emite o cerere de oferta în
vederea cunoaşterii condiţiilor de finanţare, dar în acelaşi timp îşi arată intenţia închirierii unui
echipament, destinaţia acestuia, dar şi caracteristicile dorite.
Figura 1. Relaţiile contractuale ale participanţilor ȋntr-un contract de leasing4

În urma analizării de către societatea de leasing a eficientiei proiectului de finanţare dar şi


a bonităţii agentului economic(foarte importantặ este evaluarea riscurilor cât şi încercarea
diminuarii lor), această îşi va da acceptul sau refuzul. După acest pas societatea de leasing va

3
I. Cernaianu - Contractul comercial internaţional de leasing, Revista de Drept Comercial, nr. 3/1993, pag. 112.
4
M. D. Nedelescu, D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

7
imputernici beneficiarul pentru a negocia cu furnizorul clauzele contractuale cu privire la
caracteristici, instalare şi întreţinere.
În paralel se va încheia contractul de leasing între beneficiar şi societatea de leasing, şi
simultan se va efectua prima plată.

Figura 2. Schema clasică de derulare a operaţiunii de leasing5

1.4. Clasificarea contractelor de leasing

Clasificarea contractului de leasing după conţinutul ratelor.


După conţinutul ratelor, dar şi în funcţie de scopul pe care utilizatorul îl urmăreşte,
leasingul apare sub două forme: leasing financiar şi operaţional. Astfel dacă prin creearea
acestui contract utilizatorul urmăreşte obţinerea unui credit în vederea achiziţionării uterioare a
bunului, contractul va fi calificat că fiind unul de leasing financiar, dacă însă scopul utilizatorului
este doar folosirea temporară a bunului, contractul va fi unul operaţional.6
Contractul de leasing financiar este definit conform art. 7, alin.1 Cod fiscal ca fiind
orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

5
M. D. Nedelescu, D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.
6
Codul Comercial Uniform (C.C.U.), Art. 103, alin. 1, lit. g.

8
 beneficiile şi riscurile dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului
sunt transferate utilizatorului ȋn momentul ȋn care contractul de leasing produce efecte;
 contractul de leasing prevede că transferul dreptului de proprietate asupra bunului către
utilizator se va face la momentul expirării contractului;
 utilizatorul are opţiunea de a achiziţiona bunul la momentul expirării contractului, şi
valoarea reziduală va fi mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata de funcţionare maximă şi
durata contractului de leasing, ȋn raport cu durata normală de funcţionare;
 perioada de leasing trebuie să depăşească 80% din durata de funcţionare a bunului ce face
obiectul leasingului (perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing
poate fi prelungit);
 valoarea totală a ratelor leasingului, cu excepţia cheltuielilor accesorii, este mai mare (sau
egală) cu valoarea de intrare a bunului;
“Rata de leasing financiar este cotă-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda
de leasing, care se stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor.”7
Figura 3. Condiţiile pentru încadrarea în categoria de leasing financiar sau operaţional

7
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi
societặţile de leasing.

9
Se consideră contract de leasing operaţional “orice contract de leasing încheiat între
locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai
puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală; riscul de valorificare a bunului la
valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul
contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul
expirării contractului”8. În acest caz, chiria se stabileşte prin acordul părţilor.
Codul fiscal mai prevede o serie de criterii care ajută la diferenţierea dintre leasingul
financiar şi cel operaţional. Astfel, potrivit art.25, alin.1 “amortizarea bunului care face
obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de
către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile”.9
Din punct de vedere contabil există câteva criterii suplimentare pentru deosebirea
acestor două tipuri de leasing. Intră în categoria leasingului financiar, acele contracte ce
îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii:10
 prevede transferul dreptului de proprietate la finalul perioadei de leasing;
 conţine o opţiune de cumpărare în favoarea utilizatorului, care va fi probabil exercitată;
 perioada de leasing acoperă cea mai mare parte din durata normală de viaţă a bunului;
 valoarea plăţilor minime de leasing este mai mare sau egală cu valoarea de circulaţie a
bunului, mai puţin deducerile şi creditele fiscale de care beneficiază locatorul;
 bunurile au o natură specializată, astfel încât doar utilizatorul le poate folosii fără a le
aduce modificări substanţiale;
 dacă există un drept al utilizatorului de denunţare a contractului, orice pierdere suferită de
finanţator va fi la final suportată de celalată parte;
 câştigurile sau pierderile rezultate din fluctuaţii ale valorii reziduale revin utilizatorului;
 utilizatorul are dreptul de prelungire a contractului contra unei rate semnificativ mai mici
decât rata pieţei;

8
Codul Fiscal art.7, alin. 1, pct. 8
9
Codul Fiscal, art. 25, alin. 1
10
I.A.S. 17 ( Interational Accounting Standard 17)

10
Figura 4. Schema unui contract de leasing financiar11

Clasificarea contractului de leasing ȋn funcţie de durata închirierii


 Leasing pe termen scurt constă în închirierea activelor fixe pe o durată scurtă de timp, ȋn
general este vorba de ore sau zile;
 Leasing pe termen mediu presupune închirierea unui bun pe o durată de 2-3 ani;
 Leasing pe termen lung se regăseşte pe piaţa bunurilor imobiliare, durata contractului de
leasing fiind de aproximativ 20-30 ani, urmând ca după perioada de închiriere, agentul economic
să poată opta pentru achiziţia imobilului la un preţ inferior celui iniţial;

11
Prelucrare proprie pe baza analizei unui contract de leasing financiar

11
Clasificarea contractului de leasing după obiectul său
În funcţie de acest criteriu, leasingul este mobiliar şi imobiliar, fiind avutặ ȋn vedere
natura obiectului contractului de leasing, respectiv un bun mobil şi un bun imobil.
În Ordonanta de Guvern nr.51/1997, republicatặ ȋn 2000, art. 1 alin. 2 “operaţiunile de
leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de folosintặ ȋndelungată,
aflate ȋn circuitul civil, cu excepţia ȋnregistrarilor pe banda audio şi video, a pieselor de teatru,
manuscriselor, brevetelor, a drepturilor de autor şi a bunurilor necorporale”.12
Cea mai mare pondere de contracte de leasing o deţin cele ce au ca şi obiect
autovehiculele şi calculatoarele, urmatặ ȋndeaproape şi ȋntr-o continuặ creştere de cặtre
contractele pentru utilaje şi echipamente de producţie.

Clasificarea contractului de leasing după particularităţile tehnicii de realizare a leasingului


 Lease-back cuprinde “operaţiunile prin care proprietarul din nevoia de lichidităţi, îşi
vinde compania unei societăţi de leasing, cu sopul de a transforma fondurile imobilizate în
fonduri speciale, proprietarul iniţial având dreptul să răscumpere compania la un moment
ulterior, cuvenit ȋn contractul de lease-back cu societatea de leasing”13. Acest tip de operaţiuni
se utilizează pentru o finanţare pe termen lung în condiţii mai simple decât emisiunile de valori
imobiliare sau împrumuturile ipotecare;
 Leasingul experimental este folosit cu scopul promovării vânzărilor, astfel maşinile şi
utilajele sunt închiriate pe perioade scurte, de câteva luni, cu condiţia ca, după aceasta perioadă,
bunurile să fie achiziţionate sau restituite de către clienţi.
 Time-Shering presupune “sistemul închirierilor pe perioade foarte scurte de timp de
către mai multe companii”14. Această formă de leasing s-a adoptat datorită costului ridicat al
unor utilaje, precum şi uzura morală rapidă a acestora.
 Leasingul acţionar este utilizat pentru cerinţele tot mai mari ale întreprinderilor mici şi
mijlocii(IMM), în ceea ce priveşte atragerea de fonduri:15

12
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi so-
cietặţile de leasing.
13
C.C. Constantinescu - Leasing financiar: realitate şi perspectivă, Editura Economică, Bucureşti, 2006.
14
R. M. Contino - The Complete Equipment , Leasing Handbook, 2002.
15
M. D. Nedelescu,D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

12
1. societatea pe acţiuni de mici dimensiuni îşi majorează capitalul prin emisiune de acţiuni,
ce sunt subscrise de un fond de investiţii;
2. acest fond cedează în locaţie acţiuni unei societăţi emitente care varsă, în schimb, o
chirie, în baza unui contract de locaţie;
3. la încheierea contractului societatea emitentă are posibilitatea de a răscumpăra propriile
acţiuni, la un preţ convenit, ţinând cont şi de vărsămintele efectuate prin plata chiriilor.
 Master leasing (leasingul de containere) este folosit adesea pentru “expeditorii de
mărfuri şi cărăuşi, fiind mai avantajoasă închirierea de containere decât achiziţionarea
lor”16.Master leasing are două variante:
1. tern leasing - ceea ce înseamnă o închiriere pe o anumită perioadă;
2. trip leasing - sau „închirierea pe călătorie”.

Figura 5. Schema de derulare a operatiunii de lease-back17

Clasificarea contractului de leasing după modul de calcul al costurilor


 Leasing net - ratele se calculează pe baza preţului net, de vânzare de bunului, chiria
incluzând preţul folosinţei. De regulă este practicat de societăţile de leasing.

16
Georgescu T, Caraiani Gh. - Tehnici de comerţ exterior, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.
17
Mihai Dumitru Nedelescu, Dan Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

13
 Leasing brut (full leasing) - ratele includ cheltuielile de asigurare, întreţinere, reparaţii
de bunuri. Leasingul brut reprezintă o modalitate de adâncire a relaţiilor dintre companii.

Alte tipologii de leasing


În funcţie de adunarea sau nu a calităţilor de finanţator şi producător, leasingul poate fi
împărţit în leasing direct şi indirect. În dreptul American, este întâlnită şi noţiunea de synthetic
lease, care “din punct de vedere juridic este un leasing direct, însă, din punct de vedere fiscal,
este asimilat leasingului financiar”.18
După calitatea utilizatorului, leasingul este divizat în public şi privat, ȋn prima categorie
ȋncadrandu-se numai unităţile administrativ-teritoriale şi statul.
După apartenenţa părţilor, contractele pot fi naţionale (interne) şi internaţionale (cross-
border), conform Convenţiei de la Ottawa din 1988, dar şi a Ordonanţei de Guvern nr. 51/1997,
art. 27, contractul devenind internaţional atunci când apare un element de extraneinetate.
Mai există o formă de leasing denumită "leasing leveraj", utilizată ȋn mod uzual în
tranzacţiile cu echipamente de mare valoare (spre exemplu avioane), în care societatea de leasing
finanţează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperită de diferiţi creditori care,
contra unei dobânzi, îşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la agentul
economic.
Figura 6. Schema de derulare a leasingului leveraj

18
D. Gololobov, J. Tanega, The Legal Issues of International Accounting Standards on the Consolidation of Special
purpose Entities:Part 1, ȋn International Company and Commercial Law Review 17/11/2006, Londra, pag. 310

14
1.5. Avantajele şi dezavantajele leasingului

De-a lungul timpului, leasingul s-a dovedit a devenii unul dintre mijloacele eficiente de
finanţare a investiţiilor productive, oferindu-i deţinătorului de capital un plus de siguranţă. Unii
autori apreciază că acesta este o alternativă a creditului classic, dar şi metodă de reînnoire a
capitalului imobilizat, contractul de leasing apârand doar la iniţiativa utilizatorului.

Leasing vs. contractul de vânzare-cumpărare


Chiar dacă în cazul ambelor variante de finanţare, dreptul de folosinţă al bunului este
imediat, în cazul contractului de vânzare-cumpărare, spre deosebire de leasing, dreptul de
proprietate este dobândit o dată cu semnarea contractului. De aceea este importantă o subliniere a
avantajelor aduse de contractul de leasing.
Un prim avantaj ar fi faptul că agentul economic obţine în patrimonial său, drepul de
folsinţă a unor echipamente moderne, performate şi de cele mai multe ori scumpe, cu un minim
de capital investit, lucru ce determina creşterea volumului de activităţi desfăşurate, deci implicit,
creşterea profitului. Echipamentele vechi sau depăşite din punct de vedere tehnologic nu
reprezintă un avantaj pentru nicio activitate economică.
Subliniez că ar putea fi un alt avantaj faptul că nu dreptul de proprietare asupra
mijloacelor fixe este aducător de profit, ci doar utilizarea efectivă şi fizică a acestora. Astfel, cu
disponibilităţi băneşti reduse poţi folosii un echipament necesar desfăşurării activităţii economice
prin încheierea unui contract de leasing. Dezavantajele dobândirii iniţiale doar al dreptului de
folosinţă sunt reduse prin opţiunea pe care utilizatorul o are la sfârşitul contractului de a
achiziţiona bunul la valoarea reziduală.

Leasing vs. credit bancar


Ca alternativă a contractului de vânzare-cumpărare, agentul economic are ca opţiune
creditul bancar sau leasingul financiar. Prima variantặ poate fi mai costisitoare iniţial, din cauza
garanţiilor personale cerute de bancặ, a comisioanelor percepute de aceasta, dar şi a dobânzii. De
cele mai multe ori, în cazul creditului bancar, banca cere şi un avans, însă acest lucru nu este
exclus nici în cazul contractelor de leasing.

15
Însă, în cazul în care agentul economic depăşeşte aceste mici piedici iniţiale, leasingul
devine mai puţin avantajos decât creditul bancar. Un prim argument în susţinerea acestei ipoteze
ar fi rata de leasing, invariabil mai mică decât cea stabilită prin contractul bancar.
Avantajul leasingului faţă de angajarea unui credit reiese din faptul că locatorul deţine o
poziţie mai benefică decât un creditor, dacă firma utilizatoare ȋntâmpină dificultăţi financiare. În
momentul ȋn care locatarul nu ȋşi ȋndeplineşte obligaţiile aferente contractului de leasing,
locatorul are un drept mai ȋnsemnat pentru recuperarea activului ȋnchiriat, deoarece acesta este
proprietarul lui, până la finalizarea contractului. Creditorul se poate confrunta cu costuri şi
ȋntârzieri pentru recuperarea activelor ce au fost finanţate direct sau indirect. În principiu putem
spune că locatorul se confruntă cu un grad mai mic de risc decât ȋn cazul celorlalte surse de
finanţare utilizate pentru achiziţionarea activelor, dacă agentul economic care solicită finanţarea
este mai riscant, atunci furnizorul de active poate recomanda o tranzacţie de tip leasing şi nu va
acorda un împrumut. Totuşi, leasingul poate fi văzut ca o formă de finanţare prin ȋndatorare,
datorită faptului că acesta permite exploatarea pârghiei financiare, sporind astfel riscul
companiei, cât şi rentabilitatea anticipată de către investitor. De asemenea, existenţa unui flux de
plăţi fixe (redevenţe) poate conduce la apariţia unui risc adiacent pentru acei creditori ce se
subordonează plăţilor locaţiei.
Practic, timpul ȋn care se derulează un contract de leasing este de 70-80 % din viaţa
economică a activului, dar se poate fixa şi o durată mai scurtă, prin acordul locatarului cu
locatorul. Astfel, locatorul va rămâne proprietarul activului până la finalizarea contractului, cu
excepţia cazului ȋn care locatarul ȋnaintează o ofertă fermă şi irevocabilă de compărare a bunului
la expirarea contractului de leasing.
Un alt argument ar fi faptul că rata de leasing se poate deduce (doar în cazul tipului de
leasing operaţional - modalitate rar întâlnită în România). Dacă leasingul este financiar, dobânda
se poate deduce, dar şi cheltuielile cu asigurarea şi cele ce amortizarea, după caz. Nu în ultimul
rând, în cazul contractului de leasing, finanţatorul are dreptul de verificare periodică a stării
tehnice a acestuia, dar şi a modului de exploatare a bunului.
Cu toate acestea, contractele de leasing sunt foarte folosite în planurile de afaceri din
România, datorită avantajelor fiscale de care beneficiază toate părţile implicate.
Vom lua drept exemplu, şi vom compara cu ajutorul urmatorului tabel, leasingul auto şi
creditul auto, pentru a vedea care este cel mai avantajos pentru o persoanặ fizicặ.

16
Leasingul auto Creditul auto
Valoarea 5000EUR (sau echivalentul ȋn lei) 30 000EUR(sau echivalentul ȋn lei)
minimă
acordată
Perioada 12-60 luni 6-60 luni
 Autoturismul să aibă maxim 8 ani  Maxim 70 ani la sfârsitul
vechime perioadei de finanţare
 Nu sunt solicitate garanţii  Garanţii: garanţie mobiliară pe
Condiţii
suplimentare autoturism, pentru creditele mai
 Maxim 65 ani la sfârsitul perioadei de mari de 20.000 euro este necesară
finanţare ipoteca imobiliară
Avans 5%-50% 15%
Între 5% si 7%
Dobânda Între 11.05% şi 32,83%
+ ROBOR/EURIBOR 6M
 comision analiză dosar 450 lei  comision unic pentru servicii
 comision lunar de administrare a oferite la cerere: 50 lei/fiecare
contului 20 lei serviciu
 comision de rambursare anticipată  comision de analiză dosar: 200
0.5% sau 1%( dacă ȋntre data rabursării şi lei pentru creditele în lei, 50 EUR
data terminării contractului e mai mare de pentru creditele în euro
1 an) 0 comision de rambursare
Comisioane
 comision unic pentru prestare servicii anticipată
la cerere: 50 lei  comision AEGRM: 66 lei
 costurile asigurării CASCO şi RCA
 costul de evaluare a bunului 250
lei/bun evaluat
 costurile cu înmatricularea autovehicul
600 lei
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de https://www.bancatransilvania.ro/, https://www.brd.ro/,
https://www.bcr.ro, https://www.raiffeisen.ro/, https://www.ing.ro.

17
După cum putem observa, creditul auto are mai puţine comisioane, şi o dobândă mult mai
avantajoasă decât leasingul auto, însă ceea ce trebuie subliniat este că, în cazul leasingului
agentul economic nu mai are grija asigurării RCA obligatorii, CASCO sau inspecţiei tehnice
periodice (ITP-ului), deoarece toate aceste griji revin în grija societăţii de leasing şi intrặ ȋn
preţul achitat de client.
De asemenea putem observa că suma minimă acordată este diferită, astfel permiţând
agentului economic, ȋn cazul contractării unui leasing, să îşi achiziţioneze o maşină second-hand
care îi satisface nevoile, mai ieftină decât în cazul creditului auto bancar. Şi în cazul avansului
minim ce trebuie acordat la semnarea contractului, leasingul este mai avantajos, ȋnsă acesta
diferă ȋn funcţie de condiţiile impuse de societatea finanţatoare, dar şi de performanţele
economico-financiare ale clientului.

18
CAPITOLUL II. EVOLUŢIA PIEŢEI LEASINGULUI LA NIVEL
NAŢIONAL ÎN PERIOADA 2010-2017

În acest capitol îmi propun să subliniez evoluţia pieţei de leasing din România, pentru a
putea evidenţia cum acest tip de îndatorare câştigă teren în defavoarea creditului clasic bancar,
sau a creditelor specifice oferite de bancă.

Evoluţii aferente perioadei 2010 – 2015

Graficul 1: Evoluţia pieţei de leasing financiar în perioada 2010-2015 (în mld. EURO)

1800
1600
1600 21%
1% 1362
1400 1349 -9% 7% 1324
20% 1227
1243
1200 1121 23%
1001
1000 4% 956 14%
917 -8%
879
29%
800
712
600

339 4% 351 -10%


400 42% 315 -10% 282 17% 329
238
200 -46% 93 -41% 55 -11% -16% 7% 44
171 49 41
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015
-200
Vehicule Echipamente Imobiliare Total

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

În perioada de analiză 2010-2015 cu privire la evoluţia pieţei de leasing financiar în


Romania, putem constată o tendinţa generală de creştere de la 1121 mld. Euro la 1600 mld. Euro
cu o uşoară sincopă în 2013. De asemenea din acest grafic reiese faptul că cele mai bune evoluţii
se înregistrează în ceea ce priveşte vânzarea de vehicule, urmată de echipamente şi imobiliare.
Cea mai slabă evoluţie se constată în sectorul imobiliar, probabil din cauza faptului că pe
piaţă este concurat de anumite tipuri de credite bancare, îndeosebi de “programul prima casă”.

19
Aşa cum precizam anterior, cea mai spectaculoasă evoluţie este cea a vehiculelor
deoarece această tehnică de finanţare este mult mai cerută decât creditul auto oferit de bănci.
După cum reiese din graficul 1, cu excepţia segmentului de leasing pentru imobiliare,
toate celelalte, respectiv vehicule şi echipamente sunt într-o tendinţă de creştere. În cazul
echipamentelor achiziitile au crescut de la 238 mld. EURO în 2010 la 329 mld. EURO în 2015,
adică cu 38, 23%; în cazul achiziţiilor de vehicule tendinţa de creştere a fost de 72,33%,
respectiv de 712 mdl. EURO în 2010, 1227 mdl. EURO în 2015.

Graficul 2: Piaţa de leasing din România – finanţarea echipamentelor – 2014.

Industrie chimică,
Plastic şi cauciuc, 2% 1%
Automobile, 2%
Altele, 9% Stivuitoare, 6%
Contrucţii, 14% Tonomate de
mâncare, 2%
Procesarea
metalului, 8% Agricultură, 26%

Mancare şi bặuturặ,
7%
Procesarea Petrol şi derivate ,
lemnului, 5% 2%
Încặlţặminte şi
Printare şi Dispozitive
ȋmbrặcặminte, 2%
Office+ IT, 3% Medicină, 6% ȋmpachetare, 2% electrice, 3%

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

După cum putem observa în graficul 2, operaţiunea de leasing este intens utilizată în
Romania, cu preponderenţă în agricultură, pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor
specifice acestei industrii.
Principalii clienţi ai serviciilor de leasing financiar au fost persoanele juridice
reprezentând aproximativ 88% din total, iar clienţii retail doar 12%. În 2014, IMM-urile au
rămas cele mai active, pe acest segment concencentrandu-se majoritatea finanţărilor.
În ceea ce priveşte profilul clienţilor, am remarcat şi în 2014 tendinţa de maturizare în
piaţă şi aş face referire, în primul rând, la piaţă transportatorilor. Pe acest segment, clienţii au dat

20
dovadă de planificare şi de gândire în perspectiva pentru afacerile lor şi au înţeles faptul că,
pentru a-şi păstra competitivitatea în piaţă, trebuie să investească în noi tehnologii.

Graficul 3: Piaţa de leasing din România - finanţarea echipamentelor 2015.


Plastic şi cauciuc, Industrie
Altele, 6% 4% chimică, 1% Automobile, 2%
Contrucţii, 19% Stivuitoare, 5%
Mobilặ, 1%

Procesarea
metalului, 7%

Mancare şi
bặuturặ, 5%
Procesarea Agricultură, 24%
lemnului, 2%

Încặlţặminte şi Petrol şi derivate ,


ȋmbrặcặminte, 1%
1% Medicină, 8% Dispozitive
Printare şi
Office+ IT, 2% ȋmpachetare, 3% electrice, 9%

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

După o perioadă de stagnări şi scăderi, începând cu primul trimestru al anului 2015 şi


continuand cu luna septembrie, piaţa de leasing resimte într-adevăr, o consolidare faţă de
aceleaşi intervale ale anului trecut, în principal în sectorul dispozitivelor electrice şi construcţii.
Dacă ar fi să ne referim la principalele iniţiative ale societăţilor de leasing pentru anul
2015, putem spune că s-a elaborat un plan de acţiune pentru anii următori care vizează
schimbarea percepţiei clienţilor cu privire la leasing şi poziţionarea leasingului că soluţie
principală de finanţare cu multiple beneficii.

Evoluţii aferente anului 2016

Conform celor prezentate în Ziarul Financiar de către preşedintele Asociaţiei Societặţilor


Financiare- ALB România, Bogdan Speteanu, piaţa de leasing financiar a marcat în 2016 o
creştere de 20% faţă de anul precedent, din care 77% sunt destinate achiziţiei de vehicule,
susţinute în principal de creşterea finanţărilor autoturismelor şi a vehiculelor comerciale uşoare.

21
Doar în primul semestru al anului 2016 companiile au realizat finanţări noi în valoare de aproape
2 mld. Euro, astfel atingându-se cea mai bună cotă de după criza financiară din 2008.

Graficul 4: Piaţa de leasing din România - finanţarea echipamentelor 2016.

Altele, 6% Plastic şi cauciuc, 4% Industrie chimică,


Contrucţii, 15% 1%

Automobile, 17%

Procesarea Stivuitoare, 5%
metalului,
7%

Mancare şi
bặuturặ, 5%

Agricultură, 19%
Office+ IT, 2%
Medicină, 6%
Printare şi Petrol şi derivate , 1%
ȋmpachetare, 3% Dispozitive
electrice, 9%
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

Evoluţii aferente anului 2017

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de leasing financiar în anul 2017 conform părerii
specialiştilor, “avem de a face cu o evoluţie prudentă a pieţei în sensul unei creşteri, cu
aproximativ 10 % /an, a volumului finanţărilor noi în leasing, având în vedere climatul de
instabilitate politică şi legislativă cu care a debutat anul. Rămâne să analizăm rezultatele
industriei de leasing din primul trimestru, precum şi evoluţia indicatorilor macroeconomici la
început de an, leasingul fiind un barometru fidel al evoluţiei economiei româneşti, şi apoi am
putea să revizuim ascendent prognoza de creştere pieţei de leasing”19.
Industria de leasing își poate menține ritmul de creştere și pe termen mediu, iar pentru
anul 2017 se poate estima un avans de 15% și un volum de bunuri finanţate ce ar putea depăşi
2,3 mld. Euro.

19
Melania Hăncilă, director executiv al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, revista Flote Auto,
www.floteauto.ro

22
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND FINANŢAREA PE
TERMEN LUNG A AGENŢILOR ECONOMICI PRIN OPERAŢIUNI
DE LEASING

În acest capitol îmi propun să compar costurile aferente fiecărei modalităţi prin care un
agent economic îşi poate achiziţiona un activ cu o valoare de 20 000 EUR. Rolul acestei
comparaţii este evidenţierea diferenţelor, şi înţelegerea poziţiei leasingului în comparaţie cu
celelalte surse, din punctul de vedere al costurilor şi al beneficiilor generate de acesta.
Agentul economic îşi alege varianta optimă din totalul variantelor posibile de achiziţionare
a activelor prin compararea costului total net actualizat al surselor de fiantare. Calculul costului
total net presupune luarea în considerare, nu numai a preţului de achiziţionare a activului, ci şi o
serie de alte elemente: cheltuielile specifice fiecărui tip de achiziţionare, factorul de actualizare,
economia fiscală, diferitele tipuri de asigurare care revin agentului economic, comisionul de
gestiune, TVA-ul şi impozitul pe profit aferent operaţiunii de leasing.

3.1. Determinarea costului de finanţare prin leasing, credit bancar, plata cash şi
plata ȋn rate

Leasingul reprezintặ un mod de finanţare (ȋndatorare) particular ce se poate cataloga ca


fiind un împrumut, costul său putând fi evaluat sub forma unei rate actuariale. De altfel, "costul
împrumutului este rata pentru care există echivalenţă între suma efectiv primită de întreprindere
şi totalul anuităţilor vărsate în contrapartidă"20. Se utilizează principiul egalităţii valori actuale
ale echivalentului sumei finanţate (costul de montaj şi achiziţie al echipamentului închiriat = E)
şi ale ieşirilor de trezorerie pentru plăţile următoare privind chiria anuală (CH) şi valoarea
reziduală (VR). La egalitatea celor două fluxuri de trezorerie (de intrare echivalentă şi de ieşire
efectivă) se va calcula costul actuarial al leasingului ca o rată internă de rentabilitate (Kl).
Costul leasingului integrează în mod firesc şi efectele fiscale ale acestei finanţări, chiria
fiind o cheltuială deductibilă de la plata impozitului pe profit, iar partea ce reprezinta amortizarea
echipamentului închiriat nu mai constituie o economie fiscală pentru beneficiarul leasingului, ci

20
H. Cristea, I. Talpoş, D. Cosma - Gestiunea financiară a întreprinderilor, Editura Mirton, Timişoara, 1998,
pag.207

23
pentru furnizorul leasingului. Deci putem spune cặ agentul economic, datorită faptului că nu este
proprietarul bunului înregistrează un cost de oportunitate, stabilit de pierderea economiei de
impozit aferentă amortizării (A) a echipamentului închiriat.
𝑛
(1 − 𝜏) ∗ 𝐶𝐻𝑡 + 𝜏 ∗ 𝐴 𝑉𝑅
𝐸= ∑ 𝑡
+
(1 + 𝐾𝑙 ) (1 + 𝐾𝑙 )𝑚
𝑡=1

Unde τ este rata impozitului pe profit , t sunt numarul de ani de valabilitate a contractului de
leasing, iar m = n + 1

Astfel, costul leasingului (Kl) va fi soluţia ecuaţiei de mai sus, care se va calcula după
metodologia ratei interne de rentabilitate (costul leasingului pentru agentul economic va fi rata
de rentabilitate pentru furnizor).

Decizia de a alege varianta de creditare leasingul, în raport cu un împrumut bancar sau


obligatar, va fi luatặ pe fondul calculului valorii actualizate nete (VAN):
𝑛
𝐶𝐹𝑡 𝑉𝑅
𝑉𝐴𝑁 = ∑ − 21
(1 + 𝑟)𝑡 (1 + 𝑟)𝑚
𝑡=1

Deoarece nu se plăteşte costul de achiziţie al bunului închiriat, din formula VAN nu se


scade valoarea investiţiei(I), iar cash-flow-urile(CFt) se vor determina în funcţie de profiturile
viitoare obţinute şi de chiria plătită (care este de asemenea o cheltuială deductibilă de la plata
impozitului). Valoarea reziduală(VR) este plătită în anul m, înainte de încetarea duratei de
viaţă(n) a bunului închiriat.
Această valoare actualizată(VAN) poate fi comparată cu cea a împrumutului bancar,
pentru a face o analiză şi a vedea care din sursele de finanţare este mai avantajoasă pentru un
agent economic.
Selectarea surselor de finanţare pentru investiţia ce se doreşte a fi realizată, este
extraordinar de complexă întrucât acţionează o serie de restricţii privind accesul la piaţă
capitalurilor, cum ar fi: situaţia financiară a întreprinderii, motivaţia personalului de conducere a
acestuia, dar şi costul procurării capitalurilor.
Dacă facem referire doar la motivaţia personalului, în cazul în care patronul unei societăţi
deţine toate acţiunile, putem spune că el controlează în totalitate afacerea şi este responsabil de
21
R. M. Contino - The Complete Equipment – Leasing Handbook, 2002

24
fiecare decizie, fie ea bună sau rea. Astfel, acesta nu va dori ca aportul de capital să fie realizat
prin vânzarea de noi acţiuni, deci în cazul imposibilităţii de a le cumpăra el însuşi, va prefera alte
surse de finanţare. De asemenea, accesul la împrumuturile obligatare nu îl poate avea decât un
număr foarte redus de întreprinderi, îndeosebi cele care pot oferii o garanţie suplimentară şi
suficientă pentru acest mod de angajament faţă de public, şi trebuie subliniat că un împrumut
obligatar este dificil de efectuat din punctul de vedere al formalităţilor. Cele mai multe
întreprinderi nu au cotaţie la bursă, drept urmare, nu pot negocia titluri prin bursă, rămânându-i
decât vânzarea de active, autofinanţarea, împrumutul bancar sau leasingul ca principale surse de
finanţare.
Chiar dacă este uneori, poate, cea mai covârşitoare sursă de finanţare, leasingul este dorit
îndeosebi datorită simplicităţii sale şi a efectelor atenuate în timp, pe care le resimte trezoreria
întreprinderii. În general, societatea de leasing beneficiază de asigurări şi garanţii bancare
îndestulătoare pentru a acoperii chiriaşul de riscurile de faliment. De aceea, acentul economic
poate încheia un contract de leasing chiar dacă analiza financiară a întreprinderii şi a proiectelor
sale de investiţii nu sunt suficiente pentru finalizarea contractului, spre deosebire de bancă, ce nu
acordă niciun împrumut dacă nu oferă garanţii certe asupra rambursării integrale a creditului
până la scadenţă.
Putem spune că atât leasingul cât şi împrumutul bancar tradiţional sunt surse de capital
preferate de întreprinderile ce nu dispun de surse proprii de finanţare şi care îşi asumă riscul
modificării fluxurilor viitoare de trezorerie cu plăţile de chirii, ratele scadente şi dobânzi.
Datorită posibilităţii de accesare a multiplelor variante de achiziţionare sau de dobândire
numai a dreptului de folosinţă al unui activ (leasing, locaţie, achiziţionare cu plata cash din
fonduri proprii, achiziţionarea prin accesarea unui credit sau achiziţionarea cu plata în rate),
agentul economic ca efectua o analiză pertinentă a acestor surse, luand in considerare cel mai
important factor, si anume: costul fiecărei variante.
Vom lua drept exemplu o societate de leasing ce acceptă să finanţeze achiziţionarea unui
bun în valoare de 20 000 EUR. Condiţiile de contractare prezentate în oferta de leasing financiar
prevăd:
 Suma plătită în avans (24.5%) – 4 900 EUR
 Valoarea reziduală – 100 EUR
 Comisionul de gestiune – 3.3% - 661 EUR

25
 Dobanda societăţii de leasing – 7.4% - 1487 EUR
 Asigurare – 1953 EUR
 Durata locaţiei – 36 luni
Valoarea finanţată = 20 000 – 4 900 – 100= 15 000 EUR

În continuare voi prezenta costul operaţiunii de leasing financiar din punctul de vedere al
agentului economic:
Pe lângă preţul activului achiziţionat de societatea de leasing, putem observa că agentul
economic trebuie să plătească dobânda, taxa de contract dar şi asigurarea autovehiculului
realizată între societatea de leasing şi o societate de asigurări.
Costul operaţiunii de leasing (CTL) pentru agentul economic (valoarea contractului de
leasing + asigurarea) este:
CTL = Pa + Dobsl + Tc + Casig, unde Pa este preţul de achiziţie, Dobsl este dobânda
percepută de societatea de leasing, Tgest este comision de gestiune, Casig este costul asigurării
bunului.

Tabelul 1: Costul total al operaţiunii de leasing financiar

Preţul CIP al activului achiziţionat (Pa) 20 000 EUR


Dobânda percepută de societatea de leasing
1 487 EUR
(Dobsl)
Comision de gestiune (Tgest) 661 EUR
Asigurarea bunului (Casig) 1 953 EUR
TOTAL 24 101 EUR

Aceasta reprezintă cu 4 101 EUR mai mult decât preţul de achiziţie, ȋnsă, o asemenea
analiză nu este concludentă pentru că nu evidenţiază economia fiscală sau actualizarea.

26
Tabel 2: Elementele componente ale ratei de leasing financiar (ȋn EURO)
Pretul CIP Dobânda Asigurare Comision lunar
(Pa) (Dobsl) (Casig) (Tgest)
Avans 4900 0 0 0
Rata 1 381.04 77.26 63 25.5
Rata 2 382.98 75.32 63 25.11
Rata 3 384.92 73.38 63 24.72
Rata 4 386.88 71.42 63 24.33
Rata 5 388.86 69.44 63 23.93
Rata 6 390.84 67.46 63 23.53
Rata 7 392.82 65.48 63 23.14
Rata 8 394.82 63.48 63 22.73
Rata 9 396.84 61.48 63 22.33
Rata 10 398.84 59.46 63 21.93
Rata 11 400.88 57.42 63 21.52
Rata 12 402.92 55.38 63 21.11
Rata 13 404.96 53.34 63 20.7
Rata 14 407.02 51.28 63 20.29
Rata 15 409.08 49.22 63 19.87
Rata 16 411.16 47.14 63 19.46
Rata 17 413.26 45.04 63 19.04
Rata 18 415.36 42.94 63 18.61
Rata 19 417.46 40.84 63 18.19
Rata 20 419.58 38.72 63 17.77
Rata 21 421.72 36.58 63 17.34
Rata 22 423.86 34.44 63 16.91
Rata 23 426.02 32.28 63 19.48
Rata 24 428.18 30.12 63 16.04
Rata 25 430.36 27.94 63 15.61
Rata 26 431.54 25.76 63 15.17
Rata 27 433.74 23.56 63 14.73
Rata 28 435.94 21.36 63 14.29
Rata 29 438.16 19.14 63 13.84

27
Pretul CIP Dobânda Asigurare Comision lunar
(Pa) (Dobsl) (Casig) (Tgest)
Rata 30 440.38 16.92 63 13.39
Rata 31 442.62 14.68 63 12.94
Rata 32 444.88 12.42 63 12.49
Rata 33 447.14 10.16 63 12.04
Rata 34 449.42 7.88 63 11.58
Rata 35 451.7 5.6 63 11.12
Rata 36 453.84 3.46 63 10.66
Valoare reziduală 100 0 63 0

În decizia agentului economic de realizare a unui contract de leasing în detrimentul


celorlalte variante de achiziţie trebuie să se ţină seama de cuantumul costului net actualizat, ce
se obţine prin scăderea din costul total economia fiscală (toate actualizate la momentul începerii
operaţiunii).
Tabel 3. Cheltuieli nete şi cheltuielile totale efectuate de utilizator în cazul leasingului
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
Amortizarea
4000 4000 4000 - 12000
1
Dobânda
398.49 250.97 94.44 - 743.9
2
Taxa contract
159.88 103.7 37.86 - 301.44
3
Asigurare
756 756 756 - 2268
4
Cheltuieli deductibile
5314.37 5110.67 4888.3 - 15313.34
5=1+2+3+4
Economie fiscaă
850.29 817.7 782.12 - 2450.13
6 =5*COTA
Cheltuieli nete
deductibile 4464.07 4292.96 4106.17 - 12863.2
7=5-6
Avans şi valoare 4900 - - 100 5000

28
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
reziduală
8
Principalul
5000 5000 5000 15000
9
Cheltuieli totale
11214.37 6110.67 5888.3 100 23313.34
10=2+3+4+8+9
Cost net
10326.07 5293.96 5016.17 - 20763.20
11
Factor de actualizare
1 1/1.13 1/1.28 1/1.44
12
Cost net actualizat
10364.07 4684.04 3989.2 - 19037.30
13=11*12
Cheltuieli totale
actualizate 11214.37 5407.67 4600.23 69.44 21222.27
14=10*12
Impozit pe profit
actualizat 944 141.59 125 11.11 1210.59
15=(10-5)*12*COTA

Costul net al operaţiunii de leasing pentru agentul economic este de 20763.20 EUR.
Cheltuielile deductibile = Amortizare + Dobândă + Taxa contract + Asigurare = 12000 +
743.9 + 301.44 + 2268 = 15313.34 EUR
Pentru determinarea economiilor fiscale trebuie să se ţină seama de cheltuielile
deductibile şi nedeductibile. În cazul contractului de leasing financiar, cheltuielile deductibile
efectuate de agentul economic sunt:
 Amortizarea;
 Dobânda;
 Taxa de contract;
 Cheltuieli cu asigurarea.

29
Amortizarea lunară se calculează ca raport ȋntre valoarea bunului (preţul CIP) şi durata
normală de funcţionare (60 luni), amortizarea reflectându-se în cadrul principalului (ratei de
leasing) restul reprezentând o cheltuială nedeductibilă.
Astfel, în prima lună, principalul = 416.66 EUR, din care:
 Amortizarea = 333.33 EUR
 Cheltuiala nedeductibilă = 83.33 EUR
Prin urmare, pe parcursul celor trei ani cât durează contractul de leasing, valoarea
amortizării este de 333.33 × 36 luni = 12 000 EUR , deci agentul economic amortizează bunul în
proporţie de 60%.
Dobânda plătită de catre agentul economic societăţii de leasing, pe durata contractului se
calculează prin însumarea dobânzilor lunare (tabel 2). Valoarea acesteia este de 743.9 EUR,
adică 389.49 EUR în primul an, 250.97 EUR în al doilea an şi 94.44 EUR in ultimul an.
Dacă se urmăreşte evidenţierea plăţilor totale actualizate, atunci se vor adăuga la
cheltuielile totale actualizate şi impozitul actualizat pe profit.
Observăm că un astfel de calcul surprinde efortul agentului economic până în anul al
treilea când va achita valoarea reziduală. Dacă se compară leasingul prin prisma criteriului mai
sus menţionat cu alte surse de finanţare a întreprinderii va trebui să se ia în considerare faptul că
acest criteriu nu scoate în evidenţă faptul că agentul economic a amortizat 60% din activ decât
prin modul în care s-a stabilit impozitul pe profit.

Costul achiziţionării unui bun cu plata cash

Valoarea imobilizărilor băneşti (CT) subliniate de această variantă de achiziţionare a


unui bunului se calculează după formula :
CT = Pa + Imp + Casig , unde Pa este preţul de achiziţie, Imp este impozitul pe profit şi
Casig sunt cheltuielile cu asigurarea pentru primul an de funcţionare, iar Imp = Pa × cota de
impunere a profitului şi Casig = 4% × Pa .
Economia fiscală generată de impozitul aferent amortizării din luna în care se
achiziţionează bunul(Aml) este Ec fiscală = Aml × cota de impunere a profitului
Costul net (Cnet) va fi Cnet = CT – Ec fiscală

30
În studiul de caz analizat, agentul economic va imobiliza întreaga sumă de 20 000 EUR
cât reprezintă preţul CIP pentru achiziţionarea bunului, la care se va adăuga impozitul pe profit şi
cheltuielile cu asigurarea bunului.
Dreptul de proprietate va reveni agentului economic în momentul livrării bunului. De
asemenea, acesta va plăti contravaloarea impozitului pentru sumele avansate astfel:
 Din suma de 20 000 EUR, va recupera pe costuri doar 333.33 EUR (20 000 EUR/60
luni), echivalentul amortizării bunului pentru luna în care s-a efectuat plata, diferenţa de 19
666.67 EUR vor fi venituri impozabile.
 Agentul economic va plăti statului impozit pe profit de 3 146.66 EUR ( 19 666.67 EUR *
16%). Deci, în luna în care va achiziţiona bunul, acesta va plăti 20 000 EUR contravaloarea
bunului plus 3 146.66 EUR (contravaloarea impozitului datorat statului pentru această
tranzacţie) plus asigurarea de 756 EUR, ceea ce înseamnă un total de 23 902.66 EUR.
!!OBSERVAŢIE!! În studiul de caz analizat prezentăm tranzacţia distinct de celelalte
operaţiuni derulate de către agentul economic. În plus, legislaţia românească este extrem de
„dinamică” în ceea ce priveşte facilităţile acordate finanţărilor din fonduri de investiţii, motiv
pentru care nu vom lua în considerare existenţa acestora. Astfel de facilităţi permit diminuarea
mărimii impozitului, ideal fiind pentru agentul economic să nu plătească impozit pentru sumele
investite.
!!OBSERVAŢIE!! Am presupus că agentul economic este plătitor de TVA, putând să
deducă TVA-ul plătit. Cei care nu sunt plătitori de TVA vor avea un element de cheltuială
suplimentar care se va adăuga la costul total net al tranzacţiei. Nu am luat în considerare un alt
element probabil pentru anumite tipuri de bunuri: accizele şi nici posibilitatea de a amortiza în
prima lună de funcţionare 20% din preţul de achiziţie conform reglementărilor în vigoare.

Costul achiziţionării bunului prin credit bancar

Această variantă de achiziţie (finanţare) deşi este folosită extrem de frecvent în practica
economică prezintă o serie de inconveniente (Tabel 4):
 Dobânda fluctuantă;
 Îndeplinirea criteriilor de acceptabilitate (aspecte financiare şi nefinanciare)
 Garanţile solicitate de bancă;

31
Dacă totuşi, agentul economic optează pentru o astfel de variantă, vom evidenţia în
continuare relaţiile de calcul aferente condiţiilor impuse de bancă în vederea evaluării efortului
financiar al acestuia.
Principalele variabile şi parametri vehiculaţi în relaţiile de calcul sunt: Cnet – costul net,
Dob – dobânda bancară anuală, Am – amortizarea, Ctot – cheltuieli totale, Cded – cheltuieli
deductibile, Cgest – cheltuieli de gestiune, Cfez – cheltuieli de studiu de fezabilitate, Casig –
cheltuieli de asigurare CASCO, Cy – cheltuieli cu asigurarea Property, Apfin – aportul propriu
la finanţare, Rsc – rata scadentă, Imp – impozitul pe profit.

Tabel 4. Cheltuieli nete şi cheltuielile totale realizate de utilizator în cazul creditului


bancar
Anul 0 Anul 1 Anul 2 TOTAL
Rata scadentă
5000 5000 5000 15000
Programul de amortizare a

1
Dobandă (8.5%/an)
ȋmprumutului

425 425 425 1275


2
Total serviciul datoriei
5425 5425 5425 16275
3=1+2
Sold ramas nerambursat
10000 5000 - 15000
4
Finanţare proprie
5000 - - 5000
5
Comision de gestiune
18.78 9.38 - 28.16
6
Cheltuieli studiu fezabilitate
300 - - 300
7
Cheltuieli asigurare
756 756 756 2268
8
Cheltuieli cu asigurarea Property
1400 1400 1400 4200
9
Amortizare
4000 4000 4000 12000
10

32
Anul 0 Anul 1 Anul 2 TOTAL
Total cheltuieli
12899.78 7590.38 7581 28071.16
11= 3+5+6+7+8+9
Cheltuieli deductibile
6899.78 6590.38 6581 20071.16
12= 2+6+7+8+9+10
Economie fiscală
1103.96 1054.46 1052.96 3211.38
13=12*COTA
Cost net
11795.81 6536.92 6528.04 24859.77
14= 11-13
Factor actualizare
1 1/1.13 1/1.28 -
15
Cost net actualizat
11795.81 5784 5100 22679.81
16=14*15
Impozit pe profit actualizat
960 141.59 125 1226.59
17=(11-12)*15*COTA
Cheltuieli totale actualizate
12899.78 6717.15 5922.66 25539.58
18=11*15

Relaţiile de calcul ale costurilor totale nete actualizate precum şi ale totalului de plată
sunt prezentate mai jos:
Varianta 1 Efortul financiar total22 (TP – total de plată) este egal cu suma costului net
actualizat şi alte cheltuieli: TP = Cnet + Alte chelt unde:
Coeficientul de actualizare (a) = dobânda bancară anuală (Dob). Actualizarea sumelor se va
face cu un coeficient de actualizare egal cu rata dobânzii bancare.
Cnet = Ctot – Ec fiscală
Ctot= Dob + Cgest + Cfez + Casig + Cy + Rsc + Apfin
Ec fiscală = Cded × cota de impunere a impozitului pe profit
Cded =Dod + Cgest + Cfez + Casig + Cy + Am

Varianta 2 Efortul financiar total (TP – total de plată) este egal cu suma cheltuielilor
totale, a impozitului pe profit şi a altor cheltuieli:

22
M. Andreica - Leasing-ul, Fundaţia CRIMM, Bucureşti 1997

33
TP= Ctot + Imp + Alte chelt
unde:
Ctot=  [Dob + Cgest + Cfez + Casig + Cy + Rsc + Apfin]

Imp= [Ctot –  Cded] × cota de impunere a impozitului pe profit

Pentru studiul de caz analizat vom presupune următoarele date:


 valoarea creditului reprezintă 75% din valoarea investiţiei, restul de 25% reprezintă
aportul propriu;
 agentul economic trebuie să garanteze ȋmpumutul cu un bun a cărui valoare este de
minim două ori mai mare decât valoarea creditului;
 agentul economic va efectua asigurarea, iar pentru urmatorii doi ani, asigurarea se va face
la valoarea rămasă neamortizată (16 000 EUR). Durata normală de funcţionare a bunului este de
5 ani, iar amortizarea se va face liniar;
 pe lângă această asigurare, agentul economic trebuie să realizeze asigurarea bunului cu
care garantează (asigurarea Property) în procent de 7% din valoarea acestuia. Presupunem,
pentru uşurinţa calculelor, că, valoarea gajului este echivalentă cu 40 000 EUR. De regulă,
mărimea colateralului este egală cu mărimea creditului plus dobânda totală (eventual plus un
procent de risc de 20%);
 comisionul de gestiune perceput de bancă;
 cheltuielile cu realizarea studiului de fezabilitate se ridică la valoarea de 300 EUR;
 rata dobânzii la valută este de 8.5% pe an;
 creditul se acordă pe o perioadă de 3 ani;
 deci, valoarea creditului va fi de 15000 EUR (75%), restul de 25% reprezentând aportul
propriu;
 Costul net actualizat al achiziţionării bunului prin contractarea unui credit bancar este de
25539.58 EUR.
Putem observa că acest cost net actualizat nu include şi impozitul datorat statului de
agentul economic pentru aportul din valoarea bunului de 25% pe care îl achită din venituri
proprii şi nici pentru cheltuielile făcute din venituri impozabile. Ştiind că impozitul pe profit are
o cotă de 16%, iar amortizarea bunului pentru luna în care s-a efectuat plata a fost de 333.33

34
EUR, rezultă că impozitul de plată va fi de 1226.59 EUR. Deoarece acesta va fi plătit în primul
an, putem spune că valoarea costului total net actualizat va fi 25539.58 + 1226.59 = 26766 .4
EUR.
Există şi o altă modalitate de a aborda lucrurile şi anume: dacă dorim să identificăm
plăţile totale pe care le va avea de realizat agentul economic în cei 3 ani de rambursare a
creditului (excluzând cheltuielile de mentenanţă a bunului) vom realiza următorul calcul - totalul
de plată va cuprinde cheltuielile totale realizate (aportul propriu la finanţare, cheltuielile cu
studiu de fezabilitate, cu asigurarea şi a garanţiei, cu dobânzile şi ratele de rambursat, comisionul
de gestiune), la care se adaugă impozitul datorat statului.
Impozitul datorat statului se va calcula excluzând cheltuielile deductibile (asigurările,
dobânzile, amortizările, comisionul de gestiune, cheltuielile cu studiul de fezabilitate), din cele
totale şi înmulţind diferenţa cu procentul de impozit. Este adevărat că în cei 3 ani va recupera pe
amortizări o parte din cheltuieli, dar destinaţia acestora va fi alta decât a plăti o parte din ratele
de credit din anul doi sau trei, cu amortizările din primul an, respectiv al doilea an.
În concluzie, din acest ultim punct de abordare a lucrurilor, plăţile totale actualizate pe
care le va efectua agentul economic în cazul achiziţionării unui credit vor fi de: 26766.17 EUR
(25539.58 + 1226.59)

Costul achiziţionării cu plata în rate

În practica economică sunt foarte puţine societăţi comerciale care vând bunuri în rate care
au un preţ mare datorită riscului de neplată al cumpărătorilor (cumpărătorul devine proprietar în
momentul livrării bunului) sau a preţului ridicat al acestora (Tabel 5).
Presupunem că există totuşi furnizori care sunt de acord cu livrarea cu plata în rate a
bunului în condiţiile plăţii unui avans, a asigurării de riscuri fizice şi financiare şi cu impunerea
de a avea un girant sau de a realiza un colateral drept garanţie.
Cheltuielile ocazionate de achiziţia în rate a bunului se vor calcula în funcţie de
următoarele elemente:
• Dobfz – Dobânda perceputa de furnizor;
• Avbenef – Avansul plătit de agentul economic;
• d – Durata contractului de vânzare în rate;

35
• Cheltuielile de asigurare CASCO (Casig) şi Property (Cy);
• Criscfin – Cheltuielile de asigurare de risc financiar;
• Priscfin – Primă de asigurare de risc financiar;
• Avansul reprezintă 40% din valoarea bunului;
• Agentul economic trebuie să gireze cu un bun a cărui valoare este cel puţin de două ori
mai mare decât valoarea bunului contractat;
• Trebuie să efectueze obligatoriu asigurarea CASCO şi Property;
• Trebuie să plătească asigurarea de risc de neplată (risc financiar). Aceasta presupune
încheierea unui contract de asigurare între furnizorul bunului şi o societate de asigurare care va
prelua obligaţiile financiare ale agentului economic până la sfârşitul contractului în caz de
incapacitate de plată a acestuia, urmând a se ocupa de recuperarea bunului sau a garanţiilor.
• Dobânda percepută de furnizor este de 15%;
• Contractul cu vânzarea în arte se desfăşoară pe o perioadă de 2 ani.
Cheltuielile deductibile în acest caz sunt reprezentate de amortizare, dobândă şi asigurări.
Tabel 5. Costul leasingului comparativ cu achiziţionarea cu plata în rate
Anul 0 Anul 1 Anul 2 TOTAL
Avans (40% din preţul bunului)
8000 - - 8000
1
Valoarea ramasă neachitată
4000 4000 4000 12000
2
Rate

Dobânda
600 600 600 1800
3
Asigurare CASCO
800 640 480 1920
4
Asigurare de risc pentru neplată
550 550 550 1650
5
Asigurare Property
1400 1400 1400 4200
6
Amortizare
4000 4000 4000 12000
7
Total cheltuieli
15350 7190 7030 29570
8= 1+2+3+4+5+6

36
Anul 0 Anul 1 Anul 2 TOTAL
Cheltuieli deductibile
7350 7190 7030 21570
9=3+4+5+6+7
Economie fiscală
1176 1050.4 1124.8 3451.2
10=9*COTA
Cost net
14174 6039.6 5905.2 26118.8
11=8-10
Factor de actualizare
1 1/1.13 1/1.28 -
12
Cost net actualizat
14174 5344.78 4612.44 24132.21
13= 11*12
Cheltuieli totale actualizate
15350 6362.83 5492.19 27205.02
14=8*12
Impozit pe profit actualizat
1280 0 0 1280
15=(8-9)*12*COTA

Modalitatea de calcul a costului net actualizat al bunului achiziţionat cu plata în rate este
prezentată în tabelul 5. Asigurarea CASCO s-a calculat la valoarea de achiziţie în primul an, iar
pentru al doilea an si al treilea an la valoarea rămasă neamortizată. Prima de asigurare de risc
financiar a fost calculată la preţul de achiziţie pentru toţi trei anii. Luând în considerare costul net
actualizat (24132.21 EUR) vom constata că varianta de achiziţie prin credit bancar este mai puţin
avantajoasă comparativ cu această variantă. Chiar dacă vom considera plăţile totale pe care le va
efectua agentul economic 27205.02 + 1280 = 28 485.02 EUR, tot nu vom ajunge la o concluzie
contrară.
În tabelul 5 nu s-a luat în considerare impozitul aferent avansului de 40% care este plătit
din venituri impozabile. Vom scade amortizarea de 333.33 EUR aferentă primei luni după
achiziţia bunului după valoarea avansului, vom înmulţi cu rata profitului şi vom obţine: 1916.64
EUR. Adunăm această sumă la costul net actualizat şi rezultă valoarea totală a costului net
actualizat: 30 400.66 EUR.

37
3.2 Analiză comparativă a leasingului cu alte forme de finanţare

În acest subcapitol doresc sa prezint argumente pro şi contra pentru achiziţionarea unui
bun în leasing în paralel cu formele de achiziţionare prezentate anterior. Valoarea bunului (preţul
CIP) este de 20 000 EUR.
Tabelul 6. Comparaţia leasingului cu plata cash
Leasing Plata cash
 Imobilizarea în prima lună este de  Imobilizarea în prima lună este de
20% (valoarea avansului) . 23902.66 EUR(preţul bunului, asigurarea şi
impozitul datorat statului).
 Plata bunului se va face eşalonat,  Plata se face la momentul încheierii
în rate lunare, timp ȋn care se vor obţine contractului.
rezultate economice prin utilizarea
bunului.
 Agentul economic este proprietarul  Beneficiarul devine proprietar la
bunului doar la sfârşitul contractului. momentul livrării bunului.
 Nu există decalaj între momentul  Există o distanţă(ca timp) între
efectuării plăţii şi deducerea cheltuielilor. efectuarea plăţii şi deducerea cheltuielilor
(plata realizâdu-se în momentul livrării, iar
deducerea cheltuielilor cu amortizarea se va
face eşalonat lunar, pe toată durata de viaţă
a bunului economic).

Comparând cele două variante de finanţare pentru acelaşi bun putem observa că este
dificil de analizat plăţile efectuate de agentul economic la achiziţia bunului cu plata în
numerar(cash) comparativ cu leasingul dacă nu se ia în considerare aceiaşi perioadă de timp.
În acest caz, vor lua în considerare celelalte cheltuieli ce însoţesc exploatarea bunului
pentru perioada echivalentă (cel puţin asigurarea CASCO pentru anul doi si trei). Cel mai mare
inconvenient al acestei variante de achiziţie este faptul că trebuie să dispui de lichidităţi. NU sunt
puţine situaţiile în care achiziţia cash conduce la un efort financiar mai mic comparativ cu

38
leasingul, ȋnsa, asta ȋnseamnă să foloseşti fonduri realizate în perioadele precedente şi nu cele pe
care le vei realiza ȋn perioadele viiorare, prin exploatarea bunului.
!!OBSERVAŢIE!! Dacă bunul este importat, atunci la operaţiunile din leasing (plata
TVA, a taxelor vamale şi accize), se vor realiza la expirarea contractului de locaţie o data cu
plata valoarii reziduale în timp ce la achiziţia bunului cu plata cash se va plăti integral în
momentul achizitionarii bunului. Aceasta este una din facilităţile legislative care poate face mai
avantajos leasingul.
Tabel 7. Comparaţia leasingului cu credit bancar
Leasing Credit bancar
 Costul net actualizat 19 037.30  Costul net actualizat 22 679.84
EUR EUR
 Nu se garantează cu active fixe din  Se garantează cu active imobilizate
proprietatea agentului economic cu o valoare mai mare (dublă) decât
creditul contractat.
 Condiţiile impuse de societatea de  Exigenţele băncii privind
leasing privind bonitatea firmei sunt mai performanţele economico-financiare ale
uşor de îndeplinit. firmei sunt mult mai mari; de aceea în
realitate, contractarea unui credit este mai
greu de obţinut.

Pentru studiul de caz analizat după criteriul costului net actualizat este recomandabil
lesingul chiar şi ȋn cazul ȋndeplinirii condiţiilor legate de bonitatea financiară şi a garanţiilor
necesare, chiar dacă ar trebuii ca viceversa să fie concluzia, deoarece societatea de leasing îşi
finanţează achiziţia bunului prin credit bancar. Toate cheltuielile apărute ȋn urma accesării
creditului sunt recuperate prin redevenţe plus profitul acestuia. Întrucât structura cheltuielilor
aferente creditului bancar este asemănătoare leasingului vom analiza condiţiile prin care
leasingul reuşeşte să fie modalitatea de ȋmprumut preferată ȋn defavoarea creditului bancar.
La credit totalul de plată se calculează cu relaţiile:
TP = Ctot + Imp + Alte chelt
Ctot = [Dob + Cgest + Cfez + Casig + Cy + Rsc + Apfin]
Imp = [Ctot – Cded] × cota de impunere a impozitului pe profit

39
La leasing avem aceleaşi elemente de calcul cu câteva excepţii: nu avem cheltuieli cu
elaborarea studiului de fezabilitate şi nici de asigurare a garanţiilor dar avem valoarea reziduală.
TP = Ctot + Imp + Alte chelt
Ctot = [Dob + Cgest + Casig + Cy + Rsc + Apfin] + Vrez
Imp = [Ctot – Cded] × cota de impunere a impozitului pe profit
Dobânda la contractul de leasing este mai mică decât cea bancară, iar taxa de contract
este echivalentă comisionului de gestiune a creditului. Totuşi, între datele obţinute mai sus nu
există o diferenţă considerabilă care să descurajeze agenţii economici.

Tabel 8. Comparaţia leasingului cu plata în rate


Leasing Plata în rate
 Costul net actualizat: 19 037.30  Costul net actualizat: 24 132.21
EUR EUR
 De regulă, achiziţionarea în leasing  Se garantează cu active imobilizate
nu necesită garanţii din partea agentului aflate în proprietatea agentului economic
economic.
 Cheltuielile privind asigurarea  Riscul de neplată va fi mai mare,
riscului de neplată sunt mai mici. deci cheltuielile cu asigurarea riscului de
neplată sunt mai mari.
 Dreptul de proprietate se transferă  Dreptul de proprietate revine
beneficiarului la sfârşitul contractului, la beneficiarului în momentul închirierii
operaţiunea acestuia. contractului.

Şi în acest caz, după criteriul costului net actualizat, leasingul este mai atractiv (dacă
analizăm după criteriul plăţilor totale actualizate). Comparaţia cu această variantă de achiziţie
este dificilă din două puncte de vedere: în practică sunt puţine societăţi comerciale care să
realizeze vânzări în rate pentru bunuri de valori mari şi, dacă totuşi există, solicită asigurarea de
risc financiar sau garanţii bancare imobiliare.

40
Tabel 9. Leasing vs. alte forme de finanţare

Leasing Creditare
Plata în rate
financiar bancară
Preţ de achiziţie 20000 20000 20000
Suma plătită în avans 4900 5000 8000
Valoarea finanţată 15000 15000 12000
Cheltuieli deductibile 15313 20071 21570
Economie fiscalã 2450 3211 3451
Cheltuieli totale 23313 28071 29570
Cheltuieli totale actualizate 21222 25539 27205
Costul net 20763 24859 26118
Costul net actualizat 19037 22679 24132

Grafic 5. Leasing comparativ cu alte forme de finanţare

LEASING COMPARATIV CU ALTE FORME DE


FINANŢARE
30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
LEASING CREDIT BANCAR PLATA ÎN RATE

economie fiscală cheltuieli totale actualizate cost net actualizat

41
Tabel 10. Tabel centralizat leasing vs. alte forme de finanţare
Comparaţia leasingului cu plata cash
Leasing Plata cash
 Imobilizarea în prima lună este de  Imobilizarea în prima lună este de
20% (valoarea avansului) . 23902.66 EUR(preţul bunului, asigurarea şi
impozitul datorat statului).
 Plata bunului se va face eşalonat, în  Plata se face la momentul încheierii
rate lunare, timp ȋn care se vor obţine contractului.
rezultate economice prin utilizarea bunului.
 Agentul economic este proprietarul  Beneficiarul devine proprietar la
bunului doar la sfârşitul contractului. momentul livrării bunului.
 Nu există decalaj de timp între  Există o distanţă ȋn timp între
efectuarea plăţii şi moementul deducerii momentul efectuării plăţii şi momentul
cheltuielilor. deducerii cheltuielilor (plata relizâdu-se în
momentul livrării, iar deducerea cheltuielilor
cu amortizarea se va face eşalonat lunar, pe
toată durata de viaţă a bunului economic).
Comparaţia leasingului cu creditul bancar
Leasing Credit bancar
 Costul net actualizat 19 037.30 EUR  Costul net actualizat 22 679.84 EUR
 Nu se garantează cu active fixe din  Se garantează cu active imobilizate cu o
proprietatea agentului economic valoare mai mare (dublă) decât creditul
contractat.
 Condiţiile impuse de societatea de  Exigenţele băncii privind performanţele
leasing privind bonitatea firmei sunt mai uşor economico-financiare ale firmei sunt mult mai
de îndeplinit. mari; de aceea în realitate, contractarea unui
credit este mai greu de obţinut.
Comparaţia leasingului cu plata în rate
Leasing Plata în rate
 Costul net actualizat: 19 037.30 EUR  Costul net actualizat: 24 132.21 EUR
 De regulă, achiziţionarea în leasing nu  Se garantează cu active imobilizate
necesită garanţii din partea agentului aflate în proprietatea agentului economic

42
economic.
 Cheltuielile privind asigurarea riscului  Riscul de neplată este mai mare, deci
de neplată sunt mai mici. cheltuielile cu asigurarea riscului de neplată
sunt, de obicei, mai mari.
 Dreptul de proprietate se transferă  Dreptul de proprietate revine
beneficiarului la sfârşitul contractului, la beneficiarului în momentul închirierii
operaţiunea acestuia. contractului.

3.3. Derularea contractului de leasing prin S.C. PORCHE LEASING IFN S.A.

Societatea finanţatoare S.C. PORCHE LEASING IFN S.A. acceptă să finanţeze agentul
economic pentru achiziţionarea unui autoturism în valoare de 20 000 EUR, cerându-i acestuia un
avans de 4 900 EUR. Costul operaţiunii de leasing va cuprinde preţul CIP al autoturismului
(valoarea împrumutului acordat de societatea de leasing 15000 EUR, avansul, 4900 EUR,şi
valoarea reziduală 100 EUR), dobânda, 1487 EUR, comisionul de gestiune al contului, 661 EUR,
dar şi costul cu asigurarea bunului ce face obiectul contractului de leasing, în valoare de 1953
EUR. Preţul total plătit la finalizarea contractului va fi 24 101 EUR, cu 4 101 EUR mai mult
decât preţul de achiziţie.
În primul an, agentul economic va avea de plătit în total suma de 8613.69 EUR,
însemnând avansul (4900 EUR), rată lunară (4702.64 EUR), dobânda aferentă (796.98 EUR),
comisionul (279.88 EUR) dar şi costurile asigurării 756 EUR).
Tabel 11. Prezentarea ratelor aferente contractului de leasing in primul an.
Comision
Rata Dobânda Asigurare
lunar
4900 0 0 0
Avans
381.04 77.26 63 25.5
Luna 1
382.98 75.32 63 25.11
Luna 2
384.92 73.38 63 24.72
Luna 3

43
Comision
Rata Dobânda Asigurare
lunar
386.88 71.42 63 24.33
Luna 4
388.86 69.44 63 23.93
Luna 5
390.84 67.46 63 23.53
Luna 6
392.82 65.48 63 23.14
Luna 7
394.82 63.48 63 22.73
Luna 8
396.84 61.48 63 22.33
Luna 9
398.84 59.46 63 21.93
Luna 10
400.88 57.42 63 21.52
Luna 11
402.92 55.38 63 21.11
Luna 12

TOTAL 9602.64 796.98 756 279.88

În cel de al doilea an agentul economic va avea de plătit suma de 6479.3 EUR,


reprezentând 4997.66 rata lunară, 501.94 dobânda, 223.7 comisionul şi 756 asigurarea
autoturismului.
Tabel 12. Prezentarea ratelor aferente contractului de leasing in al doilea an.
Comision
Rata Dobânda Asigurare
lunar
Luna 1 404.96 53.34 63 20.7

Luna 2 407.02 51.28 63 20.29

Luna 3 409.08 49.22 63 19.87

Luna 4 411.16 47.14 63 19.46

Luna 5 413.26 45.04 63 19.04

Luna 6 415.36 42.94 63 18.61

Luna 7 417.46 40.84 63 18.19

Luna 8 419.58 38.72 63 17.77

Luna 9 421.72 36.58 63 17.34

44
Comision
Rata Dobânda Asigurare
lunar
Luna 10 423.86 34.44 63 16.91

Luna 11 426.02 32.28 63 19.48

Luna 12 428.18 30.12 63 16.04

TOTAL 4997.66 501.94 756 223.7

În ultimul an, agentul economic va avea de plătit 6565.46 EUR, însemnând 5727.9 EUR
rata, 188.88 EUR dobânda, 157.86 EUR comisionul, 756 EUR asigurarea şi 100 EUR valoarea
reziduală.
Tabel 12. Prezentarea ratelor aferente contractului de leasing in al treilea an.
Comision
Rata Dobânda Asigurare
lunar
Luna 1 430.36 27.94 63 15.61

Luna 2 431.54 25.76 63 15.17

Luna 3 433.74 23.56 63 14.73

Luna 4 435.94 21.36 63 14.29

Luna 5 438.16 19.14 63 13.84

Luna 6 440.38 16.92 63 13.39

Luna 7 442.62 14.68 63 12.94

Luna 8 444.88 12.42 63 12.49

Luna 9 447.14 10.16 63 12.04

Luna 10 449.42 7.88 63 11.58

Luna 11 451.7 5.6 63 11.12

Luna 12 453.84 3.46 63 10.66

Valoarea 100 0 63 0
reziduală
TOTAL 5827.9 188.88 756 157.86

La terminarea achitării tuturor ratelor aferente contractului de leasing, dar şi a valorii


reziduale, agentul economic va devenii proprietarul autovehiculului.

45
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Ca şi primă concluzie pentru această lucrare putem sublinia faptul că operaţiunea de


leasing generează anumite beneficii pentru agentul economic pe care orice altă formă de
finanţare nu le poate avea. Dacă vorbim pe punctele tari ale leasingului putem remarca fapul că
pentru un agent economic această modalitate de finanţare impune cele mai puţine condiţii cu
privire la bonitatea acestuia. În cazul incapacităţii de plată ce poate surveni pe parcursul derulării
contractului, firma va avea pierderi minime, deoarece, de regulă, nu sunt necesare garanţii,astfel
leasingul putând fi văzut că o închiriere.
De asemenea, în momemntul în care agentul economic nu îşi mai poate achita ratele
poate vinde contractul de leasing (evident cu acordul societăţii de leasing), către o terţă parte, ce
va finaliza contractul, conform condiţiilor aferente acestuia, şi va intra în posesia bunului.
Principalul punct slab pe care îl putem evidenţia este faptul că agentul economic devine
proprietarul bunului abia în momentul terminării contractului, însă această slăbiciune este infimă
în comparaţie cu celelalte beneficii generate de acest tip de îndatorare.
Ca şi firmă de leasing oportunităţile sunt multiple. Spun asta pentru că piaţa naţională dar
şi cea internaţională oferă prin intermediul operaţiunilor de leasing, capacităţi multiple de
extindere a afacerilor, deci, implicit, şi o posibilitate de creştere exponenţială a veniturilor.
Însă leasingul întâmpina anumite piedici, datorită multitudinii de variante de finanţare pe
piaţă naţională sau internaţională, prin care un agent economic poate achiziţiona un bun necesar
derulării activităţii curente, sau extinderea acesteia.
În încheiere putem spune că datorită faptului că, acentii economici sunt diferiţi, şi nevoile
lor sunt diferite. Deci, fiecare îşi alege modaltitatea de finanţare oportună pentru el, în funcţie de
disponibilităţile băneşti, beneficiile urmărite sau costurile generate de varianta de împrumut.

46
BIBLIOGRAFIE

1. Andreica M. - Leasing-ul, Fundaţia CRIMM, Bucureşti 1997


2. Cernaianu I. - Contractul comercial internaţional de leasing, ȋn Revista de Drept
Comercial, nr. 3/1993.
3. Clocotici D., Gheorghiu G. – Operaţiunile de leasing, Editura Luminalex, Bucureşti, 2000.
4. Constantinescu C.C. - Leasing financiar: realitate şi perspectivă, Editura Economică,
Bucureşti, 2006.
5. Contino R. M. - The Complete Equipment , Leasing Handbook, 2002.
6. Cristea H., Talpoş I., Cosma D. - Gestiunea financiară a întreprinderilor, Editura Mirton,
Timişoara, 1998.
7. Georgescu T.,Caraiani Gh. - Tehnici de comerţ exterior, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.
8. Gololobov D., Tanega J. - The Legal Issues of International Accounting Standards on the
Consolidation of Special purpose Entities:Part 1, ȋn International Company and Commercial
Law Review 17/11/2006, Londra.
9. Nedelescu M. D., Moraru D. - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria,
Bucureşti, 2013.
10. Newitt Peter K., PhD Frank J. - Equipement Leasing 4th edition, Pennsylvania Don Jon
Irwing, 2000.
11. Tiţa-Nicolescu G. - Leasing, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006.
Legislatie si site-uri
1. Codul Comercial Uniform (C.C.U.)
2. Codul Fiscal
3. I.A.S. 17 ( Interational Accounting Standard 17)
4. Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, republicatặ ȋn 2000
5. https://www.bancatransilvania.ro/
6. https://www.brd.ro/
7. https://www.bcr.ro/
8. https://www.raiffeisen.ro/
9. https://www.ing.ro/
10. https://www.alb-romania.ro/
11. https://www.floteauto.ro

47