PROGRAM EDUCAŢIONAL

DENUMIREA PROIECTULUI:
„Vorbe dulci, fapte bune şi emoţiile”
Şcoala Gimnazială „Ady Endre”, Sf. Gheorghe
COORDONATOR: înv. Donáth Anna

DESCRIEREA PROIECTULUI
ARGUMENTUL:
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale a copiilor este urmărită cu multă atenţie de echipe de
psihologi.Eliminarea emoţiilor este la fel de importantă ca şi înlăturarea problemelor de natură
fizică.Copilul trebuie învăţat să-şi stăpânească emoţiile fără a le alunga.
Un copil foarte emotiv trebuie ajutat să-şi depăşească teama , furia,gelozia faţă de fraţii
mai mari sau neînţelegerile cu părinţii. Singurătatea poate avea aspecte teribile pentru omul în
devenire,la fel şi tristeţea,frustrarea,culpabilitatea sau sentimentul de abandon.
Dascălul este dator a învăţa să asculte emoţiile copiilor,să le dea posibilitatea de a şi le
exprima după propriul caracter,să strige,să râdă,să se elibereze de emoţii.Există riscul ca unele
refulări să se exprime prin acte de indisciplină şi violenţă.
Învăţătorul va fi mereu atent la ameliorarea comunicării relaţionale,va conduce la
respectul de sine şi de ceilalţi,la ascultarea sinceră a expresiei nevoilor în orice
comunicare.Astfel,relaţia între adult şi copil se va ţese prin răbdare,încredere,descoperire
reciprocă şi descoperirea valorilor individuale.
A înţelege lumea interioară a copilului înseamnă a-l ajuta să-şi găsească propriile repere,se va
putea armoniza cu el însuţi,cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător.În acelaşi timp,adultul va
descoperi cine este copilul şi că el însuşi are un copil în interiorul său.
Trebuinţele sociale ale copiilor din ciclul primar
Şcoala este un mediu special,favorabil satisfacerii trebuinţelor sociale,de comunicare ale
copiilor.La intrarea în şcoală,copilul ajunge
într-un mediu aproape diferit de mediul familial care funcţionează altfel decât cel din familie sau
gradiniţă.El face parte dintr-un grup a cărui activitate fundamental este învăţătura şi unde este
egal cu partenerii săi.
Registrul relaţiilor interpersonal în mediul şcolar este mult mai bogat.
Alături de cooperare şi competiţie funcţionează relaţii întemeiate pe conducere-
subordonare,simpatie-antipatie,comandă-execuţie,etc.
Fără a subestima importanţa mediului familial rolul activităţii şcolare este hotărâtor.
Trebuinţele intelectuale ale copiilor din ciclul primar
Copiii sunt exploratori,investighează lumea şi proprietăţile sale,trag mereu concluzii pe
baza a ceea ce văd,aud,manipulează.Dacă curiozitatea copiilor este ignorată sau luată în
râs,copiii se pot bloca şi riscă să devină neîncrezători,incapabili de a înţelege,de a cunoaşte;vor
înceta pur şi simplu să pună întrebării ori să caute răspunsuri.Caracteristica principală a vârstei,
egocentrismul face ca totul la copil să se raporteze la propria sa fiinţă,la ceea ce gândeşte,ce
ştie,ce simte.Apare utilizarea în joc a cuvintelor,a combinaţiilor de cuvinte pentru a testa reacţiile
adulţilor,pentru a discuta despre lucruri şi a face schimb de idei.
Trebuinţa de a-şi exprima ideile în cuvinte este din ce în ce mai importantă pentru ei.
Trebuinţele emoţionale ale copiilor din ciclul primar
Se impune ca învăţătorul să-şi reorienteze activitatea astfel încât el să urmărească nu
numai realizarea obiectivelor cognitive ci, mai cu seamă,a celor afectiv-volitive.
Premisele unei bune sănătăţi mentale şi emoţionale nu pot fi construite de pe o zi pe alta
ci în timp,printr-o activitate susţinută şi elaborată.
Deosebit de important este ca învăţătorul să-i ofere elevului ocazia de a-şi valoriza
propria persoană,de a recunoaşte valoarea celorlalţi şi de a primi el însuşi recunoaşterea celor din
jur.
În cadrul unei atmosfere deschise,copilul îşi exprimă,fără teamă sau inhibiţii,propriile
dorinţe,opinii şi interese,se simte ascultat,apreciat şi încurajat,învaţă că fiecare persoană este
unică.
Spiritul de cooperare nu poate fi conceput în afara unor sentimente cum ar fi cel al
prieteniei,al respectului,al încrederii şi stimei.

COMPETENŢE GENERALE:
• dezvoltarea încrederii în sine
• dezvoltarea exprimării emoţiilor
• dezvoltarea autocontrolului şi a autocunoaşterii
• dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală şi nonverbală
• dezvoltarea capacităţii de cooperare – colaborare
COMPETENŢE SPECIFICE:
• să înţeleagă că fiecare dintre noi este ceva unic,
• să înveţe că oamenii au multe calităţi şi caracteristici diferite,
• să înţeleagă că oamenii au şi puncte slabe şi domenii în care sunt foarte competenţi,
• să înţeleagă faptul că oamenii se dezvoltă şi se schimbă,
• să înţeleagă că toată lumea greşeşte şi a greşi este ceva normal,
• să înţeleagă că dacă cineva face o greşeală, acea persoană nu este proastă sau rea.
• să îşi dezvolte vocabularul referitor la exprimarea emoţiilor,
• să înveţe că este ceva normal să avem emoţii,
• să deosebească durerea fizică de cea sufletească/emoţională,
• să diferenţieze emoţiile plăcute de cele neplăcute,
• să înţeleagă că este bine să ne exprimăm emoţiile,
• să recunoască diferenţa între pericolul real şi sentimentul de frică şi să discute despre
modalităţile în care putem face faţă fricii.
În continuare voi prezenta câteva sugestii de activităţi care facilitează exprimarea emoţională:

♥Vocabularul emoţiilor-se va utilize un set de cartonaşe care au notate pe una din părţi
denumirea unei emoţii(ex.trist,bucuros,mânios,etc);fiecare elev sau grup de elevi va alege câte
un cartonaş şi va încerca să exprime emoţia notată printr-un comportament.Ceilalţi elevi vor
trebui să identifice emoţia urmărind comportamentul exprimat de elev sau de grupul de elevi.

♥Statuile emoţiilor-câţiva elevi vor avea trei roluri:de sculptor,statuie şi observator.Elevul care
şi-a ales rolul de sculptor alege un cartonaş cu o emoţie ,caută elevul cu rolul de statuie şi va
încerca să modeleze statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte,modelându-i
expresia facială,postura.Elevul care are rolul de observator va nota toate modalităţiile prin care
elevul sculptor încearcă să exprime emoţia.Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia exprimată
de elevul cu rolul de statuie.

♥Sunetele emoţiilor-fiecare elev va extrage câte un cartonaş cu o emoţie şi va încerca să o

reprezinte printr-un sunet caracteristic,fără să folosească cuvinte.Cine va identifica primul emoţia
exprimată de un coleg,va descrie o situaţie în care a simţit acea emoţie,ce a gândit şi cum s-a
comportat.

♥Cele 10 activităţi plăcute-fiecare elev va face o listă de 10 activităţi plăcute care ne determină
să ne simţim bine.Toate activităţiile fiecărui elev se vor afişa în sala de clasă pentru ca elevii să
conştientizeze modalităţiile prin care ne putem îmbunătăţi starea emoţională.

♥Comentariul de imagine(poster,ilustraţie,prezentare PPT)cu accent pe exprimarea de către copii

a propriilor stări emoţionale şi pe urmărirea de către învăţător a reacţilor afective ale acestora.

♥Prezentarea propriei persoane –prin intermediul desenului, modelajului,compunerii,prin

verbalizarea unui enunţ în care fiecare elev,după ce îşi rosteşte clar numele,exprimă trăsătura sa
dominantă.

♥ Prezentarea unei persoane-fiecare copil precizează calitatea pe care el o apreciază în mod

deosebit la un anumit coleg,ales de el.

♥Jurnalul dublu-elevul reprezintă prin desen ,enunţuri,pe prima jumătate a paginii,ceea ce l-a
impresionat în mod deosebit dintr-un text citit-audiat,iar pe cealaltă jumătate ,în aceeaşi
manieră,motivele care l-au determinat să se oprească asupta acelor impresii,stări sau trăiri.

♥Blazonul personal-diagramă divizată în 4 secţiuni în care elevului i se cere să reprezinte prin

simboluri, desene,enunţuri,aspecte relevante ale personalităţii acestuia :o faptă bună pe care a
făcut-o ,o faptă pe care ar fi încântat să o facă,pasiunea sa ,hobby-urile pe care ar dori să le aibă.

♥Jocul de rol-constând în relatarea în scris,de către fiecare copil,sub anonimat,a unei fapte mai
puţin lăudabile,amestecarea biletelor strânse , extragerea de către fiecare a unui bilet,citirea
acestuia cu voce tare şi prezentarea opiniilor,sfaturilor,soluţiilor;adresarea de învăţător a unor
întrebări de genul:,,Ce ai simţit atunci când ai citit cazul extras?”,,,Ce ai simţit atunci când ai
ascultat povestea ta?”

♥Galeria personajelor-prezentare de postere ,desene,în care elevii se reprezintă pe ei înşişi şi

spaţiile lor existenţiale.

♥Scrisoare către colegi cu început dat-,,Ce m-ar face fericit...”; în această scrisoare,elevul
exprimă,fără a-şi dezvălui numele ceea ce aşteaptă el de la colegii săi din punct de vedere
atitudinal sau afectiv;scrisorile se citesc în faţa clasei de învăţător,apoi se încearcă găsirea de
soluţii constructive.

Desenele ,alături de jocuri,sunt considerate cele mai relevante modalităţi de expresie,ele

oferind date importante despre inteligenţa şi afectivitatea copilului.Din orice desen
liber,învăţătoarea poate să extragă informaţii importante despre personalitatea copilului,urmărind
dimensiunile figurilor, culorile folosite,modul de trasare a liniilor .Dimensiunile exagerate, mai
ales când personajul desenat îl reprezintă pe el ,indică tendinţa spre autocentrism .Dacă
figurile sunt mici, acest lucru poate indica o stare de tristeţe,neîncredere în sine .Liniile trasate
apăsat sunt indici de nelinişte,tensiune internă sau chiar agresivitate,iar liniile abia trase sunt
semne ale timidităţii,nesiguranţei.

Prin desen pot fi exprimate conflicte inconştiente nerezolvate ,frustrări, probleme care nu
pot fi exprimate direct,atitudini şi sentimente faţă de persoane importante din viaţa sa.Trebuie să
se evite folosirea lor ca instrument de diagnostic sau etichetare a personalităţii copilului.

Fiecare dascăl are posibilitatea să utilizeze diverse game de exerciţii, prin intermediul
cărora să răspundă nevoilor emoţionale ale copilului şi totodată să contribuie la dezvoltarea
autoevaluării pozitive,a respectului de sine,a sănătăţii mentale şi emoţionale a copilului.

GRUP ŢINTĂ: elevii din clasa a III-aB

DURATA PROIECTULUI: 4 săptămâni

RESURSELE PROIECTULUI:

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI (calendarul activităţilor)

Activitatea nr. 1 şi 2 – Vorbe dulci şi fapte bune

Titlul activităţilor: „Fapte bune şi Nu te supăra frate”.

Activitatăţile nr.3 şi 4 – Emoţiile

Titlul activităţilor: „Monstrul cel magnific al lui Ştefan şi Ce învăţăm de la Maşa, Daşa şi Saşa”

CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR

Săptămâna 1. Fapte bune

Obiectiv: construirea/ consolidarea imaginii de sine pozitive pe baza unor fapte /
comportamente
dezirabile, recent petrecute
Durata : 40 minute
Materiale: nasul Arlechinului, planse, culori
Metode si tehnici : reflectia, povestirea, jocul de rol ,, Mimez”
Descrierea activitatii : copii se vor gandi la o fapta buna \comportament pozitiv care s-a produs
recent(le las un timp de gandire).
Vor descrie pe rand acel comportament , raportandu-se la contextual, imprejurarea in care s-a
petrecut, ce reactii/ emotii a produs, ce parere au avut ceilalti copii.
Colegii vor incuraja comportamentele dezirabile, prin aplauze.Apoi vor fi invitati sa extraga pe
rand cate un biletel unde li se precizeaza sa mimeze cat mai bine o situatie falosind limbajul non-
verbal si mimica(exemplu : ajutorul dat unei batrane, emotia pe care o traieste un copil ce a
obtinut premiul I la un concurs… )
Faptele bune pe care le-au povestit sau le-au mimat în joc vor fi reprezentate sugestiv( crochiuri
realizate de ei) şi postate la ,, Colţul faptelor bune’ (panou special postat în faţa clasei)

Săptămâna 2. ,,Nu te supara frate”

Obiectiv: Să-şi dezvolte abilităti de comunicare asertivă

Durata: 45 minute
Materiale:o plansă în care sunt surprinse prin mimica comportamentul asertiv şi comportamentul
agresiv,
jocul ,,Nu te supăra frate”
Metode şi tehnici: observarea , explicaţia
Descrierea activităţii: Se analizează cele două <<feţe>> din plansă şi se identifică aceea care ne
sugerează o comunicare asertivă, dar şi imaginea care sugerează dialogul sau comunicarea
agresivă(faţa schimonosită…).

Copii vor primi jocul<<Nu te supăra frate>> .Vor fi prezentate regulile jocului, dar şi
următoarele precizări:
-să formuleze asertiv o cerere sau o critică ,,adversarului” de joc;
Exemplu:
-Îţi multumesc că mi-ai dat voie să încep….
-Îmi pare rău, dar a trebuit să ieşi din joc …
-Sunt trist pentru că ai pierdut…
-Nu-mi place să te văd trist, dar puteai fi mai atent...
După finalizarea jocului vom continua dialogul în urma căruia vor fi scoase în evidenţă emoţiile
care rezultă din folosirea limbajului asertiv(cum v-ati simţit când aţi folosit limbajul asertiv )
Asertivitatea oferă mai multă încredere în sine şi ne ajută să ne exprimăm ceea ce simţim, dar şi
gândurile fără a-i deranja pe ceilalţi .

Săptămâna 3. ,,Monstrul cel magnific al lui Ştefan”

Obiectiv: să dovedească că pot să-şi autoevalueze nivelul stării de furie, pe care eu experenţiat-o
într-un moment din viaţa lor.

Durata:45 minute

Materiale: Termometrul furiei, fişe de lucru şi povestea „Monstrul cel magnific al lui Ştefan”-
ilustrată

Metode şi tehnici: povestirea, conversaţia, activităţi pe grupe

Descrierea activităţii: Le voi citi povestea raţională „Monstrul cel magnific al lui Ştefan”
explicându-le concomitent cuvintele noi, şi realizând corespondenţa cu imaginile povestirii.
Identificarea emoţiilor negative din povestire, analizarea lor.
Activităţi pe grupe: Feţe furioase. Elevii vor descrie efectele pe care le creează emoţiile negative
asupra organismului: înroşirea feţei, stare de oboseală, insomnii, boli.
Autoevaluare: elevii îşi marchează gradul furiei resimţite într-o experienţă anterioară folosind
Termometrul furiei (desenat pe o planşă în faţa clasei).

Săptămâna 4. ,,Ce învăţăm de la Maşa, Daşa şi Saşa”

Obiectiv: remiterea agresivităţii determinată de toleranţa scăzută la frustrare

Durata: 45 minute
Materiale: povestea ilustrată
Metode şi tehnici: povestirea, brainstormingul
Descrierea activităţii:
Voi povesti „Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa”, cu prezentarea şi urmărirea concomitentă a
imaginilor prezentate pe videoproiector.
Vom face analiza A B C a comportamentelor celor 3 veveriţe:

1.Analiza A B C (Maşa)
Elementul activator (A) – zidul de zăpadă;
- analizarea comportamentului Maşei care nu suportă „să vadă zidul de zăpadă în faţa ochilor”
Gândurile (B) – frustrarea că apariţia zidului de zăpadă nu-i permite să obţină ceea ce doreşte –
alunele.
Comportamentul (C) – se învârtea în cerc până când a ameţit, se lovea cu lăbuţele şi capul de
peretele de zăpadă (autoagresivitate).
Consecinţele (C) – „ durerea de cap”.
2.Analiza A B C (Saşa)
A Peretele de zăpadă – „Hm, un perete, cât de ciudat.....”
B Gândurile – „Mi-ar plăcea să nu mai fie aici pentru că mi-e foame şi aş vrea să
mănânc....”
C Comportamentul – începe să sape.....
Consecinţe – nu are dureri de cap (ca Maşa), nu riscă să se rănească (ca Daşa), găseşte soluţii la
problemă.
Analizarea finalului poveştii.
„Pentru veveriţele furioase sau care se supără..... nici alunele nu se scutură......”

A________________________ B_______________________________C
zid 3 gânduri 3 comportamente
de diferite diferite
zăpadă

Deviza zilei : „În viaţă adesea întâlnim obstacole, dar să trecem peste ele gândind raţional”

EVALUAREA PROIECTULUI:

• Produsele elevilor, precum și chestionarele utilizate, materialele elaborate în cursul

întâlnirilor vor fi adăugate la portofoliul individual al fiecărui elev. Pe lângă acestea apar
și observațiile sistematice ale fiecărui elev în parte pe parcursul întâlnirilor și a modului
în care se implică în activitățile propuse.