COLEGIUL ECONOMIC „GHEORGHE DRAGOŞ”

SATU MARE

Conceperea produselor turistice

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
TEHNICIAN ÎN ..............Turism...............................

ÎNDRUMĂTOR
Prof. Ec. Silaghi Adriana Orhidea

ABSOLVENT:
Pişcoran Cālin Marian
 2019

Cuprins

Cuprins........................................................................................................................................2
Memoriu justificativ....................................................................................................................2
Capitolul I – Definiţia şi caracteristicile produsului turistic.......................................................5
1.1 Produsul turistic – definiţie...............................................................................................6
1.2 Produsul turistic – caracteristici .......................................................................................6
1.3 Produsul turistic – componente.........................................................................................7
Capitolul II – Tipuri de produse turistice....................................................................................9
2.1 Clasificarea produselor turistice.....................................................................................10
2.2 Circuitele ........................................................................................................................11
2.3 Sejururile.........................................................................................................................11
2.4 Croazierele......................................................................................................................12
2.5 Produsele tematice..........................................................................................................12
2.5.1 Trăsături generale:....................................................................................................13
2.5.2 Trăsături specifice:...................................................................................................13
2.6 Etapele conceperii produsului turistic.............................................................................13
Capitolul III – Produs tematic - La pescuit în Delta Dunării....................................................15

2
 3.1 Delta Dunării...................................................................................................................15
3.1.1 Geografie..................................................................................................................15
3.1.2 Geomorfologie.........................................................................................................16
3.1.3 Climă........................................................................................................................17
3.1.4 Floră.........................................................................................................................18
3.1.5 Faună........................................................................................................................19
3.2 Realizarea unui produs tematic – La pescuit în Delta Dunării.......................................20
Bibliografie...............................................................................................................................23
...............................................................................................................................................24
Anexe........................................................................................................................................24

Memoriu justificativ

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea

desfăşurata în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade
sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi
şi sociologi.
Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului
Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea),
cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea), sau mai aproape de noi, ale lui Henri
Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei. Turismul devine un
complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul
înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de benefici, turismul a fost definit
în variante dintre cele mai felurite: "arta de a călători pentru propria plăcere" (M. Peyromarre
Debord); "activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de
reşedinţă, pentru distracţie, odihna, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită cunoaşterii
unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţi şi de schimbare a
mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca
rezultat al dezvoltării comerţului, industriei si al perfecţionări mijloacelor de
transport" (Guy Freuler). Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros
potenţial turistic - natural antropic - diferenţiat de la tară la tară, în funcţie de
care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial
sunt:turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura
heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi
de iarna, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cură climaterică şi practicarea sporturilor de

3
iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori
naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru
vizitarea monumentelor de artă, cultura şi a altor realizări ale activităţii umane; turismul
comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil
(târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări
cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care
cunoaşte o mare extindere pe plan

naţional si internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne

si internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive
regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările
occidentale, în general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, în teritoriile arctice si
antarctice. Este o formă de turism "distractiv", a cărui dezvoltare - marcată de spectaculos si
inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau,
după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale
bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării.
În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai
mult de 60% dintre turiştii străini provin din ţările membre UE), rivalizând şi fiind la
concurenţă cu ţări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staţiuni precum Mangalia,
Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Mamaia (numite uneori şi Riviera Română) sunt printre
principale atracţii turistice pe timp de vară. În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea
Prahovei şi din Poiana Braşov sunt destinaţiile preferate ale turiştilor străini. Pentru atmosfera
lor medievală şi pentru castelele aflate acolo, numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu,
Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au devenit nişte importante puncte de
atracţie pentru turişti. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se concentrează asupra
promovării folclorului şi tradiţiilor.
Principalele puncte de atracţie le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul
Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânţa. Alte atracţii
turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porţile de Fier,
Peştera Scărişoara şi încă alte câteva peşteri din Munţii Apuseni. Bucovina este situată în
partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiţii
etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică,
datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în
patrimoniul turistic mondial, îşi păstrează frumuseţea după mai bine de 450 de ani. Bucureşti
Prin funcţiile sale complexe, prin poziţia în cadrul ţării şi prin numeroasele obiective
cu valoare istorică, arhitectonică şi de altă natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre
principalele centre turistice ale României. Bucureştiul se remarcă prin amestecul eclectic de
stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămăşiţele palatului din secolul al XV-lea al
lui Vlad Ţepeş - cel care a fost fondatorul oraşului şi, totodată, sursa de inspiraţie pentru
personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura

greoaie stalinistă din perioada comunistă şi terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire

colosală cu şase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.
Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureşti sunt: Ateneul
Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naţionale, Teatrul Naţional,
Universitatea Bucureşti, Parcul Cişmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul
Satului, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie al României,

4
Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc
şi altele. De asemenea, în Bucureşti se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al
României.

Motto: „Dacă natura este mărinimoasă şi înzestrează cu adevărat pe un om,

acesta este dator a-i onora darul, îngrijindu-l, cultivându-l cât mai mult.
Acesta numai prin muncă şi studiu neîntrerupt se poate obţine.”

George Georgescu

Capitolul I – Definiţia şi caracteristicile produsului turistic

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale

bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. De curând s-a dezvoltat
şi turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor.

1.1 Produsul turistic – definiţie

Numeroşi autori au fost preocupaţi de cercetarea naturii şi conţinutului produsului turistic:

5
 W. Hunziker arată că “oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi
servicii, combinaţie în cadrul căreia serviciile joacă rolul principal”.

J. Krippendorf consideră produsul turistic “un mănunchi de elemente materiale şi

imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase comparatorului,
adică să-l satisfacă”.

H. Medlik înţelege prin produs turistic “un amalgam de elemente tangibile şi

intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.

E. Niculescu consideră că “produsul turistic poate fi definit ca o îmbinare de bunuri

materiale şi servicii oferite de personalul din activităţile turistice şi cele adiacente, care
punând în valoare elementele patrimoniului turistic şi ale infrastructurii turistice şi
folosind avantajele create de infrastructura generală a ţării sau a zonei respective şi de
cadrul instituţional, urmăresc satisfacerea unor motivaţii specifice şi generale ale
consumatorilor turistici”.

O. Snack defineşte produsul turistic prin “ansamblul de servicii şi de facilitate care se

materializează în ambiţia specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a
amenajărilor create, care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot
exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor”.

Din definiţiile de mai sus, rezulta:

Produsul turistic reprezintă un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile să satisfacă

nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în locul de
plecare.

1.2 Produsul turistic – caracteristici

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale producţiei

materiale prin următoarele caracteristici:

• Sunt eterogene - rezultat al dependentei serviciilor de dotările materiale şi persoana

prestatorului

• Sunt complexe - rezultat al combinării în variante multiple ale elementelor

componente

• Sunt nestocabile - elementele care le compun (exemplu: locurile din avion, zăpada,
nopţile de cazare) nu pot fi stocate

• Se produc pe măsura ce se manifestă consumul

• Au caracter sezonier, cu excepţia reuniunilor, afacerilor si parţial, turismul de sfârşit

de săptămâna sau cel balnear.

6
1.3 Produsul turistic – componente

Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a:

• elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale şi antropice) pe care le oferă o
zonă (destinaţie dată);
• serviciilor specifice şi nespecifice (rezultat al acţiunii forţei de muncă asupra bazei
materiale generale şi specifice).

În sens restrâns, prin produs turistic se înţelege totalitatea bunurilor şi serviciilor oferite
turiştilor de către una sau mai multe întreprinderi turistice
(agenţii de turism sau prestatori direcţi – hotel, restaurant, etc.)
Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale
componente (transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear, s.a.) putându-se
comercializa sub formă de pachet turistic sau separat.

Între componentele produsului turistic există o relaţie de interdependenţă, fiecare dintre

acestea având un rol important în crearea satisfacţiei clienţilor.

I. Resurse turistice

Naturale – poziţie geografică, Antropice – atracţii culturale – istorice şi

relief, climă, hidrografie, flora, artistice; instituţii şi evenimente culturale –
faună, monumente ale naturii. artistice; elemente etnografice şi folclorice;
elemente sociale – demografice.

Rolul acestora:
Atractivitatea – reprezintă motivaţia
călătoriei în cazul majorităţii formelor de
turism
„Materiile prime” – pentru a putea fi
valorificate trebuie prelucrate în cadrul
unor procese de producţie specifice.

III. Baza materiale specifică turismului

Mijloacele de transport Unităţi de cazare, alimentaţie, specifice

turismului, mijloace instalaţii de agrement, de transport pe
cablu instalaţii de tratament balnear.

7
 Rolul acestora: Punerea în
valoare a resurselor naturale şi antropice,
valorificarea acestora depinde de nivelul
de dezvoltare al instruirii turistice.

IV. Forţa de
muncă

Influenţează calitatea serviciilor oferite prin

structura, aptitudinile, calificarea formaţiei de personal;
motivarea şi perfecţionarea profesională

Rolul acestora:
este de a produce împreună cu baza
materială servicii

8
 V. Resursele
instituţionale

Facilităţi turistice şi guvernamentale;

Regimul economic, juridic şi legislaţia juridică;
Regimul paşapoartelor şi vizelor;
Reglementări valutare;
Controlul calităţii serviciilor prestate, al preţurilor şi al tarifelor;
Protecţia şi securitatea turismului;
Protecţia şi conservarea mediului şi atracţiilor de interes turistic.

Rolul acestora:
- stimulează sau frânează (după
caz) dezvoltarea turismului

Capitolul II – Tipuri de produse turistice

Produsul turistic este o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale
componente (transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear, etc.) putându-se
comercializa sub formă de pachet turistic sau separat.

2.1 Clasificarea produselor turistice

Produsele turistice pot fi multiple şi pot fi comparate în mai multe puncte de vedere:
1) După numărul de servicii pe care le integrează:
a) produse integrale numite şi megaproduse care se constituie din toate genurile de
servicii de bază şi servicii auxiliare
b) produse compuse din componenta cărora lipsesc unele servicii de bază: transportul, în
cazul în care turiştii călătoresc cu propriul autoturism; cazare, atunci când aceasta are
loc la rude sau la prieteni;
c) produse simple ce presupune prestarea unui singur serviciu de regulă cel de agrement

2) După durata ofertei:

a) produsele pot fi durabile, nevoia de turism şi posibilitatea ei de acoperire, se păstrează
o anumită perioadă de timp, legându-se de obiective turistice durabile. Exemplu o
excursie în munţii Făgăraş.
b) Produse non-durabile, numite şi ocazionale, în care durata ofertei este redusă.
Exemplu excursie pentru vizionarea unui meci de fotbal

3) După motivaţia pe care o generează: a) de

ordin cultural

9
 b) de ordin istoric
c) de ordin familial
d) de ordin sportiv

4) După durata sejurului:

a) de sejur, cu o durată mai mare de o zi, acestea fiind împărţite în:
i) scurt, unde se ajunge până la trei zile de week-end ii) mediu,
de la 12 – 15 zile

iii) lung, ajungând la peste 30 de zile

b) de o zi sau itinerant, care sunt de genul excursiilor

5) După distanţe pe care se deplasează turiştii:

a) pe o distanţă mică, fiind în aceiaşi regiune cu reşedinţa
b) pe o distanţă medie, fiind în cadrul aceleiaşi ţări
c) pe o distanţă lungă, intre ţări sau continente

6) După perioada din an în care se desfăşoară:

a) de sezon, iarna între lunile decembrie – februarie, vara între lunile iulie – august
b) extrasezon, în restul anului
c) ocazionale

7) După numărul persoanelor cărora le sunt adresate: a)

individuale
b) de familie
c) de grup

8)După modul în care se derulează:

a) itinerante, în circuit, obiectivele turistice fiind amplasate în locuri diferite
b) de sejur, atunci când sunt consumate în acelaşi loc

2.2 Circuitele

Circuitele sunt un produs vândut de o agenţie de turism grupurilor organizate sau

turiştilor individuali, care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice,
regiuni sau ţări. Alături de transport, pachetul de servicii poate include cazarea în formulă
pensiune completă, demipensiune sau cazare + mic dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport
este autocarul.

10
2.3 Sejururile

Sejururile (pachetele de vacanţă) reprezintă un pachet de servicii oferite turiştilor

pentru petrecerea vacanţei într-o staţiune turistică. Acest tip de produs turistic presupune
rămânerea în această staţiune.
Forme de sejururi:
Sejur cu pensiune completă de tipul:
formei tradiţionale

formei moderne

2.4 Croazierele

Croazierele reprezintă un tur realizat cu vaporul care include vacanţă oferită de un

hotel plutitor: transport, cazare, alimentaţie şi o mulţime de posibilităţi de divertisment:
baruri, restaurante, sală de fitness, cinema, cazinouri.

11
2.5 Produsele tematice

Produsele tematice pot fi: vânătoare sportivă, congrese, pescuit, pelerinaj, etc. Se mai
adaugă: rezervări pe linii aeriene sau în hoteluri, vânzarea de bilete pentru orice mijloc de
transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire.
2.5.1 Trăsături generale:

caracter imaterial
nestocabilitatea

simultaneitatea producţiei şi consumul lor

inseparabilitatea de persoană a prestatorului

ponderea mare a cheltuielilor cu muncă vie

intangibilitatea

2.5.2 Trăsături specifice:

personalizarea serviciilor
dinamism înalt – serviciile turistice urmăresc îndeaproape evoluţia cererii turistice,
pe de o parte iar pe de alta parte schimbările comportamentale ale consumatorilor
variaţia sezonieră – rezultatul cererii turistice

2.6 Etapele conceperii produsului turistic

complexitatea – rezultatul diferitelor combinaţii între elementele naturale şi
antropice
substituibilitatea – rezultatul elementelor din oferta turistică şi duce la diversificarea
ofertei

12
 eterogenitatea (variabilitatea) – rezultatul dependenţei serviciilor turistice de
dotările materiale şi persoana perstatorului
participarea unui număr mare de prestatori la realizarea produsului final
solicitarea şi consumarea într-o ordine riguroasă – determinarea de specificul
prestaţiei, locul şi momentul acţiunii.

1. Culegerea informaţiilor despre:

a) Cererea: venituri, timp liber, vârstă, categorie socio – profesională;
b) Oferta concurenţei: produse turistice oferite, preţurile şi tarifele practicate;
c) Componentele incluse în propria ofertă: obiective, baza tehnico - materială.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite şi unităţilor prestatoare în

funcţie de clientelă şi particularităţile cererii.

3. Combinarea şi asamblarea componentelor produsului turistic – organizare

preliminară:
• Tour – operatorul alege:
Destinaţia;
Mijlocul de transport;
Unităţile de cazare, unităţi de alimentaţie: Alte servicii
incluse în pachet.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul călătoriei

• Agenţia de turism:
Încheie contracte, convenţii cu prestatorii direcţi de servicii
turistice;
Emite comenzi de rezervare;

Va întocmi programul turistic.

5. Determinarea preţului produsului turistic
• Analiza de preţ va conţine:
Costul serviciilor de bază: transport, cazare, alimentaţie;
Costul serviciilor suplimentare; Comision; T.V.A.
F.S.D.P.T.

6. Promovarea produsului turistic

• Realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice;
• Mass – media.

7. Lansarea produsului turistic pe piaţă

• Un şir de acţiuni prin care produsele turistice se fac cunoscute atât pe
plan local, cât şi naţional.

13
 Capitolul III – Produs tematic - La pescuit în Delta Dunării

Un ţinut exotic, unde dacă ai ocazia poţi vedea peste 1830 de specii de copaci şi
plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii
de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea
fiind declarate specii unice şi monumente ale naturii. Şi să nu uitam că în apele sale trăiesc
133 de specii de peşti, ce constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări şi mamifere
acvatice precum şi o importantă resursă ştiinţifică şi economica.

3.1 Delta Dunării

3.1.1 Geografie

Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat.
N – platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N şi 28˚40’24” long. E – Orogenul Nord Dobrogean,
respectiv 29˚40’50” long. E – platforma Mării Negre), reprezintă din punct de vedere
geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa
cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de
45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul
lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise
revenindu-i o suprafaţă de 2540 km².
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul
Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfântu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi
Braţul Sfântul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de
104 km², 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni
aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox.
40 m².
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o
lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Cursul Braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112
km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formează insulele Sacalin considerate
un început de deltă secundară.

3.1.2 Geomorfologie

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice şi anume: Delta

propriu-zisă ce ocupă o suprafaţă de 4.250 km2, aflată între braţele fluviului, şi zona
complexului Razim, cu o suprafaţă de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se

14
împarte transversal pe braţele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială şi delta
maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafaţa totală a deltei şi se întinde de la ceatalul
Izmail, spre aval, până la grindurile Letea şi Caraorman, pe linia Periprava (pe braţul Chilia) –
Crişan (pe braţul Sulina) – Ivancea (pe braţul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perişor. Această
subregiune a Deltei Dunării este împărţită în mai multe unităţi naturale cum ar fi: Depresiunea
Sireasa, Depresiunea Şontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matiţa-Merhei,
Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca,
Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea RoşcaBuhaiova, Lunca Tulcea-
Murighiol şi Depresiunea Dranov-Dunavăţ.
Delta maritimă ocupă mai puţin de 35% din suprafaţa Deltei Dunării, la răsărit de linia
Periprava-Crişan-Ivancea-Crasnicol-Perişor. În această subregiune, ca şi în cazul deltei
fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv şi negativ dar, spre deosebire de prima subregiune,
fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri.
3.1.3 Climă

Delta Dunării se încadrează în spaţiul cu climat temperat semiarid specific stepelor

pontice. Spaţiile acvatice plane şi foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetaţie,
întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcătuiesc o suprafaţă activa specifică
deltei şi lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Durata de strălucire a soarelui este mare, media

multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore
în anii cu nebulozitate redusă. Temperatura se distribuie
neuniform pe

suprafaţa deltei. Mediile multianuale indica

creşterea temperaturii de la vest spre est. La
nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, în delta
fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe ţărmul mării (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Mării Negre
(Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflectă diferenţele mari datorate naturii suprafeţei active
: la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim de 3,8 C (în decembrie), la
Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noiembrie), iar la staţia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1
C (în decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se
apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul
României. Umezeala relativa a aerului variază iarna între 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la
Sulina si Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfântu
Gheorghe. Precipitaţiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului
suprafeţei active specifice deltei, precum şi al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării
(Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitaţiilor de 450 mm, iar la
Sulina, de 360mm. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe
litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.
Stratul de zăpadă este subţire şi se menţine perioade scurte de timp, numai în iernile
mai aspre. Asemenea situaţii s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-
1985, când apele mării lângă ţărm au îngheţat timp de 45 - 60 zile. Vânturile dominante bat
din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerări de vânt
înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranziţie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform
în spaţiul Deltei Dunării. La intrarea în delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva că sunt 142
zile de vară şi 60 zile de iarnă, iar primăverile au durata aproape egală cu toamnele. La Sulina

15
aceleaşi medii multianuale indica 145 zile de vară şi numai 15 zile de iarnă, iar primăverile
sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

3.1.4 Floră

Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor

(stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei.
Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe
grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie
acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe
câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin,
plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.

3.1.5 Faună

Conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de

apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de
păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea
Mediterană) vin să cuibărească.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala şi cea mai veche îndeletnicire este
pescuitul. Pestele reprezentând o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce
venituri care ii ajuta sa supravieţuiască.

16
 Deşi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18 ani, prelucrarea stufului si a papurei, a
rămas totuşi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunării. Stuful se foloseşte in mod
tradiţional ca sursa de energie de către localnici , împletituri de stuf pentru producerea de
carpete, decoraţiuni interioare, jaluzele, pereţi despărţitori, garduri.
O altă sursă de venituri, dezvoltata în anii de după 1990, o reprezintă agroturismul. Mulţi
localnici, intuind potenţialul turistic pe care îl oferă Delta, precum şi lipsa unui turism organizat,
a locurilor de cazare, şi-au dezvoltat propria afacere, căzând turişti, oferindu-le din ce in ce mai
multe servicii, adaptându-se rapid la cererea pieţii.
Potenţialul cultural şi istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria,
Heracleea), elementele de etnografie şi folclor şi aşezările umane cu o înfăţişare şi viaţa social-
economica specifice Deltei, constituie încă un argument în favoarea protejării acestui ţinut unic
din România şi chiar din Europa.

3.2 Realizarea unui produs tematic – La pescuit în Delta Dunării

Pentru cei ce îşi doresc câteva zile de relaxare totală, o excursie în Delta Dunării este
obligatorie. Dacă nu veţi fi mulţumiţi vă vom returna banii. Partidele de pescuit amator sunt
un mod ideal de a vă relaxa. Pe parcursul unei astfel de excursii deconectarea este totală iar
închiderea telefonului mobil obligatorie.

Traseu: Tulcea – Crişan – Canalul Parivolovca – Mila 23

Durata excursiei: 3 zile, 2 nopţi
Confort: Pensiunea Inima Deltei ( localitatea Mila 23)
Grupuri organizate de 10 persoane (vârsta cuprinsă între 20 şi 40 ani)
Tarif: 210 lei / persoană Ziua 1:

17
 Sosire în Tulcea la ora 13:00 şi îmbarcare pe nava clasică de pasageri a Navrom-ului
cu destinaţie Sulina, nava pleacă la ora 13:30 de lângă gară. Se coboară la Crişan şi există un
pasager mai mic de legătură către Mila 23. În timp ce se face deplasarea spre Canalul
Perivolovca se serveşte prânzul. În Mila 23 turiştii vor ajunge în jurul orei 16:00. Turiştii vor
fi cazaţi la pensiunea Inima Deltei.
După - amiază se poate face o baie în Dunăre sau se poate pescui. După servirea cinei seara
va continua cu dans tradiţional.

Ziua 2:

După micul dejun, pescarii pasionaţi vor pescui dis – de – dimineaţă, iar cei care vor
să se bronzeze nu vor pierde ultravioletele de dimineaţă.
Prânzul va fi servit în jurul orei 13:00, urmat de odihna şi relaxare în sat. Seara se va face o
excursie cu Şalupa la o colonie de păsări. Seara festivă cu şampanie şi tort se va încheia cu
dans tradiţional.

Ziua 3:

Este dimineaţa în care se mai poate profita de o plajă bună şi un pescuit de adio. La ora
16:00 se va face îmbarcarea pe o şalupă a pensiunii, iar turiştii
vor fi debarcaţi la pontonul în faţa Hotelului Delta.

Servicii incluse:

• cazare camere duble, TV, aer condiţionat, grup sanitar

• restaurant tradiţional cu terasă, acces la sistemul audio-video (după preferinţă)

• pensiune completă – meniuri diversificate

• apă plată, apă minerală, plante, ceaiuri şi cafea

• agrement bărci cu motor Servicii suplimentare:

• pentru cei interesaţi organizăm excursii cu barca cu motor prin deltă cu diferite
obiective: pescuit, birdwatching, vizitarea diferitelor canale, lacuri, sate din deltă,
mânăstire, vizitarea metodelor tradiţionale de pescuit cu plase.
• preţurile sunt în funcţie de numărul de persoane şi de capacitatea cilindrică a
motorului
• de asemenea există posibilitatea închirierii de bărci cu vâsle sau cu motor.
• preţ pentru cele cu vâsle: 30lei/zi , iar pentru cele cu motor variază între 100 şi 150 de
lei de asemenea în funcţie de capacitatea motorului

Analiză de preţ:

1. Cheltuieli masă: (mic dejun + dejun + cină) * 10 persoane

18
(5 * 2 + 10 * 3 + 15 * 2) * 10 persoane = 700 lei/grup 700 lei /
10 persoane = 70 lei/persoană

2. Cheltuieli cazare: (cazare * 2 nopţi) * 10 persoane

(50 lei/noapte * 2 nopţi) * 10 persoane = 1000 lei/grup 1000 lei / 10
persoane = 100 lei/persoană

3. Alte cheltuieli:
20 lei/persoana
200 lei / grup

4. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

700 lei + 1000 lei + 200 lei = 1900 lei/grup 1900 lei /
10 persoane = 190 lei/persoane

5. Comision: (total cheltuieli directe * 10%)

1900 lei * 10% = 190 lei/grup
190 lei / 10 persoane = 19 lei/persoana

6. TVA: (comision * 19%)

190 lei * 19% = 36,1 lei/grup
36,1 lei / 10 persoane = 3,6 lei/persoane

7. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE

(comision + TVA) / 10 persoane
190 lei + 3,6 lei = 193,6 lei/grup
193,6 lei / 10 persoane = 19,36 lei / persoană

8 TOTAL PREŢ DE VÂNZARE

1900 lei + 193,6 lei = 2093,6 lei / grup
2093,6 lei / 10 persoane = 209,36 lei / persoană
Bibliografie

Poştovei, Cătălina Ileana; Tanislav, Cristina; Ardeleanu, Magdalena – Mediul

Concurenţial al afacerilor, Manual pentru clasa a XII-a, Filiera
Tehnologică, Profil Servicii, Editura Tipografic, Bucureşti 2003
Capotă, Valentina; Dinescu, Mirela Nicoleta; Chiac, Teodora; Dincă, Aurora –
Finanţarea afacerii, Manual pentru clasa a XII-a şi a XIII-a ruta progresivă, Editura
Akademos Art, Bucureşti 2003
Mihai, Ştefania; Capotă, Vatentina; Costea, Florentina – Organizarea agenţiei de
turism, Manual pentru clasa a XI-a, Filiera
Tehnologică, Profil Servicii, Calificare profesională: tehnician în turism, Editura CD Press,
Bucureşti 2003
Dincă, Cristian – Tehnician în Turism, Manual pentru calificarea
TEHNICIAN ÎN TURISM, Clasa a XI-a, Filiera tehnologică, Profil servicii,
Ruta directă de calificare, Nivel 3, Domeniul: Turism şi Alimentaţie, Editura

19
 Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 2003
Capotă, Valentina; Costea, Florentina – Tehnologia Turismului, Manual pentru
clasele XI – XII, Filiera tehnologică, Specializările turism şi alimentaţie publică, Editura
Niculescu, Bucureşti 2003

Pagini Web:

http://www.inimadeltei.ro/
http://www.info-delta.ro/
http://www.google.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principală
http://images.google.ro/img

Anexe

Mila 23

20
 Mila 23 este o localitate în judeţul Tulcea, Dobrogea, România, cod poştal 827062. La
Mila 23 există numai acces pe apă, satul fiind aşezat în Delta Dunării,

la 53 km de Tulcea, cam la jumătatea distanţei între Tulcea şi

Marea Neagră. Localnicii sunt în majoritate pescari, de diverse
etnii: ucraineni, lipoveni. Lipovenii sunt grup etnic slav de
origine rusească care locuiesc în special în Delta Dunării. În acest
sat s-a născut, la 26 noiembrie 1949, canoistul Ivan Patzaichin.
Mila 23 este un sătuc din Delta Dunării, situat pe braţul vechi al
Dunării cunoscut pentru locurile cele mai bune de

pescuit şi cea mai bune mâncare tradiţionala din peşte.

Transport către Mila 23

Accesul se face cu barca şi există 2 variante:
- Nava clasică de pasageri a Navrom-ului cu destinaţie Sulina care pleacă din Tulcea la
ora 13:30 de lângă gară, se coboară la Crişan şi există un pasager mai mic de legătură
către Mila 23. Această varianta este cea mai ieftină dar cea mai lungă.
- Nava Spet (o şalupă cu capacitatea de 30 de persoane) care plecă din Tulcea la 13:30
de lângă Casa de Cultură de la pontonul A.Z.L. Sulina şi merge direct la Mila 23,
ajunge în jur de 16:15 . Din Mila 23 plecă în fiecare dimineaţă la 05:30 şi ajunge în jur
la 09:00 . Preţul este 25 lei de persoană.
- Atenţie! Se poate întâmpla să plece mai devreme în cazul în care s-au îmbarcat deja 30
de persoane.

21
Pensiunea Inima Deltei

Pensiunea Inima Deltei se află la 50 de km de debarcaderul central din Mila 23, are o
capacitate de 20 de locuri în camera cu baie proprie + 6 locuri cu camere cu baie de comun,
mai precis sunt: 4 camere cu baie proprie cu doua locuri, 4 camere cu baie proprie cu 3 locuri
şi două camere care împart o baie.
Toate camerele au aer condiţionat şi televizor.
Tarifele sunt diferenţiate în funcţie de confort.
Dispune de o curte mare cu gazon şi umbreluţe de sulf, şezlonguri, salon pentru servirea
mesei, aniversări, conferinţe, umbrar din sulf pentru spritz, petreceri.

22