UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCŢIE ŞI TRANSPORTURI

INGINERIE ECONOMICĂ

Sistem de
Management al
Calitatii

Student:

An IV IE grupa Electro
Timişoara 2007
Sistem de Management al Calitatii

2
 Sistem de Management al Calitatii

CUPRINS

1. Consultanta ISO 9000

1.1. Principalele standarde din familia ISO 9000

1.2. Standardul ISO 9001:2000
1.3. Principiile managementului calitatii
1.4. Scurta descriere a procedurilor documentate cerute expres de
ISO 9001:2000

2. Sistem de Management al Calitatii implementat in cadrul

Grupului United Breweries

3. CONCLUZII

3
 Sistem de Management al Calitatii

1. CARACTERIZAREA STANDARDELOR ISO 9000

1.1. Importanţa standardelor ISO 9000

Standardizarea este o activitate aflată în relaţie directă cu asigurarea calităţii.

Standardele trebuie actualizate periodic pentru a răspunde cerinţelor şi
exigenţelor societăţii privind asigurarea calităţii.
Standardele care răspund cel mai bine cerinţelor armonizării şi globalizării
internaţionale sunt cele elaborate de Organizaţia Internaţională de Standardizare
(ISO). La ora actuală, ISO a creat mai multe grupuri de standarde după cum urmează :
Standarde terminologice - reprezentând practic glosare de termeni din
domeniul calitologiei (reamintim că EOQ - Organizaţia Europeană pentru Calitate, a
editat câteva glosare proprii în acest domeniu, în mai multe limbi, inclusiv în limba
română);
o Standarde generale - dedicate în mod deosebit aspectelor manageriale
ale calităţii (cum este celebra serie ISO 9000);
o Standarde metodologice - datorită caracterului lor specific, pot fi
clasificate în:
 Standarde privind asigurarea metrologică şi colectarea datelor
de măsurare;
 Standarde privind verificarea calităţii loturilor de produse (în
bucăţi, vrac etc);
 Standarde privind controlul proceselor de fabricaţie;
 Standarde privind metodele statistice (de exemplu, cunoscuta
serie ISO
 “Interpretarea statistică a datelor” elaborată de TC 69 -
Comitetul Tehnic Nr. 89 al ISO) ;
 Standarde privind fiabilitatea produselor.
Se poate afirma, că această evoluţie spectaculoasă este strâns legată de
adoptarea şi de succesul fără precedent pe plan internaţional al normativelor din seria
ISO 9000, una dintre cele mai mediatizate serii de normative dintre cele elaborate de
către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO). De mai bine de 50 de ani,

4
 Sistem de Management al Calitatii

ISO a fost motorul care a susţinut industria, comerţul şi tehnologia, totul traducându-
se în elaborarea standardelor voluntare.
De la publicarea în 1987 a standardelor ISO 9000, urmată la aproape 10 ani de
ISO 14000, standardele ISO referitoare la sistemele de management al calităţii şi de
managementul mediului au intrat în afacerile de zi cu zi, în cadrul conducerilor
companiilor din întreaga lume.
Astăzi, în peste 150 de ţări ale lumii au fost acordate certificate ISO 9000 şi un
număr foarte ridicat dintre acestea au adoptat standardele ISO 9000 drept standarde
naţionale. “Secretele“ succesului mondial al seriei ISO 9000 se pot descifra urmărind
evoluţia în timp a acestora.
Publicarea standardelor din seria ISO 9000 în anul 1987, ca şi a standardului
corespunzător de terminologie în domeniul calităţii - ISO 8402, care a permis
armonizarea la scară internaţională a acestui domeniu important suscitând, de
asemenea, impactul crescând al calităţii ca factor primordial în comerţul internaţional.
Seria ISO 9000 a fost publicată în timp util, pentru a răspunde aşteptărilor
crescânde în ceea ce priveşte standardizarea internaţională în sfera calităţii şi
generalizarea adoptării programelor de certificare a sistemelor calităţii de către terţi.
Seria ISO 9000 cuprinde un ansamblu complet de concepte şi directive
generale aplicabile în conducerea calităţii împreună cu mai multe modele referitoare
la condiţiile de asigurare a calităţii.
În cadrul celei de-a doua revizii a standardelor internaţionale din familia ISO
9000 : 2000, s-a avut în vedere asigurarea unei mai bune adaptări la cerinţele
diferitelor categorii de utilizatori, astfel încât aceste standarde să devină un instrument
eficient pentru creşterea capacităţii concurenţiale a organizaţiilor prin :
• Definirea unui singur model de asigurare externă a calităţii;
• Definirea unui model de asigurare internă a calităţii orientat TQM;
• Structurarea elementelor sistemului calităţii în cadrul ambelor modele
potrivit ciclului
PEVA (planifică – execută – verifică - acţionează);
• Orientarea politicii calităţii către îmbunătăţirea continuă a proceselor
organizaţiei şi rezultatele acestora, asigurându-se compatibilitatea cu celelalte politici
sectoriale ale organizaţiei, în cadrul politicii sale generale;

5
 Sistem de Management al Calitatii

• Asigurarea unui sistem informaţional eficient, care să permită şi

îmbunătăţirea continuă a rezultatelor obţinute;
• Accentul se va pune pe eficacitatea proceselor, în mai mare măsură, decât pe
documentarea acestora;
• Facilitarea procesului de autoevaluare a măsurii în care sunt îndeplinite
cerinţele prevăzute de standardele ISO 9000;
• Asigurarea unei compatibilităţi sporite cu standardele ISO 14000 referitoare
la managementul de mediu;
• Revizuirea şi îmbunătăţirea calităţii standardelor din familia ISO 9000 a avut
în vedere compatibilizarea acestora cu TQM, astfel încât, cele patru standarde de bază
pentru implementarea sistemului calităţii sunt :
- ISO 9000 : Sisteme de management al calităţii - Principii fundamentale şi
vocabular;
- ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii - Cerinţe;
- ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii - Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţei;.
- ISO 19011 : Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al
calităţii şi de mediu - Ghid de auditare a sistemelor calităţii; (care a înlocuit standardul
ISO 10011)
Standardul ISO 9000:2000 Sisteme de management al calităţii – Principii
fundamentale şi vocabular are drept scop stabilirea unui punct de pornire pentru
înţelegerea standardelor din această familie, pentru că defineşte terminologia utilizată
în cadrul tuturor standardelor din seria ISO 9000;
Standardul ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii – Cerinţe este
singurul standard care se utilizează pentru certificarea sistemelor de management al
calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea aptitudinii organizaţiei de a
îndeplini cerinţele clientului;
Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii - Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţei are ca scop furnizarea liniilor directoare pentru
îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii în beneficiul tuturor
părţilor interesate prin creşterea satisfacţiei clientului.

6
 Sistem de Management al Calitatii

Din prezentarea scopului acestor standarde din familia ISO 9000:2000 rezultă
că managementul calităţii totale ocupă poziţia centrală în cadrul strategiei organizaţiei
de a realiza produse de calitate.
În plus, trebuie remarcat şi faptul că, în conformitate cu politica Comitetului
Tehnic ISO 176, standardele din seria ISO 9000 sunt deosebit de dinamice, ele fiind
îmbunătăţite în mai multe rânduri prin revizii succesive. Vechile standarde ISO 9001,
9002 şi 9003 ediţia 1994 au fost retrase treptat, ele fiind înlocuite cu un nou standard
internaţional ISO 9001 ediţia 2000. Din titlul acestui standard, s-a scos termenul de
“asigurarea calităţii”, care a fost înlocuit cu termenul “sistemul de management al
calităţii” pentru a sublinia clar rolul managementului în fundamentarea calităţii, astfel
încât organizaţia să demonstreze capabilitatea de satisfacere a cerinţelor clientului.
Standardul ISO 9001 : 2000 arată, într-o nouă accepţiune, că asigurarea
calităţii este “parte a managementului calităţii” concentrată pe furnizarea încrederii că
cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite”.
Perspectivele pe plan naţional şi internaţional privind evoluţia standardelor
ISO 9000 din anul 2000 se referă în special la armonizarea şi facilitarea relaţiilor
comerciale internaţionale, prin stabilirea gradului de îndeplinire a criteriilor modelului
european al TQM, de către standardele internaţionale ISO 9000. Viitorul în asigurarea
calităţii în întreprinderile de mobilă moderne va fi raportarea la standardele ISO
9000 : 2000 şi organizarea activităţii întreprinderii în funcţie de prevederile acestor
standarde în toate fazele ciclului de viaţă al produsului de mobilă, începând de la
marketing şi prospectarea pieţei până la urmărirea produsului la utilizator.
1.2. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO
9001:2000
Noul Standardul Internaţional ISO 9001:2000 - Sisteme de management al
calităţii – Cerinţe, este singurul standard care se utilizează pentru certificarea
sistemelor de management al calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea
aptitudinii organizaţiei de a îndeplini cerinţele clientului. Acesta a fost elaborat de
Comitetul Tehnic ISO/TC 176 “Quality Management and Quality assurance”,
Subcomitetul 2, ”Quality Systems”. Transpunerea ca standard european a fost condusă
de Centrul de Management CEN (CMC) cu asistenţă CEN/BT WG 107.
Standardul ISO 9001 : 2000 înlocuieşte vechea ediţie reprezentată de ISO
9001 : 1994 ; ISO 9002 : 1994 şi ISO 9003 : 1994. Standardul ISO 9001 : 2000

7
 Sistem de Management al Calitatii

defineşte un singur model de asigurare externă a calităţii, spre deosebire de fosta

variantă care cuprindea trei modele : ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003.
Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003:1994 defineau trei modele pentru
asigurarea externă a calităţii. Ele specificau cerinţele referitoare la sistemul calităţii, în
vederea demonstrării de către furnizor a aptitudinii sale privind realizarea calităţii
cerute şi în scopul evaluării acestei aptitudini de către client sau o terţă parte. Aceste
cerinţe nu se substituiau, ci erau complementare celor prevăzute în specificaţiile
produselor.
În cazul întreprinderilor care îşi desfăşurau activitatea într-un domeniu
reglementat, cerinţele din standardele menţionate erau considerate cerinţe minime
pentru asigurarea calităţii. Aceste standarde serveau ca referinţă pentru certificarea
sistemului calităţii şi aveau următoarele denumiri:
Standardul ISO 9001:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea
calităţii în proiectare, dezvoltare, producţie, instalare şi servicii asociate”, prevedea
cerinţe referitoare la sistemul calităţii, care sunt aplicabile atunci când trebuie
demonstrată aptitudinea furnizorului de a proiecta şi realiza un produs.
Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii:
a) atunci când existau cerinţe referitoare la proiectare, iar cele privind produsul
erau formulate, în principal, în termenii rezultatelor, sau era necesară stabilirea acestor
cerinţe;
b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută
printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii, în ceea ce priveşte proiectarea,
dezvoltarea, producţia, instalarea şi serviciile asociate.
Standardul ISO 9002:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea
calităţii în producţie, instalare şi servicii asociate” prevedea cerinţele referitoare la
sistemul calităţii, care erau aplicabile atunci când trebuia demonstrată aptitudinea unei
întreprinderi de a furniza un produs conform unui proiect stabilit.
Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii :
a) atunci când cerinţele specificate pentru un produs erau exprimate în
termenii proiectului sau a specificaţiei stabilite;
b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută
printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorilor în ceea ce priveşte
producţia, instalarea şi serviciile asociate.

8
 Sistem de Management al Calitatii

Standardul ISO 9003:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea

calităţii în inspecţie şi încercări finale”, prevedea cerinţele referitoare la sistemul
calităţii, care erau aplicabile atunci când contractul cerea demonstrarea aptitudinii
furnizorului de a detecta toate neconformităţile produsului şi de a ţine sub control
dispoziţiile corespunzătoare, în timpul inspecţiei şi încercărilor finale.
Acest standard se putea utiliza în situaţiile în care conformitatea produsului cu
cerinţele specificate putea fi dovedită, cu un nivel suficient de încredere, printr-o
demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorului, în ceea ce priveşte inspecţia şi
încercările finale ale produsului finit.
Actualmente, aceste trei standarde au devenit istorie, deşi foarte multe
certificări ale sistemelor de asigurare a calităţii în întreprinderile de mobilă din
România s-au făcut pe baza lor, până în anul 2003.
Prin urmare, în noua variantă ISO 9001:2000, va servi în continuare ca
referinţă, pentru certificarea sistemelor calităţii, devenind baza pentru recunoaştere
reciprocă a certificatelor pe plan internaţional.
În definirea structurii standardului ISO 9001:2000, se prevăd următoarele
aspecte:
- adaptarea eficace la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori, orientată în
principal spre domeniul industrial;
- asigurarea flexibilităţii necesare pentru ca standardul să poată fi aplicat în
egală măsură, în întreprinderile mici şi mijlocii;
- integrarea activităţilor corespunzătoare tuturor funcţiilor organizaţiei în
sistemul calităţii acesteia, de la identificarea cerinţelor clienţilor până la realizarea
obiectivelor stabilite;
- definirea elementelor sistemului de management al calităţii, cu accent pe
prevenire, promovarea unor relaţii de parteneriat cu clienţii, instruirea şi motivarea
personalului, evaluarea rezultatelor obţinute şi identificarea unor soluţii de
îmbunătăţire a proceselor;
- facilitarea evaluării performanţelor obţinute în desfăşurarea proceselor, a
eficienţei sistemului de management al calităţii;
- asigurarea compatibilităţii cu modelul de asigurare internă, oferit de noua
variantă a standardului ISO 9004, pentru facilitarea implementării principiilor TQM
promovate de acesta din urmă;

9
 Sistem de Management al Calitatii

- asigurarea compatibilităţii cu modelele de sistem de management de mediu,

în principal cu cel propus de standardul ISO 14001.
ISO 9001:2000 consideră că proiectarea şi implementarea unui sistem de
management al calităţii al unei organizaţii sunt influenţate de necesităţi
diferite, de obiective specifice, de produsele pe care le furnizează, de procesele
utilizate şi de mărimea şi structura organizaţiei. Acest standard poate fi utilizat atât de
părţi interne şi externe, inclusiv de organismele de certificare, pentru a evalua
capabilitatea organizaţiei de a satisface cerinţele clientului, de reglementare sau ale
organizaţiei însăşi. Specific acestui standard este adoptarea unei abordări bazate pe
proces în dezvoltarea, implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de
management al calităţii, în scopul creşterii satisfacţiei clientului prin îndeplinirea
cerinţelor acestuia.
Când este utilizată în cadrul unui sistem de management al calităţii, o astfel de
abordare accentuează importanţa pentru următoarele aspecte de importanţă majoră :
înţelegerea şi satisfacerea cerinţelor ; necesitatea de a considera procesele în funcţie
de valoarea adăugată ; obţinerea de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi
eficacitatea procesului ; îmbunătăţirea continuă a proceselor pe baza măsurărilor
obiective.
Elementele sistemului de management al calităţii în noua variantă sunt diferite
faţă de ediţia trecută a standardului. Astfel, această nouă variantă este realizată potrivit
ciclului PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează) sau PDCA (plan-do-check-act),
indicând succesiunea firească a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea
sistemului de management al calităţii şi pentru menţinerea eficacităţii acestuia, prin
îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor pe care le implică un asemenea sistem. În
acest scop, se propune ca elementele sistemului de management al calităţii să fie
structurate pe patru domenii:
• responsabilitatea conducerii;
• managementul resurselor;
• managementul proceselor;
• evaluare, analiză şi îmbunătăţire.
Modelul unui sistem de management al calităţii bazat pe proces ilustrează rolul
semnificativ pe care clienţii îl joacă în definirea cerinţelor ca elemente de intrare în
sistem.

10
 Sistem de Management al Calitatii

ISO 9001:2000 se coroborează mai bine cu alte sisteme de management

prezentate în standarde ISO. De exemplu, acest standard este aliniat cu standardul ISO
14001:1996 oferind utilizatorilor mai multe oportunităţi. Deşi ISO 9001:2000 nu
include cerinţe specifice altor sisteme de management, cum ar fi cele referitoare la
managementul mediului, managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, pentru
managementul financiar sau pentru managementul riscului, totuşi permite unei
organizaţii să-şi alinieze sau să-şi integreze propriul sistem de management al calităţii
cu cerinţele sistemului de management cu care este corelat.
Procesele necesare pentru sistemul de management al calităţii menţionate
trebuie să includă procesele activităţilor de management, de asigurare a resurselor, de
realizare a produsului şi de măsurare.
1.3. Analiza comparativă a cerinţelor sistemului de management al calităţii
prevăzute în ISO 9001:1994 şi ISO 9001:2000
Standardele din familia ISO 9000 nu definesc în mod explicit termenul de
“element” al sistemului calităţii, nici în ediţia veche 1994 şi nici ediţia cea nouă 2000,
dar prevăd prin modul de abordare prezentat necesitatea documentării acestor
elemente.
În standardul nou, aceste elemente sunt regăsite sub denumirea de “cerinţe”.
Potrivit opiniilor exprimate de specialiştii în domeniu, elementele/cerinţele sistemului
calităţii pot fi grupate în două categorii : elemente/cerinţe de conducere şi
elemente/cerinţe de desfăşurare.
a) Elemente/cerinţe de conducere a sistemului de management al calităţii
reprezintă sarcinile care revin în mod direct managementului organizaţiei în
asigurarea calităţii.
Din această categorie fac parte:
- politica organizaţiei în domeniul calităţii;
- responsabilităţile şi autoritatea în domeniul calităţii;
- documentaţia sistemului calităţii;
- informarea privind sistemul de management al calităţii.
b) Elementele/cerinţe de desfăşurare a sistemului de management al calităţii
care sunt reprezentate de:
- elemente legate nemijlocit de producţie : asigurarea calităţii în planificare,
dezvoltare, aprovizionare, fabricaţie;

11
 Sistem de Management al Calitatii

- elemente ajutătoare ale producţiei (ale planificării şi realizării produselor) :

asigurarea în păstrarea produsului (în manipulare, depozitare, transport), în stabilirea
şi ţinerea sub control a mijloacelor de verificare şi în documentaţia referitoare la
calitate;
- elemente care se referă la defecte – neconformităţi : ţinerea sub control a produsului
neconform, acţiuni corective;
- elemente referitoare la utilizarea produsului.
Conform Standardului ISO 9001 : 2000 ”organizaţia trebuie să stabilească, să
documenteze, să implementeze şi să menţină un sistem de management al calităţii şi
să îmbunătăţească continuu eficacitatea acestuia în conformitate cu cerinţele
acestuia”. În acest sens, organizaţia trebuie :
a) să identifice procesele necesare sistemului de management al calităţii şi aplicarea
acestora în întreaga organizaţie (indiferent de tipul, mărimea şi produsul furnizat);
b) să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese;
c) să determine criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea
cât şi controlul acestor procese sunt eficace;
d) să se asigure de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor necesare pentru a
susţine operarea şi monitorizarea acestor procese;
e) să monitorizeze, să măsoare şi să analizeze aceste procese şi
f) să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi
îmbunătăţirea continuă a acestor procese.
Organizaţia trebuie să administreze aceste procese în conformitate cu cerinţele
acestui standard internaţional. Analizând corespondenţa dintre cele două ediţii ale
standardului ISO 9001, se pot identifica elementele sistemului de management al
calităţii utilizate în prezent.
Elementele sistemului de management al calităţii prezentate au la bază
standardul
ISO 9001:2000, servind organizaţiilor la implementarea şi îmbunătăţirea
continuă a
sistemelor de management al calităţii.
1.4. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO 9004
Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii - Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţei ediţia 2000 a înlocuit standardul ISO 9004 ediţia

12
 Sistem de Management al Calitatii

1994. Vechiul standard ISO 9004:1994 recomanda şi descria toate elementele cu

ajutorul cărora putea fi dezvoltat şi implementat un sistem al calităţii, adaptat nevoilor
specifice ale organizaţiei. El servea pentru optimizarea ansamblului proceselor
organizaţiei, referitoare la calitate şi era destinat pentru “asigurarea internă a calităţii”,
mai precis în situaţii necontractuale. Deci, nu era destinat pentru utilizări contractuale,
reglementate, sau în scopul certificării şi nu reprezenta un ghid pentru aplicarea
standardelor ISO 9001, ISO 9002 ; ISO 9003 ediţia 1994, din aceea vreme (care au
fost înlocuite ulterior de ISO 9001:2000). Prin urmare, nu era un standard de referinţă
pentru auditul “sistemului calităţii”, în scopul certificării acestuia.
Noul standard ISO 9004 : 2000, denumit “Sisteme de management al calităţii.
Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei”, furnizează pe baza celor opt
principii de management al calităţii, îndrumări pentru îmbunătăţirea performanţei
organizaţiei şi creşterea satisfacţiei atât a clienţilor, precum şi a altor părţi interesate.
Pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii,
organizaţia trebuie să-şi dezvolte şi să implementeze un sistem de management al
calităţii, structurat şi adaptat tipului specific de activitate şi proceselor pe care le
realizează, ţinând cont de beneficii, costuri şi riscuri.
Titlul al standardului ISO 9004:2000 a fost modificat faţă de cel vechi în
vederea înţelegerii mai clare a sistemului de management al calităţii. Astfel, în
comparaţie cu ediţiile anterioare, standardele ISO 9001 şi ISO 9004 ediţia 2000,
formează în prezent o pereche de standarde ale managementului calităţii, care se
coroborează foarte util.
Aşa cum arată ISO 9004:2000, adoptarea unui sistem de management al
calităţii trebuie să fie o decizie strategică a top-managementului unei organizaţii, luată
în urma unei analize temeinice a : obiectivelor specifice ale organizaţiei, naturii
produselor furnizate, dimensiunii şi structurii organizaţiei şi a influenţelor mediului
extern a acesteia.
Conform standardului menţionat, în această viziune nouă, scopul organizaţiei
este:“Să identifice şi să îndeplinească nevoile şi aşteptările clienţilor şi ale altor părţi
interesate (angajaţi ai organizaţiei, furnizori, proprietari, societate), să atingă un profit
competitiv şi să realizeze toate acestea într-un mod efectiv şi eficient.” .”(Sursă :
Standardul ISO 9004:2000).

13
 Sistem de Management al Calitatii

“Să realizeze, să menţină şi să îmbunătăţească funcţionarea întregii organizaţii

şi capabilităţile.”(Sursă : Standardul ISO 9004:2000).
Aplicarea principiilor de management al calităţii furnizează, pe de o parte,
beneficii directe, dar are un impact deosebit şi asupra managementului costurilor şi al
riscurilor.
Observarea şi analiza managementului beneficiului, costurilor şi al riscurilor
sunt importante pentru organizaţie, clienţii acesteia şi alte părţi interesate. Aceste
consideraţii despre întreaga funcţionare a organizaţiei pot avea impact asupra:
- atragerii clienţilor şi menţinerii loialităţii acestora;
- succesului în afaceri şi realizarea profitului;
- adaptarea rapidă la oportunităţile pieţei;
- gestiunii conturilor şi utilizării efective şi eficiente a resurselor;
- identificarea proceselor care vor genera cele mai bune rezultate dorite;
- profit competitiv, prin capabilităţi organizatorice îmbunătăţite;
- instruirea şi motivarea oamenilor faţă de scopurile şi obiectivele organizaţiei, ca şi
participarea lor la îmbunătăţirea continuă;
- crearea unui renume al organizaţiei care să stea la baza câştigării încrederii părţilor
interesate;
- abilitatea de a crea valoare atât pentru organizaţie, cât şi pentru furnizorii ei, prin
optimizarea costurilor şi a resurselor, precum şi prin reacţia de răspuns la pieţele în
schimbare.
De asemenea, noul standard ISO 9004:2000, consideră că “abordarea
procesuală” stă la baza dezvoltării, implementării şi îmbunătăţirii eficienţei unui
sistem de management al calităţii. Funcţionarea “efectivă şi eficientă” a unei
organizaţii are la bază identificarea proceselor din interiorul organizaţiei, combinaţia
şi interacţiunea acestora.
Atunci când este utilizată în sistemul de management al calităţii, abordarea
procesuală subliniază importanţa aspectelor următoare : înţelegerii şi
îndeplinirii cerinţelor organizaţiei ; necesităţii de a aprecia procesele în funcţie de
valoarea adăugată ; obţinerii rezultatelor referitoare la funcţionarea, realizarea şi
efectivitatea procesului ; îmbunătăţirea continuă a proceselor, bazată pe măsuri
obiective. Dacă facem comparaţia cu ISO 9001:2000, obiectivele “satisfacţia
clientului” şi “calitatea produsului “ sunt extinse, astfel încât să includă “satisfacţia

14
 Sistem de Management al Calitatii

părţilor interesate şi funcţionarea organizaţiei”. Standardul ISO 9001:2000 urmăreşte

să confere asigurarea calităţii produsului şi satisfacţia clientului, în timp ce ISO
9004:2000 utilizează o perspectivă mai largă asupra managementului calităţii, pentru
a servi ca ghid de îmbunătăţire a utilizării în vederea obţinerii performanţei.
Prezentele ediţii ale ISO 9001:2000 şi ISO 9004:2000 au fost dezvoltate ca o
pereche consistentă de standarde care să se completeze unul pe celălalt, dar care să se
poată utiliza foarte bine şi separat. Specificul acestor standarde din această nouă
perspectivă se exprimă astfel : ISO 9004:2000 faţă de ISO 9001:2000 furnizează
îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al
calităţii, vizând îndeosebi îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a eficienţei
globale a unei organizaţii, precum şi a eficacităţii acesteia. De aceea, ISO 9004 este
recomandat ca un ghid pentru organizaţiile care doresc să depăşească nivelul
cerinţelor din ISO 9001, în scopul îmbunătăţirii continue a performanţei.
În viziunea standardului ISO 9004:2000, îmbunătăţirea continuă şi abordarea
procesuală vizează realizarea unui management al performanţei. Aplicarea unui
management al performanţei pentru o organizaţie este foarte important, pentru că:
- permite evaluarea “stării de sănătate” a unei organizaţii în întregul ei;
- oferă un cadru coerent şi echilibrat pentru creşterea performanţei în :
management, îndrumare, raportare şi contabilitate, coordonare, alocarea resurselor,
evaluare.
Managementul performanţei este, de fapt, modul în care este condusă o
organizaţie, reflectat în componentele financiare şi nonfinaciare ale performanţelor
sale. Acesta se compune din cultura organizaţională şi sistemul de lucru. Performanţa
este un proces dinamic, ce urmăreşte în mod natural progresul unei organizaţii
Motivele pentru care se aplică managementul performanţei în cadrul unei organizaţii
sunt, în principal, următoarele :
- dorinţa de a lucra mai eficient, cu un consum mai redus de
reduse şi de timp;
- dorinţa de a lucra pentru obiective clare, bine definite şi
conştientizate de către fiecare lucrător;
- necesitatea de a cunoaşte în fiecare moment ce acţiuni trebuie
îndeplinite şi justificarea realizării acestora;

15
 Sistem de Management al Calitatii

- dorinţa de a obţine satisfacţie şi recunoaştere profesională şi

materială de către toţi membrii organizaţiei.
În acest sens, se pot identifica principalele caracteristici ale unui sistem de
management performant. Prima caracteristică se referă la faptul că, organizaţia trebuie
să aibă o viziune clară orientată spre ”efect” şi în acest context trebuie să răspundă la
întrebarea : “Care este rostul organizaţiei?”. Din perspectiva acestei abordări, rezultă
că trebuie să fie bine conturate următoarele aspecte strategice :
- direcţia clară, care derivă din nevoile şi preferinţele clienţilor
cărora se adresează organizaţia, deci strategia;
- setul cuprinzător de obiective pe care trebuie să le
îndeplinească organizaţia pentru a răspunde cerinţelor clienţilor
săi privind calitatea produselor şi sistemului implementat, deci
obiective strategice;
- setul coerent de indicatori de performanţă şi ţinte SMART care
să menţină organizaţia pe un drum corect, prin urmare, măsurile
de performanţă.
Astfel, măsura de performanţă - SMART produce indicatori cheie de
performanţă definiţi prin următoarele atribute : Specifici (S) ; Ce pot fi măsuraţi (M) ;
Realizabili (A) ; Relevanţi ( R ) ; Delimitaţi în timp (T).
A doua caracteristică se referă la existenţa unei planificări robuste şi a unui
sistem de revizuire desfăşurat în permanenţă sub semnul întrebării “Face bine
organizaţia ceea ce face?”. Din perspectiva acestei abordări, rezultă că trebuie bine
conturate următoarele aspecte strategice:
- crearea unor departemente “legate” care să comunice bine în
amonte şi aval, a unor planuri de lucru individuale şi de echipă
care să precizeze acţiunile ce trebuie întreprinse pentru a atinge
obiectivele strategice şi ţintele;
- realizarea unei planificări financiare riguroase;
- înfiinţarea unui sistem de monitorizare şi revizuire internă care
identifică punctele forte şi aspectele de îmbunătăţit prin acţiuni
adecvate.
A treia caracteristică se referă la existenţa unei angajări şi manifestarea unui
entuziasm din partea managerului şi angajaţilor, desfăşurate sub semnul întrebării

16
 Sistem de Management al Calitatii

“Chiar ne pasă?”. Din perspectiva acestei abordări, rezultă că trebuie bine conturate
următoarele aspecte strategice :
- existenţa unui angajament personal pentru creşterea
performanţei;
- existenţa unui leadership care să motiveze şi să entuziasmeze
personalul;
- disponibilitatea fiecărui angajat de a înţelege rolul său şi
acţiunile pe care trebuie să le desfăşoare pentru a atinge
scopurile organizaţiei.
Având ca punct de plecare caracteristicile unui management performant, în
timp sau conturat diferite modele de performanţă. Modelul de performanţă este un
cadru de referinţă format din componentele cheie ale unei organizaţii pe întreg lanţul
cauză-efect.
Modelele au ca scop comun identificarea tuturor părţilor implicate în
funcţionarea performantă a organizaţiei şi nevoile lor. Modelele de performanţă s-au
născut în sectorul privat, în anii 80 (Malcolm Baldridge) şi reprezintă o dezvoltare a
modelelor de “calitate totală”. Iniţial au fost o reacţie la modelele pur financiare.
Trebuie subliniat faptul că managementul calităţii totale, în esenţa sa, este un model
de management performant.

17
 Sistem de Management al Calitatii

Cui se adreseaza?

Companiilor din toate domeniile de activitate, din orice regiune a globului, care
doresc sa supuna propriile organizatii unei evaluari externe si unei comparatii de Buna
Practica în raport cu concurenta.Companiilor care doresc sa îsi îmbunatateasca
performanta si competitivitatea pe piata nationala si internationala.

18
 Sistem de Management al Calitatii

2. Sistem de Management al Calitatii implementat in cadrul

Grupului United Breweries
DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.

Adresa : Bucuresti, sector 5, b-dul Unirii nr. 27, bl. 15, sc. 2, ap. 24
Amplasamentul instalatiei/activitatii: B-dul Biruintei nr. 89, comuna Pantelimon,
judetul Ilfov
Telefon: 021 205.50.77 ; 021 205.50.00
Fax: : 021 205.50.05
Data infintarii : 1991
Numar de inmatriculare: J40/11906/1994
C.U.I.: 5857302
TEMEIUL LEGAL
Ca urmare a solicitarii adresate de S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES
BEREPROD S.R.L. cu sediul in Bucuresti, sector 5, b-dul Unirii nr. 27, bl. 15, sc. 2,
ap. 24 inregistrata la A.P.M. Ilfov cu nr. 2677 din 20.03.2006, la A.R.P.M. Bucuresti
cu nr. 1368 din 22.03.2006 si a completarilor inregistrate ulterior cu nr.
2585/26.05.2006 , a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, in baza Legii
265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului, a Hotararii Guvernului nr.408/2004, cu modificariile si
completariile ulterioare, privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, a Hotararii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea si
functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Legii nr.84/2006 pentru
aprobarea si modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, al Ordinului MAPAM nr. 818/2003 privind
procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat cu Ordinul MMGA
1158/2005, se emite prezenta autorizatie de mediu.
.Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu
prevederile următoarelor acte normative care sunt în concordanţă cu standardele
UNIUNII EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzătoare:
O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE
(modificată prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE;
DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;
DC91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;
DC75/439/CEE; DC91/157/CEE; RC 259/93; DC92/43/CEE; DC79/409/CEE;
Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia
atmosferei care transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC
92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;
Ordin MAPM nr. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul
înconjurător;
Legea nr. 24/06.05.1994 (M. Of. nr. 119/12.05.1994) pentru ratificarea Convenţiei-
cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5

19
 Sistem de Management al Calitatii

iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE şi DC 93/389/CEE modificata de DC

99/296/CEE;
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului
2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu;
Legea nr. 263/2005, care modifica Legea 360/2003, privind regimul substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC,
R793/93;
Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC
2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;
HG nr. 173/13.03.2000 (MO nr. 131 din 28.03.2000) pentru reglementarea regimului
special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi
similari amendată prin HG nr. 291/14.04.2005 (MO nr. 330/19.09.2005) care
transpune DC 96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor şi
trifenililor policloruraţi (PCB/PCT);
HG nr.1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea HG nr. 662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de
DC87/101/CEE şi de DC 91/692/CEE);
Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în
conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr.
2000/532/CE, amendată de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor;
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care
transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi Consiliului nr. 94/62/CE
privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 365/1994, amendată prin Directiva Parlamentului
şi Consiliului 2004/12/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene
(JOCE) nr. L 047/2004, Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de
identificare şi marcare a materialelor de ambalaj, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 050/1997, Decizia Comisiei Europene
2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 086/2005;
HG nr. 124/30.01.2003 (MO nr. 109 din 20.02.2003) privind prevenirea, reducerea şi
controlul poluării mediului cu azbest care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE
din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de
azbest;
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor care transpune Directiva nr.
1999/31/EC privind depozitarea deseurilor;
HG nr. 321/14.04.2005 (MO nr. 27.04.2005) privind evaluarea şi gestionarea
zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi
managementul zgomotului în mediul înconjurător – Declaraţia Comisiei formulată în
cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea şi managementul zgomotului;
HG nr. 352 /21.04.2005 (M.Of. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea HG nr.
188/28.02.2002 (M. Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva
Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva
98/15/CE;
.

20
 Sistem de Management al Calitatii

MANAGEMENTUL ACTIVITATII
Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului – SR EN ISO
14001 si Sistemul de asigurarea calitatii ISO 9001: 2000.Titularul autorizatiei va
stabili si va mentine un Sistem de Management al Autorizatiei (SMA), care sa
indeplineasca cerintele prezentei Autorizatii . SMA va evalua toate operatiunile si va
revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei
mai curate, reducerii si minimizarii deseurilor si va include planificarea obiectivelor si
sarcinilor de mediu, astfel:
Titularul autorizatiei va pregati o planificare anuala a obiectivelor si sarcinilor
de mediu. Planificarea va contine termene pentru atingerea seturilor de sarcini .
La stabilirea programului de sarcini si obiective, titularul autorizatiei va avea in
vedere aspectele mentionate in Tabelele nr. 17 si nr. 18 .
Titularul va pregati si va depune la A.R.P.M. Bucuresti, ca parte a Raportului
Anual de Mediu (RAM), un raport privind modernizarea, care va include si
performantele obtinute in indeplinirea sarcinilor stabilite, precum si modificarile
intervenite . Astfel de rapoarte vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de cel
putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia persoanelor cu drept de control conform
legislatiei in vigoare .
Titularul Autorizatiei va asigura instruiri adecvate pe teme de protectia
mediului,
in sensul minimizarii consumurilor de materii prime, materiale auxiliare, combustibili,
precum si minimizarea deseurilor si masuri in caz de urgenta, functie de instalatia pe
care-si desfasoara activitatea . Registre adecvate privind instruirile vor fi pastrate .
Personalul va fi calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii,
instruiri si/sau experienta adecvata .
Titularul Autorizatiei va transmite cate o copie a prezentei Autorizatii tuturor
angajatilor ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei Autorizatii.

21
 Sistem de Management al Calitatii

MATERII PRIME , AUXILIARE SI MOD DE DEPOZITARE

Materii prime Cantitatea in Modul de ambalare si

2005 depozitare
Productia de bere
Malt 16897,624 t Vrac – in siloz de 180 t
Porumb 3630,343 t Vrac in siloz de 180 t
Apa 400000 mc Rezervor suprateran de 2200
mc
Concentrat de hamei 13,68 l t Borcane sticla de 215 ml
Hamei 36,68 t Pungi hidroizolate de 0,5 kg
CO2 3118,28 t Tanc de 20 tone
Sulfat de calciu 65 t Saci hartie 25 kg
Beta glucanase (ULTRAFLO) 2,23 t Bidon plastic 240 kg
Clorura de zinc 35 kg Bidon 30 l
Polyclar 10 9,518 t Bidon plastic 240 kg
Metabisulfit de sodiu 1,73 t Saci hartie de 25 kg
Acid lactic 25 kg Bidon 30 l
Zahar 70,5 t Saci 50 kg
Productia de sucuri
Apa 30000 mc Rezervor suprateran de 2200
mc
Concentrat 242462 kg Butoaie metalice de 245 kg
Zahar SD 636,5 t Saci de1 tona
Benzoat de sodiu 1,1 t Pungi hartie de 5 kg
Acid citric 2,775 t Pungi hartie de 5 kg
CO2 600 t Tanc de 20 tone
Imbuteliere bere
Apa 320000 mc Rezervor suprateran de 2200
mc
Lubotop LH lubrifiant sintetic 13415 l Bidon de 240 litri
benzi inox
Lubo drive P3 lubrifiant 3,657 l Bidon de 240 litri
sintetic benzi platic
Luboklar HH lubrifiant pe baza 420 l Bidon de 240 litri
de sapun
Polix NN aditiv pt. baile de 6,596 l Bidon de 240 litri
clatire
Stabilon Plus aditiv pt. soda 13,675 l Bidon de 240 litri
caustica
Imbuteliere sucuri
Apa 20000 mc Rezervor suprateran de 2200
mc
Materiale auxiliare
Hipoclorit de sodiu 23860 kg Bidon de 240 litri
Clorură de sodiu 35700 kg Bidon de 240 litri
Acid clorhidric 32% 123894 kg Bidon de 240 litri

22
 Sistem de Management al Calitatii

DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Constructii
1) Suprafata totala de 66.400 m2, din care :
2) Suprafata construita, la nivelul solului – 29.500 m2 :
Hala imbuteliere – corp 1=11.960,7m2
Hala imbuteliere – corp 2=9.900m2
Statie epurare ape uzate=468m2
Gospodaria de apa = 202m2
Rezervor inmagazinare apa = 118,9m2
Platforma gegazoare = 83m2
Hala productie si maturare bere = 4.963,4m2
Gospodaria de combustibil = 10,1m2
Cabina poarta = 13,7m2
Corp receptie soferi = 67,8m2
Moara si siloz = 240,6m2
Platforma descarcare malt = 108,9m2
3) Suprafata platforme betonate – 14.000 m2 ;
4) Suprafata spatii verzi – 22.900 m2 .
Dotari
1. Hala imbuteliere – Corp 1
a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.000 sticle/h :
- masina de depaletizat
- masina de depaletizat Vrac
- masina de denavetat
- masina de spalat navete
- masina de spalat sticle
- inspector de sticle goale
- masina de umplut si capsat sticle
- inspector de nivel
- tunel de pasteurizare
- masina de etichetat
- sistemul de inscripţionare data
- masina de impachetat in cutii carton
- masina de navetat
- sistemul de inscripţionare cutii
- masina de navetat
- masina de paletizat
- transportoare
- masina aplicat benzi
Linie de umplut cutii de Al cu capacitatea de 20.000 bucati/h:
- masina de Depaletizat
- conveior suspendat cutii goale
- tunel clatire uscare
- masina de umplut cutii
- masina de inchis cutii

23
 Sistem de Management al Calitatii

- tunel de pasteurizare
- inspector de nivel
- sistemul de inscripţionare data
- transportor
- masina de impachetat in folie contractibila
- sistemul de inscripţionare tavi
- masina de infoliat
- masina de paletizat
c) Linie de îmbuteliere bere in butoaie cu capacitate maximă de 240 unităţi/h :
- Transportor butoaie goale
- Sistem spalare exterioara AK2
- Instalatie de spalare interioara "Transomat 6/2"
- 2 linii de umplere
- Transportor
- Rasturnator
- Cantar
- Sistemul de inscripţionare data
- Elevator semi-automat
- Tanc tampon 200 l
d) Line de îmbuteliere bere in dozse de 5l tip AF-80 semiautomata
.Hala imbuteliere - corpul 2
a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.000 sticle/oră formata din:
- masina de Depaletizat
- masina de Depaletizat Vrac
- masina de Denavetat
- masina de spalat navete
- masina de spalat sticle
- inspector de sticle goale
- masina de umplut si capsat sticle
- inspector de nivel
- tunel de pasteurizare
- masina de etichetat
- sistemul de inscripţionare data
- masina de impachetat in cutii carton
- masina de navetat
- sistemul de inscripţionare cutii
- masina de navetat
- masina de paletizat
- transportoare
- masina aplicat benzi
b) Insatalatie preparare bauturi racoritare
- unitate de alimentare cu zahar vrac
- unitate dizolvare zahar - Contisolv 15 C-I
- unitate de filtrare sirop zahar
- 2 unitati de stocare si transfer sirop primar, capacitate 200hl
- statie mixare Multimix B-4-60
- unitate de pasteruizare
- unitate de carbonantare 45.000 l/h
- tanc stocare produs finit

24
 Sistem de Management al Calitatii

- statie dezaerare apa 800 hl/h

- unitate de CIP-are (spalare/sterilizare)
- instalatia dezaerare apa, capacitate 50.000 l/h
Linie de PET, cu capacitatea de 24.000 Buc/oră
- masina de Depaletizat
- conveior PET-uri goale
- conveior PET-uri pline
- masina monobloc clatit, umplut si capsat 24.000 buc/ora
- masina de etichetat
- masina de impachetat in folie contractibila
- masina de aplicat manar
- transportor pachete
- masina de paletizat
- masina de infoliat
Hala productie si maturare bere:
a) Sectia de productie bere:
- moara cu valturi 3016/20;
- 2 vase cilindro-conice pt. plamadire-zaharificare cu capacitati de 375 si 570
hl;
- cazan de filtrare plamada”Lauter” = 680 hl;
- vas recuperare borhot =22m3;
- vas de fierbere cu hamei”Wort kettle”= 760 hl;
- vas de linistire must „Whirpool” = 760 hl;
- vas pt. Hamei = 2 x 30 l;
- vas de trub= 48 hl;
- racitor cu placi „Wort Cooler” = 750 hl;
- tancuri cu apa = 2 x 1500 hl si 1x 750 hl;
- vas stocare condens = 300 hl; - vas pt. Must = 150 hl;
- 2 instalatii centrifugare – separare tip GSC 150-06-777;
- filtru orizontal cu debit de 400 hl/h;
- vas preparare suspensie apoasa kiselgur;
- vas eliminare kiselgur;
- filtru cu saci textili;
- instalatie de dezaerare apa „Varidox”;
- 2 tancuri verticale apa dezaerata = 120 hl si 340 hl;
- vas tampon pt. bere = 100 hl;
- vas tampon pt. must = 750 hl;
- 2 tancuri pre-incalzire must = 460 hl;
- schimbator de caldura = 200 hl/h;
- vas orizontal condensator = 3000 kW;
- instalatie de curatare si sterilizare a echipamentelor ;
- vas de stocare borhot = 2 x 84 m3 ;
b) Statia « Drojdii » :
- vas pt. propagarea celulei de drojdie = 90 hl ;
- 5 vase stocare drojdie cu capacitati intre 90 hl si 115 hl ;
- vas sterilizare = 50 hl ;
- vas colectare drojdie uzata = 250 hl.
c) Statia tratare apa + centrala termica :
- 2 boilere = 16.000 t abur/h;

25
 Sistem de Management al Calitatii

- tanc cilindric apa dezaerata = 30 m3 ;

- rezervor pt. combustibil M = 3 m3 ;
- Ttanc de stocare a condensului = 8 m3 ;
d) Statia de compresoare aer ZR 90 – 3 buc. ;
e) Postul trafo si inalta tensiune :
- statie de medie tensiune 20/0,4kV ;
- statie de joasa tensiune ;
- 5 baterii de condensatori uscati, capsulati.
f) Statia de frig :
- 4 pompe amoniac « Witt » ;
- 6 compresoare amoniac « Sabroe » ;
- 3 condensatoare ;
- rezervor lichid = 10 m3 ;
- separator-acumulator = 18 t ;
g) Laborator pt. controlul calitatii :
- 3 balante tip PB 3002 ;
- balanta analitica ;
- 3 pH-metre ;
- refractometru ;
- densimetru/analizor de bere ;
- spectrofotometru cu absorbtie moleculara ;
- baie de termostatare apa ;
- centrifuga de laborator « Hereus ».
h) Statie recuperare CO2(capacitate de 250kg/h) :
- separator de spuma ;
- balon de recuperare CO2= 75 m3 ;
- unitate de prespalare = 250 kg/h ;
- compresor CO2 = 250kg/h ;
- purificator cu carbon activ = 250 kg/h ;
- uscator = 250 kg/h ;
- filtru aersol = 250gk/h ;
- lichefiator CO2 = 250 kg/h ;
- unitate de racire NH3 = 250 kg/h ;
- tanc stocare CO2 = 20 t ;
- unitate rectificare puritate CO2 = 250kg/h.
i) Platforma de fermentatie/maturare :
- 16 vase cilindro-conice pt. fermentare-maturare x 2400 hl ;
- 12 vase pt. fermentare-maturare x 5400 hl ;
- 10 vase cilindro- conice pt. linistire bere x 1470 hl ;
Moara si silozul :
- 3 elevatoare x 25t/h ;
- elevator H 0940 ;
- aparat de cantarit automat « MEAF DUMP » ;
- aparat de cantarit automat MWBL 120 ;
- banda de transport = 18 t/h ;
- separator magnetic malt ;
- transportor cu banda carcasat = 250 t/h ;
- separator centrifugal ;
- separator pietre MTSC 120/120 ;

26
 Sistem de Management al Calitatii

- filtru magnetic ;
- buncar = 4,2 t ;
- 6 celule de depozitare x 180 t.
. Platforma descarcare malt :
- buncar semiingropat = 20 t ;
- sistem de snecuri = 25 t/h ;
- banda transportoare ;
- 3 elevatoare x 25 t/h.
Platforma degazoare :
- rezervor amoniac ;
- baterie de condensatoare = 3 buc.
. Gospodaria de combustibil
- 3 rezervoare cu capacitati 2 x 25m3 si 50m3 ;
- statie de pompare.
. Mijloace de transport
- 20 camioane;
- 150 autoturisme;
- 15 motostivuitoare.
Fluxuri tehnologice
.1. Fabricarea berii
- descarcare malt la rampa auto;
- desprafuire malt;
- indepartare corpuri straine;
- insilozare;
- cantarire/dozare;
- macinare umeda;
- plamadire;
- filtrare;
- fierbere cu hamei;
- separare trub la cald;
- racire;
- introducere drojdie;
- fermentare;
- centrifugare;
- maturare;
- filtrare prin kieselguhr;
- linistire.
.2. Fabricare Orangina
- pregatire sirop de zahar;
- diluare concentrat;
- preparare bautura din sirop, concentrat diluat si apa dezaerata;
- carbonatare cu CO2.
.3. Imbuteliere produse finite
a) Procesul de imbuteliere in sticle:
- depaletizare;
- denavetizare;
- spalare sticle goale in masina de spalat sticle;
- inspectia pentru sticle goale;
- umplere si capsare;

27
 Sistem de Management al Calitatii

- inspectia pentru sticle pline;

- pasteurizare;
- etichetare;
- navetare;
- paletizare;
- depozitare.
b) Procesul de imbuteliere in PET-uri:
- depaletizare;
- clatire, umplere cu bautura pasteurizata, capsare;
- inspectia pentru sticle pline;
- etichetare;
- impachetare;
- paletizare;
- depozitare.
c) Procesul de imbuteliere in cutii de aluminiu:
- depaletizare;
- clatire cu apa in masina speciala;
- umplere si sigilare cutii;
- pasteurizare;
- inspectia pentru sticle pline;
- impachetare;
- paletizare;
- infoliere paleti;
- depozitare.
d) Procesul de imbuteliere in butoaie;
- depaletizare;
- clatire cu apa in masina speciala;
- verificare la presiune;
- depresurizare;
- umplere cu bere pasteurizata;
- represurizare cu CO2;
- cantarire;
- depozitare.
4. Activitati conexe
a) Statia de frig:
- comprimare;
- condensare;
- stocare NH3 lichid cald;
- acumulator NH3 ;
- pompare NH3 in sistem.
b) Statia de recuperare CO2:
- recuperare CO2 din etapa de fermentatie;
- spalare cu apa in contracurent;
- transfer in balonul tampon;
- purificare/dezumidificare;
- stocare.

28
Sistem de Management al Calitatii

29
 Sistem de Management al Calitatii

RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

Rapoartele aşa cum sunt ele menţionate în tabelele 17 si 18, trebuie depuse la sediul
ARPM Bucuresti în conformitate cu termenele stabilite.
Rapoarte periodice
Tabel 17
Nr.crt. Raport Termen de raportare
Aer
1 Monitorizarea emisiilor si imisiilor in aer 10 ale lunii urmatoare
(urmand a fi incluse in RAM) semestrului raportat
2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator
MAPAM raportarii
1144/2002 privind “Registrul poluantilor
emisi”
Apa
1 Valoarea concentratiei poluantilor - urmand a fi 10 ale lunii urmatoare trim.
incluse in RAM raportat
2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator
MAPAM raportarii
1144/2002 privind “Registrul poluantilor
emisi”
Deseuri
1 Gestiunea deseurilor 30 ianuarie an urmator
raportarii
2 Chestionare si statistici anuale privind Data inscrisa in chestionar
situatia gestiunii deseurilor
2 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator
Alte raportari
1 Raport anual de mediu (R.A.M.) 1 februarie a anului
urmator

30
 Sistem de Management al Calitatii

Tabel 18
Nr.c Raport Termen de raportare
rt.
1 Notificare in caz de functionare defectuoasa a instalatiilor In cel mai scurt timp posibil
de reducere a poluarii
2 Notificare in caz de oprire/pornire programata a Cu 48 de ore inaintea opririi/
instalatiei pornirii.
3 Notificare privind poluarile accidentale Maxim o ora de la producere
4 Plan de dezafectare la oprirea definitiva a instalaţiei Odată cu cererea pentru Acord
de mediu pentru dezafectare
5 Reclamaţii (acolo unde apar) 10 zile de la încheierea lunii in
care se face reclamatia
.

Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publicului, la

sediul ARPM Bucuresti şi la sediul unităţii. Acest dosar trebuie să conţină minimum:
- Copii ale corespondenţei (alta decât cea desemnată a fi confidenţială) între ARPM
Bucuresti şi titularul autorizaţiei
- Autorizaţia integrată de mediu
- Solicitarea
- Raportările anuale către ARPM Bucuresti
Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de
exploatarea activităţii. Fiecare astfel de înregistrare trebuie să ofere detalii privind
data şi ora reclamaţiei, numele reclamantului şi să ofere detalii cu privire la natura
reclamaţiei. De asemenea, trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul
fiecărei reclamaţii. Titularul autorizaţiei trebuie să depună un raport la Agenţia
Regională pentru Protectia Mediului Bucuresti în luna următoare primirii reclamaţiei,
oferind detalii despre orice reclamaţie care apare. Un rezumat privind numărul şi
natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în RAM.

OBLIGATII ALE TITULARULUI ACTIVITATII

. Instalaţia va fi controlată, exploatată şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate aşa
cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie integrată de mediu. Toate echipamentele si
instalatiile mentionate in prezenta autorizatie trebuie sa existe pe amplasament, sa
functioneze si sa fie intretinute in conditii optime. Titularul Autorizaţiei trebuie să
notifice ARPM Bucuresti si Garda de Mediu prin fax, nota telefonica şi/sau electronic,
dacă este posibil, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii:
-orice emisie în aer, care depăşeşte valorile limită prevăzute în autorizaţie, de
la orice punct potenţial de emisie
-orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau
a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricărui
sistem de reducere a poluării de pe amplasament.
-orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane
sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol
-orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii.

31
 Sistem de Management al Calitatii

. În cazul oricărei situaţii de mai jos trebuie trimisă o notificare scrisă către ARPM
Bucuresti:
-incetarea permanentă a oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate;
-incetarea oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate pentru o
perioadă care poate depăşi un an;
-reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după
oprire.
Modificarea substantiala a actelor de reglementare, emise de alte autoritati, care au
stat la baza emiterii prezentei autorizatii poate conduce la revizuirea acesteia de către
ARPM Bucuresti. Titularul autorizaţiei fiind obligat sa prezinte in acest scop la
ARPM Bucuresti orice astfel de act de reglementare actualizat, in termen de 30 de zile
de la obţinerea acestuia.

3. CONCLUZII
271
entru a obţine o imagine de ansamblu a orientărilor actuale şi tendinţelor privind
dezvoltarea domeniului, cercetarea efectuată a vizat în primul
rând evidenţierea evoluţiei acestui domeniu pe plan internaţional şi în România, cu
accent pe analiza obiectivelor prevăzute de strategia naţională referitoare la
dezvoltarea societăţii
Luând în considerare opiniile exprimate în literatura de specialitate şi rezultatele
cercetărilor proprii au rezultat următoarele tendinţe principale cu impact asupra
domeniului tehnologiei: modificarea conţinutului muncii şi a pregătirii
personalului; externalizarea unor produse şi servicii; proliferarea sistemelor de
comunicare bazate pe internet şi intranet; dezvoltarea unor noi sisteme de organizare a
întreprinderilor;.
Pentru eliminarea acestora, considerăm important ca evaluarea calităţii produselor
să fie abordată ca un proces sistematic, fiind parcurse următoarele etape:
• identificarea şi clasificarea produselor
• determinarea caracteristicilor importante ale calităţii;
• definirea metricilor pentru caracteristici individuale, care pot fi uşor
identificate;
• ordonarea metricilor în funcţie de stadiul dezvoltării produsului, astfel încât
să poată fi determinate;
• definirea metodelor de măsurare şi a listelor de verificare pentru evaluarea
criteriilor necuantificabile;.
• stabilirea limitelor şi valorilor aşteptate;
• determinarea valorilor metricilor şi evaluarea acestora în raport cu cele
aşteptate (prescrise);
• iniţierea de acţiuni corective şi verificarea aplicării lor.
Cercetarea efectivă a urmărit, în continuare, evidenţierea particularităţilor privind
managementul calităţii În acest scop, plecând de la cadrul conceptual general al
managementului calităţii, au fost definite conceptele specifice aplicabile, pentru
fiecare din activităţile corespunzătoare funcţiilor managementului calităţii.
O serie de particularităţi privind managementul calităţii rezultă din etapele ciclului
vieţii produselor din acest domeniu, începândcu definirea produsului în raport cu
cerinţele stabilite şi până în etapa îmbunătăţirii produsului la utilizator.
Luând în considerare aceste particularităţi, au fost definite elementele de bază ale

32
 Sistem de Management al Calitatii

managementului calităţii.
Un spaţiu distinct s-a acordat aplicării principiilor managementului calităţii fiind
formulate propuneri pentru operaţionalizareafiecăruia dintre aceste principii şi anume:
-focalizare către client,
- leadership,
- implicareapersonalului,
- abordare procesuală,
- abordare sistemică la nivelul conducerii,
- îmbunătăţire continuă,
- argumentare cu date şi informaţii a deciziilor,
- relaţii reciprocavantajoase cu furnizorii.
O altă direcţie a cercetării întreprinse a constituit-o analiza modelelor de sisteme de
management al calităţii implementate în prezent şi
aume a modelului propus de standardul internaţional ISO 9001:2000 şi a celui definit
de schema de certificare TickIT.
În ceea ce priveşte modelul ISO 9001:2000 un accent mai mare s-a pus pe clarificarea
abordării procesuale a activităţilor, ca principiu de bază promovat de noua ediţie a
seriei de standarde ISO 9000, fiind definite procesele tipice ale sistemului de
management al calităţii conform cu standardul respectiv.
Ţinând seama de interesul crescând al organizaţiilor pentru implementarea unui model
de sistem de management al calităţii, inclusiv în cazul organizaţiilor, cercetarea
efectuată a urmărit evidenţierea aspectelor practiceale implementării unui asemenea
model.
Analizând stadiul actual al preocupărilor privind certificarea sistemelor de
management al calităţii a rezultat o creştere semnificativă în ultimii ani a numărului
de certificate de conformitate cu standardele ISO 9000. Aceeaşi
tendinţă a rezultat şi din analiza situaţiei actuale din România.
O atenţie deosebită s-a acordat modalităţilor de documentare a proceselor sistemului
de management al calităţii, făcându-se o analiză a avantajelor respectiv dezavantajelor
utilizării diferitelor sisteme de reprezentare a proceselor organizaţiilor.
Pornind de la această premisă au fost analizate aspectele specifice ale evaluării
conformităţii sistemului de management al calităţii prin audit, propunându-se o
diagramă de flux pentru etapele parcurse în desfăşurarea unui asemenea audit, mai
bine adaptată domeniului.
În urma efectuării de audituri ale sistemului de management al calităţii în 25 de
întreprinderi, în perioada 2000-2002, au rezultat o serie de particularităţi ale
desfăşurării acestor audituri cu privire la următoarele
aspecte:
• modalitatea de verificarea a asigurării competenţelor necesare pentru zonele
auditate;
• clarificarea terminologiei utilizate;
• modalitatea de verificare a cerinţelor clientului;
• ţinerea sub control a documentelor referitoare la sistemul de management al
calităţii;
• multiplicarea produselor software;
• verificarea modului de efectuare a auditurilor interne.

Pe de altă parte, în contextul orientării spre abordarea procesuală a activităţilor –

orientare promovată de noua ediţie a standardelor ISO 9000 – devine importantă

33
 Sistem de Management al Calitatii

identificarea şi ţinerea sub control a proceselor organizaţiilor, luând în considerare

cerinţele modelului de sistem de management al calităţii definit de standardele
amintite.
Din aceste considerente cercetarea efectuată a urmărit stabilirea unei metodologii de
identificare şi de îmbunătăţire a proceselor organizaţiilor ,care să permită:
• identificarea şi documentarea proceselor;
• supravegherea şi adaptarea permanentă a proceselor;
• îmbunătăţirea continuă a acestor procese.
Pentru ţinerea sub control a proceselor s-a propus apelarea la managementul
configuraţiei, care permite documentarea şi asigurarea vizibilităţii configuraţiei
produselor din domeniul tehnologiei berii pentru fiecare din etapele ciclului
vieţii acestora.
Un accent mai mare s-a pus pe necesitatea planificării activităţilor de management al
configuraţiei, propunându-se un mod specific de structurare a unui asemenea plan şi
definirea unor responsabilităţi referitoare la aceste activităţi.
În cazul celor două organizaţii menţionate, procesele au fost definite luând în
considerare următoarele trei aspecte: stabilirea unor obiective măsurabile referitoare la
calitate; definirea succesiunii şi interacţiunii proceselor precum şi a documentelor
necesare pentru ţinerea sub control a acestora; stabilirea unor modalităţi de
monitorizare a proceselor şi de evaluare a eficacităţii acestora.
Pentru organizaţiile în cauză au fost apoi definite şi documentate categoriile de
procese, astfel încât să fie satisfăcute cerinţele definite ale standardului ISO
9001:2000.
Analizând efectele obţinute prin implementarea sistemului de management al calităţii
conform cu standardul menţionat, a rezultat modificarea structurii costurilor
referitoarela calitate, în sensul creşterii semnificative a ponderii costurilor de evaluare,
costurilede prevenire având, în continuare, o pondere redusă.
Pe de altă parte, considerăm că rezultatele cercetării întreprinse referitoare la
proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii şi la evaluarea
efectelor obţinute în cazul organizaţiilor din domeniul bauturilor pot fi
valorificate şi în alte domenii de activitate.

34