Liceul Tehnologic Economic ,,Virgil Madgearu’’ Iași

PROIECT

PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

SPECIALIZAREA:

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

NIVEL DE CALIFICARE: 4

Îndrumător,

Prof. Amăriuței Daniela Candidat,

Protea Paul

Clasa a XII-a

Iași, 2016
CONTABILITATEA MĂRFURILOR
 Cuprins

Argument ......................................................................................................................... 3

Capitolul I - Contabilitatea mărfurilor ................................................................................. 4

I.1.Noțiuni generale .................................................................................................................... 4

I.2.Metode de evidențiere ........................................................................................................... 7

I.3.Conturi specifice ................................................................................................................... 9

I.4.Documente contabile specifice contabilității mărfurilor ..................................................... 14

I.5.Înregistrări contabile ........................................................................................................... 18

Capitolul II - Monografie contabilă privind contabilitatea mărfurilor în cadrul SC

CATFI SRL ............................................................................................................................. 19

Concluzii .................................................................................................................................. 27

Bibliografie .............................................................................................................................. 28
 Argument

Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit, orice

întreprindere cu activitate industrial, comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în
mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii.
Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri dau conţinut funcţiei comerciale
a unei firme şi se efectuează pe baza politicilor de cumpărări şi vânzări stabilite de managerii
firmei.
În cadrul societăţilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea mărfurilor la
preţ cu amănuntul numărul tranzacţiilor de cumpărări şi vânzări este nelimitat în cursul
unei perioade de gestiune luată în considerare, deoarece mărfurile sunt acele elemente de
stocuri care se achiziţionează în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări
neesenţiale .
Derularea operaţiunilor de cumpărări şi vânzări de mărfuri se face de regulă plecând
de la preţul de vânzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adică preţul
definitive negociat între vânzător şi cumpărător. Mărfurile la preţ de vânzare cu amănuntul
presupun o evaluare iniţială la preţ de vânzare, ajungându-se la valoarea preţului cu
amănuntul prin aplicarea marjei brute.

3
 Capitolul I

Contabilitatea mărfurilor

I.1. Noțiuni generale

Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în circuitul lor de la

producatori până la consumatori, generează un volum foarte mare de operații economico-
financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de mare de agenți
economici, cu diferite profiluri de activitate comercială.
Astfel, se poate considera că există 3 categorii importante de unități patrimoniale cu
profil comercial și anume:
a) Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de
circulatie a marfurilor efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de consum in
cantitati mari si foarte mari de la producatorii si furnizorii interni si externi,precum si
vanzarea lor in loturi mari catre alti agenti economici,de regulacu profil comercial en
detail inclusiv de alimentatie publica.Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati
patrimoniale,deasemenea,cu profil comercial en gros. Modalitatea de calcul al
preturilor pentru unitatile comerciale en gros :
TVA deductibilă = PC x cotă
TVA colectată = PV x cotă
PV = PC + AD
AD = PC x cotă
Unde: PC – preț de cumpărare; PV- preț de vânzare; AD – adaos comercial.
b) Unitățile comerciale en-detail realizează această formă de circulație a mărfurilor
efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă, de la unitățile en-gros, dar și de la
producătorii și furnizorii interni, în partizi (loturi) mici sau relativ mici, precum si
vânzarea lor către populație, inclusiv prin unitați de alimentație publică. Mărfurile se
vând în starea în care au fost cumpărate sau după o prelucrare prealabilă în vederea
consumului în unitați operative special amenajate (restaurante, bufete,
etc.).Modalitatea de calcul al preturilor pentru unitatile comerciale en detail :
TVA deductibilă = PC x cotă
TVA colectată = PV x cotă
PV = PC + AD + TVA neex.

4
AD = PC x cotă
TVA neexigibilă = (PC + AD) x cotă
Unde:PC – preț de cumpărare; PV- preț de vânzare; AD – adaos comercial.
c) Unitați comerciale mixte efectuează atât operații comerț en-gros, cât și en-detail.
În categoria mărfurilor, care au o strucutră eterogena se includ atât bunurile pe care
agentul economic le cumpară în vederea vânzării în starea în care au fost achiziționate, cât și
produsele finite transferate de unitațile producatoare în magazinele proprii de prezentare și
desfacere, precum și activele circulante, materiale de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, ambalajelor, etc. devenite disponibile în cadrul
patrimoniului unitații economice și care vând terților așa cum au fost cumpărate.
Organizarea contabilitații mărfurilor este influențată într-o anumită măsură de prețul
de înregistrare ce se utilizează și care, în funcție de categoria în care se încadrează unitatea
patrimonială și implicit de opțiunea sa, poate ficostul efectiv de achiziție, prețul prestabilit
(standard), prețu1 cu amănuntul sau en-gros.
Costul efectiv de achiziție este recomandat în cazul unitaților care comercializează un
număr relativ redus de sortimente de mărfuri, cu o frecvență redusă a intrărilor și ieșirilor, dar
în cantităti mari. Caracteristica de baza a acestei metode constă în evaluarea mărfurilor și
implicit a operațiilor de intrări și ieșiri la prețul efectiv de aprovizionare, care în condițiile
actualeeste fluctuant, fapt ce creează anumite dificultăți în legătură cu evaluarea ieșirilor din
gestiune.
În situația utilizării costului de achiziție ca preț de înregistrare este justificată crearea
în cadrul contului 371 ,,Mărfuri" a două conturi analitice, unul pentru prețul de facturare sau
de cumpărare (371.01) și celălalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare și alte
consumuri similare (371.02), ambele cu funcția contabilă de activ, însă ultimul cu repartizare
lunară proporțională cu mărfurile vândute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operațiile de
ieșire din patrimoniu, în funcție de specificul și interesele agentului economic, se poate adopta
una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate în cadrul paragrafului
privind evaluarea stocurilor și producției în curs de execuție.
Prețul cu amănuntul sau cel de vânzare en-gros se utilizează numai în cazul
mărfurilor, putând fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros
sau mixt. De altfel, acest preț se justifică în condițiile unui comerț cu articole și sortimente
numeroase și o frecvența mare a intrarilor și ieșirilor, precum și în situatia organizarii
evidenței analitice după metoda global-valorică, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui
și în cazul evidenței cantitativ-valorice pe sortimente de mărfuri.

5
 Prețul analizat, datorită modificărilor cu caracter oarecum frecvent ale prețurilor de
cumpărare, adaosurilor comerciale și altor cauze, se poate reduce sau majoră, după caz, pe
bază de inventar, atunci când este necesar. Această operație nu contra-vine prevederilor
contabile în vigoare întrucât nu se afectează valoarea de intrare în patrimoniu la costul efectiv
de achiziție.
Preţul cu amănuntul sau de vânzare en gros se stabilește de către agentul economic
prin luarea în calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, însă atunci când
situaţia de pe piața se schimbă este normal să se majoreze sau diminueze adaosul comercial și
implicit preţul de vânzare, pe bază de inventar de schimbare de preţuri, cu înregistrarea
corespunzătoare în contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea preţului cu amănuntul sau a celui de vânzare en
gros până la nivelul costului de achiziţie respecta regulile şi principiile contabile, fiind un
drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci când apreciază că
este necesar pentru valorificarea în condiţii avantajoase a mărfurilor şi pentru evitarea unor
riscuri.
În legătură cu preţul de vânzare cu amănuntul se impune precizarea ca în cazul
agenţilor economici neplătitori de TVA (cu cifra anuală de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau
care beneficiază de prevederi legale exprese) el conţine, pe lângă elementele cunoscute, şi
TVA facturata de furnizori şi reprezintă atât preţul de vânzare către populaţie, cât şi preţul de
evidenta sau de înregistrare în contul de mărfuri.
Totodată, se reţine ca pentru mărfurile lent şi greu vandabile la care se impune
practicarea unor preţuri de vânzare sub nivelul costului efectiv de achiziţie este necesar ca la
inventarierea anuală, să se constituie provizioane pentru depreciere.
În legătură cu acest ultim aspect, precum şi în ceea ce priveşte mărfurile cu perioada
de valabilitate expirată, degradate sau depăşite calitativ şi totodată neimputabile, se
menţionează că, potrivit reglementarilor în vigoare, consiliul de administraţie al agentului
economic, fără vreo altă aprobare, are competente să decidă efectuarea operaţiei de declasare
şi casare.
Preţul de vânzare cu amănuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta în contul de
mărfuri (371) şi este format din costul efectiv de achiziţie (preţul facturat de furnizor şi
cheltuielile de transport-aprovizionare) şi adaosul comercial.
În ceea ce priveşte utilizarea preţului cu amănuntul sau de vânzare en gros se menţionează că,
în activitatea practică, în vederea respectării regulilor generale de evaluare privind intrarea în
patrimoniu la costul efectiv de achiziţie şi totodată pentru evitarea interpretărilor de natura

6
fiscală se considera că este necesar şi totodată nu contravine reglementarilor în vigoare să se
deschidă doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri" şi
anume:
- 378.01 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu
funcţia contabilă de activ şi;
- 378.02 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul comercial", cu funcţia contabilă de
pasiv, conturi asupra cărora se va reveni ulterior.
Preţul cu amănuntul sau de vânzare către populaţie, exclusiv TVA, se determina prin
adăugarea la preţul de cumpărare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial
considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La rândul său, preţul cu amănuntul total sau de vânzare către populaţie, inclusiv TVA,
se calculează prin adăugarea la preţul cu amănuntul amintit anterior a cotei legale de TVA.
Acest preţ reprezintă preţul de înregistrare în contabilitate a mărfurilor de către agenţii
economici care adopta această variantă de evaluare.

I.2. Metode de evidență a mărfurilor

Metodele de evidență a mărfurilor sunt :

1) Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent asigură cunoaşterea în orice moment a nivelului
stocurilor, cu ajutorul conturilor de mărfuri, realizându-se în acest fel un inventar scriptic
continuu. În acest sens în contul "Mărfuri" se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire ,
ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi
valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operaţiunile de intrare-ieșire să fie
evaluate la acelaşi tip de preţ indiferent care ar fi acesta.
Plecând de la posibilele preţuri de evaluare, metoda inventarului permanent se poate
prezenta în mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achiziţie:se caracterizează prin evaluarea stocurilor şi
mişcării mărfurilor la cost de achiziţie care de regula este fluctuant pentru acelaşi sortiment de
marfă. Aceasta fluctuaţie presupune calculul costului de achiziţie aferent mărfurilor vândute
după anumite procedee şi nume:
- procedeul costului mediu ponderat

7
 - procedeul epuizării succesive a stocurilor
Pentru reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii, remize, risturne):
- dacă reducerile se acorda la facturarea mărfii, determina reducerea preţului de vânzare
la furnizor, respectiv a costului de achiziţie la client.
În consecinţă, furnizorul va reflecta în creditul contului 707 "Venituri din vânzarea
mărfurilor" preţul de vânzare redus, iar clientul în debitul contului 371 "Mărfuri" costul de
achiziţie redus.
- dacă reducerile se acorda ulterior facturării, se considera o cheltuială de exploatare la
furnizorii care le acorda, reflectându-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de
exploatare" şi un venit din exploatare la clientul care le primeşte, reflectându-le cu
ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare."
b) Inventar permanent la cost standard:metoda se poate aplica în condiţiile unei relative
stabilităţi a preţurilor, astfel încât, înainte de corectarea cu diferenţele, costul standard al
mărfii ieşite să aibă o valoare informaţională (fiind foarte apropiat de costul efectiv de
achiziţie).Principiile metodei:
- evaluarea stocurilor, intrărilor şi ieşirilor de mărfuri la cost standard (prestabilit pe
baza preţurilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizează în funcţie de evoluţia reală a preţurilor.
- calculul şi înregistrarea diferenţei între costul standardsi costul de achiziţie
efectiv atât pentru stocuri cât şi pentru intrări şi ieşiri
c)Inventar permanent la preţ de vânzare:
Evaluarea stocurilor, intrărilor şi ieşirilor de mărfuri se face la preţ de vânzare; preţul
de vânzare include costul de achiziţie şi marja brută.
Consecinţă: deoarece evaluarea mărfurilor se face la preţ de vânzare, unitatea are
datoria să calculeze şi să înregistreze diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie,
adică marja brută aferenta mărfurilor intrate, ieşite şi rămase în stoc.
Această metodă este agreată de 80% din întreprinderile cu amănuntul şi de alimentaţie
publică din România deoarece a fost practicată în perioada existenţei economiei planificate şi
centralizate, când preţul de vânzare se caracteriza prin unicitate şi caracter fix pentru acelaşi
sortiment de marfă. De aceea era posibilă aplicarea ei în condiţiile organizării unei
contabilităţi analitice global-valorice pe gestiune.
În prezent, opiniem ca metoda prezintă nenumărate dezavantaje şi în plus permite fie
încălcarea unor principii contabile, fie denaturarea situaţiei patrimoniale şi a rezultatului
aferent vânzării.

8
 2) Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului intermitent se poate aplica la întreprinderile mici şi mijlocii şi
presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor
la finele perioadei.
Valoarea ieşirilor de mărfuri se determina conform relaţiei: (Camv = I + Şi - Sf.)
Costul de achiziție a mărfurilor vândute = Valoare stocului inițial + Valoarea intrărilor –
Valoare stocului final
Când Soldul final <Soldul inițial, Costul de achiziție a mărfurilor vândute este mai mare decât
costul de achiziţie al intrărilor (Camv = I + Şi - Sf.) şi exprima o diminuare de stoc.
Când Soldul final > Soldul inițial, Costul de achiziție a mărfurilor vândute este mai mic decât
costul de achiziţie al intrărilor perioadei (Camv = I + Şi - Sf) şi exprima o majorare de stoc.

I.3. Conturi specifice

357 "Mărfuri aflate la terți" (A):

În debitul contului 357 "Mărfuri aflate la terți" se înregistrează:
- valoarea mărfurilor intrate în gestiune, aduse la terți (371);
- scăderea din gestiune a mărfurilor aflate la terți pentru care s-au întocmit documentele de
livrare sau constatare lipsă la inventare (607).
În creditul contului 357 "Mărfuri aflate la terți" se înregistrează:
- valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor lăsate în custodie sau trimise la terțe persoane în
consignație (371,401).
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea ăla preț de înregistrare a mărfurilor în
custodie sau în consignație la terți.
371"Mărfuri" (A):
În debitul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate (401, 408, 446, 542);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natura al acţionarilor şi
asociaţilor (456);
- valoarea mărfurilor aduse de la terţi (357, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de
natura obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor, vândute ca atare (301, 302, 303, 361);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de

9
desfacere (345);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la societăţile din grup, alte societăţi
legate prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoarea adăugată neexigibila, în situaţia în care
evidenta mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul (378, 4428).
În creditul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare şi lipsurile de
inventar (607);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor trimise la terţi (357);
- valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibila aferenta mărfurilor
ieşite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate societăţilor din grup, alte societăţi legate
prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea donaţiilor şi pierderilor din calamităţi (658, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc
la sfârşitul perioadei.
378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" (A/P):
În creditul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).
În debitul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune (371).
Şoldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la
sfârşitul perioadei.
381 "Ambalaje" (A):
În debitul contului 381 "Ambalaje" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor achiziţionate (401, 408, 542);
- valoarea ambalajelor reprezentând aportul în natura al acţionarilor şi asociaţilor (456);
- valoarea ambalajelor aduse de la terţi (358, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la societăţile din grup, alte societăţi
legate prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate plus de inventar şi a celor primite cu

10
titlu gratuit (608, 758);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor realizate din producţie proprie (345).
În creditul contului 381 "Ambalaje" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute ca atare (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute şi lipsurile constatate la inventar (608);
- valoarea ambalajelor trimise la terţi (358);
- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor livrate societăţilor din grup, alte societăţi legate
prin participaţii, unitate sau subunităţi (451, 452, 481, 482);
- valoarea donaţiilor şi a pierderilor din calamităţi (658, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor existente în
stoc la sfârşitul perioadei.
401 "Furnizori" (P):
În creditul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere şi la îngrăşat,
mărfurilor şi ambalajelor intrate în patrimoniu, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază
de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 358, 361, 371, 381), precum şi
diferenţele de preţ nefavorabile aferente, în cazul în care evidenta acestora se ţine la preţuri
standard (308, 348, 368, 378, 388);
- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, mărfurilor, ambalajelor etc.
achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);
- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471);
- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi
nesosite (408);
- taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor (4426, 4428);
- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori
achiziţionate (532);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea
şoldului în valută (665).
În debitul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- plăţile efectuate către furnizori (162, 512, 531, 541, 542);
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);

11
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori la decontare sau
evaluare la sfârşitul exerciţiului (765);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409);
- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plata în natura
potrivit prevederilor contractuale (345);
- datorii prescrise sau anulate (758);
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.
408 "Furnizori – facturinesosite" (P):
În creditul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se înregistrează:
- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau serviciilor prestate de către
furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente
datoriilor către furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (665).
În debitul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se înregistrează:
- valoarea facturilor sosite (401);
- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului (765).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit
facturi.
4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibila" (A/P):
În creditul contului 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibila" se înregistrează:
- taxa pe valoarea adăugată, aferenta livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor
de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale (411);
- taxa pe valoarea adăugată aferenta mărfurilor din unităţile comerciale cu amănuntul (371);
- taxa pe valoarea adăugată, aferenta livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor
de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
- taxa pe valoarea adăugată aferenta garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută de beneficiarii
lucrărilor (4427);
- taxa pe valoarea adăugată, aferenta cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi cea
aferenta facturilor sosite devenită deductibila (4426).
În debitul contului 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibila" se înregistrează:
- taxa pe valoarea adăugată, aferenta cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform

12
prevederilor legale (401, 404);
- taxa pe valoarea adăugată aferenta vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu
amănuntul (371);
- taxa pe valoarea adăugată, aferenta vânzărilor de bunuri şi servicii sau prestărilor de lucrări
cu plata în rate, devenită exigibila în cursul exerciţiului (4427);
- taxa pe valoarea adăugată amânată la plată (446).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibila.
542 "Avansuri de trezorerie" (A):
În debitul contului 542 "Avansuri de trezorerie" se înregistrează:
- avansurile de trezorerie acordate (531);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valută, la
încheierea exerciţiului financiar (765).
În creditul contului 542 "Avansuri de trezorerie" se înregistrează:
- avansurile de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri (301 la 303, 331 la 346, 361, 371,
381, 401);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valută, la
lichidarea acestora sau la încheierea exerciţiului financiar (665).
Soldul contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontat.
607 "Cheltuieli privind mărfurile" (A):
În debitul contului 607 "Cheltuieli privind mărfurile" se înregistrează:
- valoarea mărfurilor vândute, constate lipsa la inventariere, depreciate ireversibil (371);
- valoarea mărfurilor aflate la terţi pentru care au fost emise documentele de vânzare sau
constatate lipsa la inventar (357).
Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile" poate fi creditat în cursul perioadei, pentru
operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de decont.
La sfârşitul perioadei, soldul acestui cont se transfera asupra contului de profit şi
pierdere (121).
671 "Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare" (A):
În debitul contului 671 "Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
extraordinare" se înregistrează:
- valoarea pierderilor din calamităţi, exproprieri de active (211, 212, 213, 214, 231, 301, 302,
303, 341, 345, 361, 371, 381).
Contul 671 "Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare" poate fi
creditat în cursul perioadei, pentru operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de

13
decont.
La sfârşitul perioadei, soldul contului se transfera asupra contului de profit şi pierdere
(121).
707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" (P):
În creditul contului 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" se înregistrează:
- preţul de vânzare al mărfurilor, vândute clienţilor (411);
- preţul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
- sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor (531).
Contul 707 poate fi debitat, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operaţii de
participaţie transferate coparticipanţilor.
La sfârşitul perioadei, soldul contului 707 se transfera asupra contului de profit şi
pierdere (121).

I.4. Documente contabile specifice contabilității mărfurilor

a) Chitanţa
Este un formular cu regim special de tipărire,înseriere și numerotare, tipărit în carnete
cu câte 100 de file.
1. Servește ca :
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casierie ;
- document justificativ de înregistrare în Registrul Jurnal de încasări și plăți și în contabilitate.
2. Se întocmeşte doua exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către contribuabilul sau
casierul numit și se semnează de acestă pentru primirea sumei.
3. Circulă la depunător (exemplarul 1), exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaţiunilor efectuate în Registrul Jurnal de încasări și plăți.
4. Se arhivează, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul2).

b) Factura fiscală
Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare.
Este tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu câte 3 file în
culori diferite : albastru-exemplarul 1, roșu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.
1. Servesteca :

14
- document de baza căruia se întocmeşte documentul de decontare a produselor şi mărfurilor
livrate,a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate ;
- document de însoţire a marfiipetimpultransportului ;
- document de încărcare în gestiuneaprimitorului ;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
2. Se întocmeşte, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3 exemplare, la livrarea
produselor şi a mărfurilor la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor pe baza dispoziţiei
de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de emitent. Atunci când factura nu se poate
întocmi în momentul livrării din cauza unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale,
produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite pe timpul transportului de avizul deinsotire a
mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a
mărfii se înscriu informularul de factură.
3. Circulă :
- exemplarul 1 la cumpărător ;
- exemplarul 2 la desfacere ;
- exemplarul 3 pentru înregistrarea în contabilitate

c) Nota de receptiesiconstatare de diferenţe

Format A4, X4 tipărite pe ambele fete, în blocuri de 150 de file.
1. Serveşte ca :
- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate ;
- document justificativ pentru încărcarea în gestiune ;
- act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie ;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate
Se foloseșteca document distinct de recepţie în cazul :
a)bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac
parte din gestiuni diferite ;
b)bunurilor materiale primite spre prelucrare în custodie sau în păstrare;
c)bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
d)bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare ;
e)bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie ;
f)mărfurilor intrate în gestiune la care evidentă se ţine la preţ de vânzare cu
amănuntul sau en gros.

15
 În cazurile menţionate mai sus, precum şi pentru materialele nestocate a căror valoare
se înregistrează direct pe cheltuieli, recepţia şi încărcarea în gestiune se fac pe baza
documentului de livrare care însoţeşte transportul ( factura, avizul de însoţire a marfiietc.).
2. Se întocmeşte în două exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau în
unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. Insituatia în care la recepţie se
constată diferenţe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în 3 exemplare de
către comisia de recepţie legal constituită.
În cazul când bunurile materiale sosesc în transa se întocmeşte câte un formular pentru
fiecare transă, care se anexează apoi la factura sau la avizul de însoţire a mărfii. Datele de pe
verso formularului nu se completează decât atunci când se constată diferenţe la receptive.

d) Dispoziţie de livrare
Format A5 tipărit pe ambele fete, în blocuri a 100 file.
1. Serveşte:
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale
destinate vânzării ;
- document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predatoare ;
- document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, după caz.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către serviciul desfacere.
3. Circulă :
- la magazie, pentru eliberarea produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale şi pentru
înregistrarea în evidenţă magaziei, semnându-se ;
- către gestionarul predator pentru cantităţile livrate (exemplarul 1) ;
- la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele acestuia şi
pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii, după caz (exemplarul 2).
4.Se arhivează :
- la magazie (exemplarul1) ;
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).

e) Jurnal pentru cumpărări

1. Serveşte ca :
- jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii ;
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate ;

16
- document de stabilire lunară a taxei pe valoare adăugată deductibila.
2. Se întocmeşte într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează
zilnic, fără ştersături sau spaţii libere, elemente necesare pentru determinarea corectă a taxei
pe valoare adăugată deductibila.
Se întocmeşte un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile
firmei şi, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare.
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate privind cumpărările de valori materiale sau prestările de servicii.
3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise pe
conturisi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată.
4. Se arhivează lacompartimentul financiar-contabil.

f) Jurnal pentru vânzări

1. Serveşte ca :
- jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
- document de stabilire lunară a taxei pe valoare adăugată colectata ;
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.
2. Se întocmeşte într-un singur exemplar având paginile numerotate, în care se înregistrează
zilnic sau lunar, după caz, fără ştersături sau spaţii libere, elementele necesare pentru
determinarea corectă a TVA colectata datorată. Acest jurnal se completează la
compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune şi specifice privind
vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum şi pe baza Borderoului de
vânzare/încasare din ziua de…
3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

g) Registru jurnal
1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a
modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
2. Se întocmeşte într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi
înregistrat în evidenţa unităţii. Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea
cronologică, fără ştersături şi spaţiilibere, a documentelor în care se reflectă mişcarea
elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.

17
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative
care au stat la baza întocmirii lui.

I.5. Înregistrări contabile

Fluxul înregistrărilor privind operațiile cu mărfuri cuprinde următoarele operații:

a) Recepția
371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori”

4426 „TVA deductibilă”

b) Aplicarea adaosului comercial la prețul de cumpărare

371 „Mărfuri” = 378 „Diferențe de preț la mărfuri”

c) Încorporare TVA neexigibil în valoarea mărfurilor

d) Vânzarea
4111 „Clienti” = %

707 „Venituri din vânzare mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

e) Descărcarea din gestiune

= 371 „Mărfuri”

607 „Cheltuieli privind mărfurile”

378 „Diferențe de preț la mărfuri”

18
 Capitolul II

Monografiecontabilă privind contabilitatea mărfurilor în cadrul

societăţii SC CATFI SRL

SC CATFI SRL cu sediul in Iași, numarul 38,a fost înființată în anul 2007,
avândcadomeniu de activitate comerțul cu amănuntul și en gros.Societatea are un capital
social de 15000 lei.

Bilant inițial

Activ Sumă Pasiv Sumă

Mărfuri 3000 Capital social 15000
Combustibili 3000 Diferențe de preț la 1000
mărfuri
Conturi la bănci 10000
TOTAL 16000 16000

Am efectuat monografia pentru lunaianuarie 2014 pentru care am întocmit următoarele

documente :

1) În data de 06.01.2014 se înregistrează achiziționarea cu mărfuri de la furnizori

conform facturii fiscal nr.09
% = 401 „Furnizori” 3720
3000
371 „Mărfuri”

720
4426 „TVA deductibilă”

19
 2) În data de 07.01.2014 se înregistrează recepția mărfurilor prin evidențierea adaosului
comercial de 20% aferent intrărilor
371 „Mărfuri” = % 1320

378 „Diferențe de preț la mărfuri”

600
4428 „TVA neexigibilă” 720

RC 378 = 20% * RD 371 = 600

RC 4428 = 24%* RD 371 = 720
3) În data de 10.01.2014 se achită furnizorul
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci” 3720

4) În data de 15.01.2014 se vând mărfurile achiziționate

4111 „Clienti” = % 2480

707 „Venituri din vânzare mărfurilor”

2000
4427 „TVA colectată” 480

5) În data de 15.01.2014 se încasează facture de la clienți

5121 „Conturi la bănci” = 4111 „Clienti” 2480

6) În data de 19.01.2014 se înregistreazădescărcarea din gestiuna a mărfurilorvândute

= 371 „Mărfuri” 2480

607 „Cheltuieli privind mărfurile”

1400

378 „Diferențe de preț la mărfuri”

600
4428 „TVA neexigibilă” 480

RC 371 = RD 4111 = 2480

RD 4428 = RC 4427 = 480

20
RD 378 = RC 707 * K = 30% * 2000 = 600

K = Si + RC 378/(Si 371 – Si 4428) + (RD 371 – RC 4428) * 100 = 1600/3000 + 2280 * 100
= 30%

7) În data de 31.01.2014 se închide conturile de venituri și cheltuieli

a) Venituri

707 „Venituri din vânzare = 121 „Profit și pierdere” 2000

mărfurilor”

b) Cheltuieli

121 „Profit și pierdere” = 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 1400

8) În data de 31.01.2014 se regularizează TVA

% = 4426 „TVA deductibilă” 720

480
4424 „TVA de recuperat”

4427 „TVA colectată” 240

9) În data de 31.01.2014 se înregistrează impozitul pe profit

691 „Cheltuieli privind = 441 „Impozit pe profit” 96

impozitul pe profit”

Impozit pe profit = 16% * Rezultatul fiscal = 16% * 600 = 96

Rezultatul fiscal = Rezultatul exercițiului + Cheltuieli nedeductibile – Venituri
neimpozabile – Pierdere fiscal = 600
Rezultatul exercițiului = Venituri totale – Cheltuieli totale = 600

10) În data de 31.01.2014 se închide contul de cheltuieli

121 „Profit și pierdere” = 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit” 96

21
 Registrul Jurnal

Nr Document Explicații Simboluri cont Sume

Cr Data Nr. Felul Debit Credit Debit Credit

1 06.01.2014 Achiziționare mărfuri % 401 3720

371 3000
4426 720

2 07.01.2014 Adaos comercial 371 % 1320

378 600
4428 720
3 10.01.2014 Achitare furnizor 401 5121 3720 3720
4 15.01.2014 Vânzaremărfuri 4111 % 2480
707 2000
4427 480
5 15.01.2014 Încasare factură clienți 5121 4111 2480 2480

6 19.01.2014 Descărcare din % 371 2480

gestiune 607 1400
378 600
4428 480
7 31.01.2014 a)Închidere conturilor 707 121 2000 2000
de venituri

b)Închidere conturilor 121 607 1400 1400

de cheltuieli

8 31.01.2014 Regulazire TVA % 4426 720

4427 480
4424 240

9 31.01.2014 Impozit pe profit 691 441 96 96

10 31.01.2014 Închidere cont de 121 691 96 96

cheltuieli
TOTAL 20512 20512

22
23
24
 Balanță de verificare

Simbol Denumire Sold inițial Rulaje Total Sume Sold Final

cont cont Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1012 Capital - 15000 - - - 15000 - 15000

social
121 Profit sau - - 1496 2000 1496 2000 - 504
pierdere
3022 Combusti 3000 - - - 3000 - 3000 -
bili
371 Mărfuri 3000 - 4320 2480 7320 2480 4840 -

378 Diferențe - 1000 600 600 600 1600 - 1000

de preț la
mărfuri
401 Furnizori - - 3720 3720 3720 3720 - -

4111 Clienți - - 2480 2480 2480 2480 - -

441 Impozit pe - - - 96 - 96 - 96
profit
4424 TVA de - - 240 - 240 - 240 -
recuperat
4426 TVA - - 720 720 720 720 - -
deductibil
ă
4427 TVA - - 480 480 480 480 - -
colectată
4428 TVA - - 480 720 480 720 - 240
neexigibil
ă
5121 Conturi la 10000 - 2480 3720 12470 3720 8760 -
bănci
607 Cheltuieli - - 1400 1400 1400 1400 - -
cu mărfuri
691 Cheltuieli - - 69 69 69 69 - -
cu impozit
pe profit
707 Venituri - - 2000 2000 2000 2000 - -
din
vânzarea
mărfurilor

25
TOTAL 16000 16000 20512 20512 36512 36512 16840 16840

26
 Concluzii

Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim

factor îl reprezintă forma circulaţiei : cu ridicată (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În
cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând
a se realiza ulterior, prin virament, şi, de aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411
“Clienţi”, care să evidenţieze creanţele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul
încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în
numerar.
Un alt factor de influenţa îl constituie metodă de contabilitate astocurilor
folosită:“inventarul permanent“ sau “inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri
este folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate
ieşirile, astfel încât, în orice moment, prin şoldul sau, acest cont indica valoarea mărfurilor în
stoc, permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi inventarierea faptica
astocurilor. În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârşitul
lunii, când, pe baza inventarului faptic se determina valoarea mărfurilor în stoc, care se
“blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate la un cont
anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exerciţiului următor
intervine din nou contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului iniţial fiind preluată
din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile.
Metodă de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri ţine evidenţa cantitativ -
valorica pe feluri de mărfuri sau evident global valorica la nivel de gestiune.

27
 Bibliografie

Barbacioru V.– Contabilitatea profundată, Editura SITECH, Craiova, 1996;

Constantin Staicu -Contabilitatea financiară, Editura Universitatea Craiova,Craiova , 2001;

Iacob C. – Contabilitatea de gestiune, Editura Aius, Craiova, 1996;

Manolescu M. , Iordache A. – Contabilitatea de gestiune, Editura Sidex, Galați, 1994;

Mihai M. – Principiile contabilității, Editura Universitatea, Craiova, 1999;

Ristea M. – Contabilitatea societății comerciale, volumul I , Editura CECAR,Bucuresti, 1995;

Ristea M. – Contabilitatea societății comerciale, volumul lI, Editura CECAR,Bucuresti, 1996;

Sandu M.–Contabilitatea financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova,1998;

Trasca M.– Contabilitatea mărfurilor ,Editura SITECH, Craiova, 1999.

28