UNIVERSITATEA ROMÂNO ‐ AMERICANĂ

Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar – Bancare Interne şi Internaţionale

Programul de studii universitare de masterat: „Gestiunea și auditul afacerilor”

LUCRARE DE DIZERTAŢIE

COORDONATOR ŞTIINTIFIC:
Conf.univ.dr. Iuliana Militaru ABSOLVENT:
Ungureanu A. Oana-Maria

BUCUREŞTI
-2019-
UNIVERSITATEA ROMÂNO ‐ AMERICANĂ
Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar – Bancare Interne şi Internaţionale
Programul de studii universitare de masterat: „Gestiunea și auditul afacerilor”

STUDIU ASUPRA PERSPECTIVEI LEASING-ULUI, CA TEHNICĂ

SPECIALĂ DE FINANŢARE, ÎN ROMÂNIA

COORDONATOR ŞTIINTIFIC:
Conf.univ.dr. Iuliana Militaru
ABSOLVENT:
Ungureanu A. Oana-Maria

BUCUREŞTI
-2019-
 CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE

De-a lungul timpului, contractele de leasing au servit în multe scopuri, iar reglementarea
juridica a variat în funcție de condițiile sociale și economice ale timpului. Leasingul, de exemplu,
a fost utilizat, în principal, în scopuri agricole in secolulele XVIII - XIX, când pentru creșterea
orașelor (in special cele din țările industrializate) a făcut o formă importantă de posesie a
terenurilor în zonele urbane.
Legile moderne cu privire la proprietarul și locatarul cu drept comun de posesie a unui bun,
păstrează influența dreptului comun și mai ales a filosofiei laissez-faire in care predomina legea
contractului și a dreptului de proprietate din secolul al XIX-lea. Odată cu sporirea consumului,
legislația privind protecția consumatorilor a admis că principiile de drept comun, ce preiau
egalitatea de negociere între părțilele contractuale, creează dificultati atunci când presupunerea
este inexactă. De-a lungul timpului, reformatorii au subliniat nevoia de a evalua legile locative de
închiriere în ceea ce privește protecția oferita chiriașilor, de aceea, acum legislația pentru
protejarea chiriașilor este comună.
Notiunea de leasing, in contextul vietii economice, nu va fi utilizata ca o interpretare
unitara, iar din aceast motiv, nu se va gasi in literatura de specialitate, o definitie acceptata de toti
ideologii de seama ai acestui tip de finantare.
Insa, cu toate astea, am selectat doua dintre definitiile, ce sunt general acceptate si
subliniaza elenementele necesare, esentiale si definitorii ale unui contract de leasing.
In Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, art.1 alin.1, operaţiunile de leasing sunt definite ca
“o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de
folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la
solicitarea acesteia, contra unei plăti periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei
de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al
locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungii contractul de leasing fără a schimba
natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta
pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12
luni, dacă părţile convin astfel şi dacă achită toate obligaţiile asumate prin contract.”1
Autorii români definesc leasingul drept „operaţiunea prin care o parte denumită finanţator
se angajează la cererea unui utilizator să-i asigure posesia spre folosinţă a unui bun, cumpărat
sau realizat de finanţator, contra unei redevenţe, iar la sfârşitul perioadei de leasing convenite,

1
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi so-
cietặţile de leasing.

3
să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a dobândi proprietatea bunului la un preţ
rezidual sau de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale”2
Convenţia UNIDROIT (semnată în Ottawa în data de 2 mai 1988) defineşte leasingul
financiar astfel: “operaţiunea prin care o parte încheie, la indicaţia unei alte părţi, un contract de
furnizare cu o a treia persoană, în virtutea căruia dobândeşte un material, în condiţiile aprobate
de utilizator, în partea care îl priveşte pe el, şi încheie un contract de leasing cu utilizatorul, prin
care îi da dreptul să folosească materialul în schimbul unei chirii.”
De asemenea, se consideră că prin contractul de leasing „se înţelege acel contract prin care
o parte denumită locator (finanţator) se obligă să transmită pentru o perioadă determinată, către
o altă parte denumită locatar (utilizator), un anumit bun, contra unor plăţi periodice denumite
rate de leasing, şi să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului la expirarea contractului care
poate consta în: cumpărarea bunului; prelungirea contractului; încetarea contractului”.3
Definiţiile de mai sus, ne pot ajuta să desprindem elementele patrimoniale ale fiecărui
contract de leasing:
 existenţa a minim două părţi necesare existentei unui contract de leasing – locator (care
mai poate purta si numele de finanţator) şi locatar (care mai poate purta si numele de utilizator) -
(in unele contracte poate exista cea de a treia parte – furnizorul);
 riscurile şi posesia îi aparţin utilizatorului, finanţatorul fiind pe parcursul contractului de
leasing inca proprietar;
 utilizatorul detine obligatia de a platii rata de leasing;
 utilizatorul detine dreptul de opţiune in momentul încheierii contractului de leasing – poate
cumpăra bunul, poate prelungi contractual de leasing sau poate înceta raporturile contractuale;
Chiria plătită conform contractului de leasing va fi calculată ţinând cont de amortizarea
întregului cost al bunului sau al unei părţi din substanţa acestuia. Astfel, calculul ratei plătită de
beneficiar, se face tinand cont de condiţiile de piaţă, riscurile ce pot interveni pe perioada închirierii
şi posibilitatea de a reînchiria ulterior bunul.
Deci, ca o concluzie extrasa din definitiile de mai sus putem spune ca elementele
contractului de leasing sunt:
 Partile contractului: locatorul si locatarul;

2
Dorin Clocotici, Ghe. Gheorghiu, Operaţiunile de leasing, ediţia a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.15.
3
Ion Dogaru – coordonator, Drept civil.Contractele Speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004, p.1189- 1190.

4
  Descrierea bunului ce face obiectul contractului de leasing;
 Valoarea contractului de leasing;
 Valoarea ratelor si termenul de plata al acestora;
 Perioada de utilizare a bunului;
 Clauza cu privire la obligatia asigurarii bunului.

Etimologie şi terminologie

Leasingul a fost întalnit, pentru prima data, ȋn Statele Unite ale Americii, în 1877, când
compania Bell Telephone Company a dat posibilitatea clientilor sai de a închiria telefoanele, în
locul vânzării acestora. In anii ’30, au apărut primele forme de leasing imobiliar, ce aveau ca obiect
darea în uz a unor imobile pentru o perioadă îndelungată. La începutul secolului XX, societatea
Ford a introdus pentru prima data pe piaţă leasingul auto. Leasingul a cunoscut o expansiune rapida
după cel de al Doilea Război Mondial, ca urmare a nevoii de capital pentru reconstrucţia industriei.
Astfel, leasingurl a început să fie folosit şi în alte ţări, spre exemplu : Germania (Circularele
fiscale din 1971 şi 1972), Spania (Decretul-lege nr.15 din 25 februarie 1977 şi Legea nr.26 din 29
iulie 1988), Belgia(Decretul nr.55 din 10 ianuarie 1967), dupa şi în alte ţări europene. În România
a fost legiferat prin Ordonanţa nr. 51/1997, ulterior şi prin alte acte normative care delimitează
unele elemente specifice.
Este de subliniat că termenul de leasing este preluat de către legislaţia română, ca un
neologism, renunţându-se la termenul francez crédit-bail. Termenul de leasing se alătură celorlate
neologisme precum marketing, factoring, know-how s.a., care sunt consacraţi pe scară
internaţională, cu origine anglo-americană.
Deci din punct de vedere terminologic, putem spune ca România a preluat noţiunea din
limba engleză (to lease) deşi, din puntctul de vedere al naturii juridice şi al efectelor create,
contractul romanesc de leasing se aseamănă mai mult cu crédit-bail, din dreptul francez, decât cu
finance lease din common-law.4
Legea română, când face referire la părţile contractului, utilizează termenii de
locator/finanţator, locatar/utilizator, iar atunci când leasingul este de forma tripartită vânzătorul va

4
D. Clocotici, G. Gheorghiu – Operaţiunile de leasing, Editura Luminalex, Bucureşti, 2000, pag. 15-16.

5
purta numele de furnizor. Noţiunile corespunzătoare în limba franceză sunt, în ordine, crédit-
bailleur şi crédit-preneur, iar în, engleză lessor şi lessee. 5

Mecanismul de derulare al operaţiunilor de leasing

Operaţiunile de leasing sunt declanşate de nevoia unui agent economic pentru un anumit
bun, şi este precedata de studierea pieţii de către acesta, pentru a găsi cea mai rentabila opţiune din
punctul de vedere al raportului calitate/preţ. Acest pas este urmat de interacţiunea cu societatea de
leasing, unde agentul economic va emite o cerere de oferta pentru cunoaşterea condiţiilor de
finanţare, în acelaşi timp aratandu-si intenţia închirierii unui activ, destinaţia acestuia, dar şi
caracteristicile dorite.
Figura 1. Relaţiile contractuale ale participanţilor ȋntr-un contract de leasing6

În urma analizei eficientiei proiectului de finanţare dar şi a bonităţii agentului economic

realizate de societatea de leasing, aceasta din urma îşi va da acceptul sau refuzul. După acest pas
societatea de leasing va imputernici beneficiarul pentru a negocia cu furnizorul clauzele

5
I. Cernaianu - Contractul comercial internaţional de leasing, Revista de Drept Comercial, nr. 3/1993, pag. 112.
6
M. D. Nedelescu, D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

6
contractuale cu privire la caracteristici, instalare şi întreţinere. În paralel se va întocmi contractul
de leasing între beneficiar şi societatea de leasing, şi simultan se va efectua plata primei rate.

Figura 2. Schema clasică de derulare a operaţiunii de leasing7

1.1. Clasificarea contractelor de leasing

Clasificarea contractului de leasing după conţinutul ratelor.

După conţinutul ratelor, dar şi în funcţie de scopul pe care utilizatorul îl urmăreşte,
leasingul apare sub două forme: leasing financiar şi operaţional. Astfel dacă prin creearea acestui
contract utilizatorul urmăreşte obţinerea unui credit în vederea achiziţionării uterioare a bunului,
contractul va fi calificat că fiind unul de leasing financiar, dacă însă scopul utilizatorului este doar
folosirea temporară a bunului, contractul va fi unul operaţional.8
Contractul de leasing financiar este definit conform art. 7, alin.1 Cod fiscal ca fiind orice
contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
 beneficiile şi riscurile dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului
sunt transferate utilizatorului ȋn momentul ȋn care contractul de leasing produce efecte;

7
M. D. Nedelescu, D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.
8
Codul Comercial Uniform (C.C.U.), Art. 103, alin. 1, lit. g.

7
  contractul de leasing prevede că transferul dreptului de proprietate asupra bunului către
utilizator se va face la momentul expirării contractului;
 utilizatorul are opţiunea de a achiziţiona bunul la momentul expirării contractului, şi
valoarea reziduală va fi mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata de funcţionare maximă şi
durata contractului de leasing, ȋn raport cu durata normală de funcţionare;
 perioada de leasing trebuie să depăşească 80% din durata de funcţionare a bunului ce face
obiectul leasingului (perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing
poate fi prelungit);
 valoarea totală a ratelor leasingului, cu excepţia cheltuielilor accesorii, este mai mare (sau
egală) cu valoarea de intrare a bunului;
“Rata de leasing financiar este cotă-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de
leasing, care se stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor.”9
Figura 3. Condiţiile pentru încadrarea în categoria de leasing financiar sau operaţional

Se consideră contract de leasing operaţional “orice contract de leasing încheiat între

locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai

9
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi
societặţile de leasing.

8
puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală; riscul de valorificare a bunului la
valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul
contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul
expirării contractului”10. În acest caz, chiria se stabileşte prin acordul părţilor.
Codul fiscal mai prevede o serie de criterii care ajută la diferenţierea dintre leasingul
financiar şi cel operaţional. Astfel, potrivit art.25, alin.1 “amortizarea bunului care face obiectul
unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către
locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile”.11
Din punct de vedere contabil există câteva criterii suplimentare pentru deosebirea acestor
două tipuri de leasing. Intră în categoria leasingului financiar, acele contracte ce îndeplinesc cel
puţin una din următoarele condiţii:12
 prevede transferul dreptului de proprietate la finalul perioadei de leasing;
 conţine o opţiune de cumpărare în favoarea utilizatorului, care va fi probabil exercitată;
 perioada de leasing acoperă cea mai mare parte din durata normală de viaţă a bunului;
 valoarea plăţilor minime de leasing este mai mare sau egală cu valoarea de circulaţie a
bunului, mai puţin deducerile şi creditele fiscale de care beneficiază locatorul;
 bunurile au o natură specializată, astfel încât doar utilizatorul le poate folosii fără a le aduce
modificări substanţiale;
 dacă există un drept al utilizatorului de denunţare a contractului, orice pierdere suferită de
finanţator va fi la final suportată de celalată parte;
 câştigurile sau pierderile rezultate din fluctuaţii ale valorii reziduale revin utilizatorului;
 utilizatorul are dreptul de prelungire a contractului contra unei rate semnificativ mai mici
decât rata pieţei;

Figura 4. Schema unui contract de leasing financiar13

10
Codul Fiscal art.7, alin. 1, pct. 8
11
Codul Fiscal, art. 25, alin. 1
12
I.A.S. 17 ( Interational Accounting Standard 17)
13
Prelucrare proprie pe baza analizei unui contract de leasing financiar

9
 Clasificarea contractului de leasing ȋn funcţie de durata închirierii
 Leasing pe termen scurt constă în închirierea activelor fixe pe o durată scurtă de timp, ȋn
general este vorba de ore sau zile;
 Leasing pe termen mediu presupune închirierea unui bun pe o durată de 2-3 ani;
 Leasing pe termen lung se regăseşte pe piaţa bunurilor imobiliare, durata contractului de
leasing fiind de aproximativ 20-30 ani, urmând ca după perioada de închiriere, agentul economic
să poată opta pentru achiziţia imobilului la un preţ inferior celui iniţial;

10
 Clasificarea contractului de leasing după obiectul său
În funcţie de acest criteriu, leasingul este mobiliar şi imobiliar, fiind avutặ ȋn vedere
natura obiectului contractului de leasing, respectiv un bun mobil şi un bun imobil.
În Ordonanta de Guvern nr.51/1997, republicatặ ȋn 2000, art. 1 alin. 2 “operaţiunile de
leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de folosintặ ȋndelungată, aflate
ȋn circuitul civil, cu excepţia ȋnregistrarilor pe banda audio şi video, a pieselor de teatru,
manuscriselor, brevetelor, a drepturilor de autor şi a bunurilor necorporale”.14
Cea mai mare pondere de contracte de leasing o deţin cele ce au ca şi obiect autovehiculele
şi calculatoarele, urmatặ ȋndeaproape şi ȋntr-o continuặ creştere de cặtre contractele pentru utilaje
şi echipamente de producţie.

Clasificarea contractului de leasing după particularităţile tehnicii de realizare a leasingului

 Lease-back cuprinde “operaţiunile prin care proprietarul din nevoia de lichidităţi, îşi
vinde compania unei societăţi de leasing, cu sopul de a transforma fondurile imobilizate în fonduri
speciale, proprietarul iniţial având dreptul să răscumpere compania la un moment ulterior,
cuvenit ȋn contractul de lease-back cu societatea de leasing”15. Acest tip de operaţiuni se utilizează
pentru o finanţare pe termen lung în condiţii mai simple decât emisiunile de valori imobiliare sau
împrumuturile ipotecare;
 Leasingul experimental este folosit cu scopul promovării vânzărilor, astfel maşinile şi
utilajele sunt închiriate pe perioade scurte, de câteva luni, cu condiţia ca, după aceasta perioadă,
bunurile să fie achiziţionate sau restituite de către clienţi.
 Time-Shering presupune “sistemul închirierilor pe perioade foarte scurte de timp de către
mai multe companii”16. Această formă de leasing s-a adoptat datorită costului ridicat al unor utilaje,
precum şi uzura morală rapidă a acestora.
 Leasingul acţionar este utilizat pentru cerinţele tot mai mari ale întreprinderilor mici şi
mijlocii(IMM), în ceea ce priveşte atragerea de fonduri:17

14
Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997,republicatặ ȋn 2000, art. 2, alin.1, lit. d, privind operaţiunile de leasing şi so-
cietặţile de leasing.
15
C.C. Constantinescu - Leasing financiar: realitate şi perspectivă, Editura Economică, Bucureşti, 2006.
16
R. M. Contino - The Complete Equipment , Leasing Handbook, 2002.
17
M. D. Nedelescu,D. Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

11
 1. societatea pe acţiuni de mici dimensiuni îşi majorează capitalul prin emisiune de acţiuni,
ce sunt subscrise de un fond de investiţii;
2. acest fond cedează în locaţie acţiuni unei societăţi emitente care varsă, în schimb, o chirie,
în baza unui contract de locaţie;
3. la încheierea contractului societatea emitentă are posibilitatea de a răscumpăra propriile
acţiuni, la un preţ convenit, ţinând cont şi de vărsămintele efectuate prin plata chiriilor.
 Master leasing (leasingul de containere) este folosit adesea pentru “expeditorii de mărfuri
şi cărăuşi, fiind mai avantajoasă închirierea de containere decât achiziţionarea lor”18.Master
leasing are două variante:
1. tern leasing - ceea ce înseamnă o închiriere pe o anumită perioadă;
2. trip leasing - sau „închirierea pe călătorie”.

Figura 5. Schema de derulare a operatiunii de lease-back19

Clasificarea contractului de leasing după modul de calcul al costurilor

 Leasing net - ratele se calculează pe baza preţului net, de vânzare de bunului, chiria
incluzând preţul folosinţei. De regulă este practicat de societăţile de leasing.

18
Georgescu T, Caraiani Gh. - Tehnici de comerţ exterior, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.
19
Mihai Dumitru Nedelescu, Dan Moraru - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria, Bucureşti, 2013.

12
  Leasing brut (full leasing) - ratele includ cheltuielile de asigurare, întreţinere, reparaţii
de bunuri. Leasingul brut reprezintă o modalitate de adâncire a relaţiilor dintre companii.

Alte tipologii de leasing

În funcţie de adunarea sau nu a calităţilor de finanţator şi producător, leasingul poate fi
împărţit în leasing direct şi indirect. În dreptul American, este întâlnită şi noţiunea de synthetic
lease, care “din punct de vedere juridic este un leasing direct, însă, din punct de vedere fiscal, este
asimilat leasingului financiar”.20
După calitatea utilizatorului, leasingul este divizat în public şi privat, ȋn prima categorie
ȋncadrandu-se numai unităţile administrativ-teritoriale şi statul.
După apartenenţa părţilor, contractele pot fi naţionale (interne) şi internaţionale (cross-
border), conform Convenţiei de la Ottawa din 1988, dar şi a Ordonanţei de Guvern nr. 51/1997,
art. 27, contractul devenind internaţional atunci când apare un element de extraneinetate.
Mai există o formă de leasing denumită "leasing leveraj", utilizată ȋn mod uzual în
tranzacţiile cu echipamente de mare valoare (spre exemplu avioane), în care societatea de leasing
finanţează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperită de diferiţi creditori care, contra
unei dobânzi, îşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la agentul
economic.
Figura 6. Schema de derulare a leasingului leveraj

20
D. Gololobov, J. Tanega, The Legal Issues of International Accounting Standards on the Consolidation of Special
purpose Entities:Part 1, ȋn International Company and Commercial Law Review 17/11/2006, Londra, pag. 310

13
 1.2. Avantajele şi dezavantajele leasingului

De-a lungul timpului, leasingul s-a dovedit a devenii unul dintre mijloacele eficiente de
finanţare a investiţiilor productive, oferindu-i deţinătorului de capital un plus de siguranţă. Unii
autori apreciază că acesta este o alternativă a creditului classic, dar şi metodă de reînnoire a
capitalului imobilizat, contractul de leasing apârand doar la iniţiativa utilizatorului.

Leasing vs. contractul de vânzare-cumpărare

Chiar dacă în cazul ambelor variante de finanţare, dreptul de folosinţă al bunului este
imediat, în cazul contractului de vânzare-cumpărare, spre deosebire de leasing, dreptul de
proprietate este dobândit o dată cu semnarea contractului. De aceea este importantă o subliniere a
avantajelor aduse de contractul de leasing.
Un prim avantaj ar fi faptul că agentul economic obţine în patrimonial său, drepul de
folsinţă a unor echipamente moderne, performate şi de cele mai multe ori scumpe, cu un minim de
capital investit, lucru ce determina creşterea volumului de activităţi desfăşurate, deci implicit,
creşterea profitului. Echipamentele vechi sau depăşite din punct de vedere tehnologic nu reprezintă
un avantaj pentru nicio activitate economică.
Subliniez că ar putea fi un alt avantaj faptul că nu dreptul de proprietare asupra mijloacelor
fixe este aducător de profit, ci doar utilizarea efectivă şi fizică a acestora. Astfel, cu disponibilităţi
băneşti reduse poţi folosii un echipament necesar desfăşurării activităţii economice prin încheierea
unui contract de leasing. Dezavantajele dobândirii iniţiale doar al dreptului de folosinţă sunt reduse
prin opţiunea pe care utilizatorul o are la sfârşitul contractului de a achiziţiona bunul la valoarea
reziduală.

Leasing vs. credit bancar

Ca alternativă a contractului de vânzare-cumpărare, agentul economic are ca opţiune
creditul bancar sau leasingul financiar. Prima variantặ poate fi mai costisitoare iniţial, din cauza
garanţiilor personale cerute de bancặ, a comisioanelor percepute de aceasta, dar şi a dobânzii. De
cele mai multe ori, în cazul creditului bancar, banca cere şi un avans, însă acest lucru nu este exclus
nici în cazul contractelor de leasing.

14
 Însă, în cazul în care agentul economic depăşeşte aceste mici piedici iniţiale, leasingul
devine mai puţin avantajos decât creditul bancar. Un prim argument în susţinerea acestei ipoteze
ar fi rata de leasing, invariabil mai mică decât cea stabilită prin contractul bancar.
Avantajul leasingului faţă de angajarea unui credit reiese din faptul că locatorul deţine o
poziţie mai benefică decât un creditor, dacă firma utilizatoare ȋntâmpină dificultăţi financiare. În
momentul ȋn care locatarul nu ȋşi ȋndeplineşte obligaţiile aferente contractului de leasing, locatorul
are un drept mai ȋnsemnat pentru recuperarea activului ȋnchiriat, deoarece acesta este proprietarul
lui, până la finalizarea contractului. Creditorul se poate confrunta cu costuri şi ȋntârzieri pentru
recuperarea activelor ce au fost finanţate direct sau indirect. În principiu putem spune că locatorul
se confruntă cu un grad mai mic de risc decât ȋn cazul celorlalte surse de finanţare utilizate pentru
achiziţionarea activelor, dacă agentul economic care solicită finanţarea este mai riscant, atunci
furnizorul de active poate recomanda o tranzacţie de tip leasing şi nu va acorda un împrumut.
Totuşi, leasingul poate fi văzut ca o formă de finanţare prin ȋndatorare, datorită faptului că acesta
permite exploatarea pârghiei financiare, sporind astfel riscul companiei, cât şi rentabilitatea
anticipată de către investitor. De asemenea, existenţa unui flux de plăţi fixe (redevenţe) poate
conduce la apariţia unui risc adiacent pentru acei creditori ce se subordonează plăţilor locaţiei.
Practic, timpul ȋn care se derulează un contract de leasing este de 70-80 % din viaţa
economică a activului, dar se poate fixa şi o durată mai scurtă, prin acordul locatarului cu locatorul.
Astfel, locatorul va rămâne proprietarul activului până la finalizarea contractului, cu excepţia
cazului ȋn care locatarul ȋnaintează o ofertă fermă şi irevocabilă de compărare a bunului la
expirarea contractului de leasing.
Un alt argument ar fi faptul că rata de leasing se poate deduce (doar în cazul tipului de
leasing operaţional - modalitate rar întâlnită în România). Dacă leasingul este financiar, dobânda
se poate deduce, dar şi cheltuielile cu asigurarea şi cele ce amortizarea, după caz. Nu în ultimul
rând, în cazul contractului de leasing, finanţatorul are dreptul de verificare periodică a stării tehnice
a acestuia, dar şi a modului de exploatare a bunului.
Cu toate acestea, contractele de leasing sunt foarte folosite în planurile de afaceri din
România, datorită avantajelor fiscale de care beneficiază toate părţile implicate.
Vom lua drept exemplu, şi vom compara cu ajutorul urmatorului tabel, leasingul auto şi
creditul auto, pentru a vedea care este cel mai avantajos pentru o persoanặ fizicặ.

15
 Leasingul auto Creditul auto
Valoarea 5000EUR (sau echivalentul ȋn lei) 30 000EUR(sau echivalentul ȋn lei)
minimă
acordată
Perioada 12-60 luni 6-60 luni
 Autoturismul să aibă maxim 8 ani  Maxim 70 ani la sfârsitul
vechime perioadei de finanţare
 Nu sunt solicitate garanţii suplimentare  Garanţii: garanţie mobiliară pe
Condiţii
 Maxim 65 ani la sfârsitul perioadei de autoturism, pentru creditele mai
finanţare mari de 20.000 euro este necesară
ipoteca imobiliară
Avans 5%-50% 15%
Între 5% si 7%
Dobânda Între 11.05% şi 32,83%
+ ROBOR/EURIBOR 6M
 comision analiză dosar 450 lei  comision unic pentru servicii
 comision lunar de administrare a oferite la cerere: 50 lei/fiecare
contului 20 lei serviciu
 comision de rambursare anticipată  comision de analiză dosar: 200
0.5% sau 1%( dacă ȋntre data rabursării şi lei pentru creditele în lei, 50 EUR
data terminării contractului e mai mare de pentru creditele în euro
1 an) 0 comision de rambursare
Comisioane
 comision unic pentru prestare servicii anticipată
la cerere: 50 lei  comision AEGRM: 66 lei
 costurile asigurării CASCO şi RCA
 costul de evaluare a bunului 250
lei/bun evaluat
 costurile cu înmatricularea autovehicul
600 lei
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de https://www.bancatransilvania.ro/, https://www.brd.ro/,
https://www.bcr.ro, https://www.raiffeisen.ro/, https://www.ing.ro.

16
 După cum putem observa, creditul auto are mai puţine comisioane, şi o dobândă mult mai
avantajoasă decât leasingul auto, însă ceea ce trebuie subliniat este că, în cazul leasingului agentul
economic nu mai are grija asigurării RCA obligatorii, CASCO sau inspecţiei tehnice periodice
(ITP-ului), deoarece toate aceste griji revin în grija societăţii de leasing şi intrặ ȋn preţul achitat de
client.
De asemenea putem observa că suma minimă acordată este diferită, astfel permiţând
agentului economic, ȋn cazul contractării unui leasing, să îşi achiziţioneze o maşină second-hand
care îi satisface nevoile, mai ieftină decât în cazul creditului auto bancar. Şi în cazul avansului
minim ce trebuie acordat la semnarea contractului, leasingul este mai avantajos, ȋnsă acesta diferă
ȋn funcţie de condiţiile impuse de societatea finanţatoare, dar şi de performanţele economico-
financiare ale clientului.

17
 CAPITOLUL II. EVOLUŢIA PIEŢEI LEASINGULUI LA NIVEL
NAŢIONAL ÎN PERIOADA 2010-2017

În acest capitol îmi propun să subliniez evoluţia pieţei de leasing din România, pentru a
putea evidenţia cum acest tip de îndatorare câştigă teren în defavoarea creditului clasic bancar, sau
a creditelor specifice oferite de bancă.

Evoluţii aferente perioadei 2010 – 2015

Graficul 1: Evoluţia pieţei de leasing financiar în perioada 2010-2015 (în mld. EURO)

1800
1600
1600 21%
1% 1362
1400 1349 -9% 7% 1324
20% 1227
1243
1200 1121 23%
1001
1000 4% 956 14%
917 -8%
879
29%
800
712
600

339 4% 351 -10%

400 42% 315 -10% 282 17% 329
238
200 -46% 93 -41% 55 -11% -16% 7% 44
171 49 41
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015
-200
Vehicule Echipamente Imobiliare Total

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

În perioada de analiză 2010-2015 cu privire la evoluţia pieţei de leasing financiar în

Romania, putem constată o tendinţa generală de creştere de la 1121 mld. Euro la 1600 mld. Euro
cu o uşoară sincopă în 2013. De asemenea din acest grafic reiese faptul că cele mai bune evoluţii
se înregistrează în ceea ce priveşte vânzarea de vehicule, urmată de echipamente şi imobiliare.
Cea mai slabă evoluţie se constată în sectorul imobiliar, probabil din cauza faptului că pe
piaţă este concurat de anumite tipuri de credite bancare, îndeosebi de “programul prima casă”.

18
 Aşa cum precizam anterior, cea mai spectaculoasă evoluţie este cea a vehiculelor deoarece
această tehnică de finanţare este mult mai cerută decât creditul auto oferit de bănci.
După cum reiese din graficul 1, cu excepţia segmentului de leasing pentru imobiliare, toate
celelalte, respectiv vehicule şi echipamente sunt într-o tendinţă de creştere. În cazul
echipamentelor achiziitile au crescut de la 238 mld. EURO în 2010 la 329 mld. EURO în 2015,
adică cu 38, 23%; în cazul achiziţiilor de vehicule tendinţa de creştere a fost de 72,33%, respectiv
de 712 mdl. EURO în 2010, 1227 mdl. EURO în 2015.

Graficul 2: Piaţa de leasing din România – finanţarea echipamentelor – 2014.

Industrie chimică,
Plastic şi cauciuc, 2% 1%
Automobile, 2%
Altele, 9% Stivuitoare, 6%
Contrucţii, 14% Tonomate de
mâncare, 2%
Procesarea
metalului, 8% Agricultură, 26%

Mancare şi bặuturặ,
7%
Procesarea Petrol şi derivate ,
lemnului, 5% 2%
Încặlţặminte şi
Printare şi Dispozitive
ȋmbrặcặminte, 2%
Office+ IT, 3% Medicină, 6% ȋmpachetare, 2% electrice, 3%

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

După cum putem observa în graficul 2, operaţiunea de leasing este intens utilizată în
Romania, cu preponderenţă în agricultură, pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor
specifice acestei industrii.
Principalii clienţi ai serviciilor de leasing financiar au fost persoanele juridice reprezentând
aproximativ 88% din total, iar clienţii retail doar 12%. În 2014, IMM-urile au rămas cele mai
active, pe acest segment concencentrandu-se majoritatea finanţărilor.
În ceea ce priveşte profilul clienţilor, am remarcat şi în 2014 tendinţa de maturizare în piaţă
şi aş face referire, în primul rând, la piaţă transportatorilor. Pe acest segment, clienţii au dat dovadă

19
de planificare şi de gândire în perspectiva pentru afacerile lor şi au înţeles faptul că, pentru a-şi
păstra competitivitatea în piaţă, trebuie să investească în noi tehnologii.

Graficul 3: Piaţa de leasing din România - finanţarea echipamentelor 2015.

Plastic şi cauciuc, Industrie
Altele, 6% 4% chimică, 1% Automobile, 2%
Contrucţii, 19% Stivuitoare, 5%
Mobilặ, 1%

Procesarea
metalului, 7%

Mancare şi
bặuturặ, 5%
Procesarea Agricultură, 24%
lemnului, 2%

Încặlţặminte şi Petrol şi derivate ,

ȋmbrặcặminte, 1%
1% Medicină, 8% Dispozitive
Printare şi
Office+ IT, 2% ȋmpachetare, 3% electrice, 9%

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

După o perioadă de stagnări şi scăderi, începând cu primul trimestru al anului 2015 şi

continuand cu luna septembrie, piaţa de leasing resimte într-adevăr, o consolidare faţă de aceleaşi
intervale ale anului trecut, în principal în sectorul dispozitivelor electrice şi construcţii.
Dacă ar fi să ne referim la principalele iniţiative ale societăţilor de leasing pentru anul 2015,
putem spune că s-a elaborat un plan de acţiune pentru anii următori care vizează schimbarea
percepţiei clienţilor cu privire la leasing şi poziţionarea leasingului că soluţie principală de
finanţare cu multiple beneficii.

Evoluţii aferente anului 2016

Conform celor prezentate în Ziarul Financiar de către preşedintele Asociaţiei Societặţilor

Financiare- ALB România, Bogdan Speteanu, piaţa de leasing financiar a marcat în 2016 o creştere
de 20% faţă de anul precedent, din care 77% sunt destinate achiziţiei de vehicule, susţinute în
principal de creşterea finanţărilor autoturismelor şi a vehiculelor comerciale uşoare. Doar în primul

20
semestru al anului 2016 companiile au realizat finanţări noi în valoare de aproape 2 mld. Euro,
astfel atingându-se cea mai bună cotă de după criza financiară din 2008.

Graficul 4: Piaţa de leasing din România - finanţarea echipamentelor 2016.

Altele, 6% Plastic şi cauciuc, 4% Industrie chimică,

Contrucţii, 15% 1%

Automobile, 17%

Procesarea Stivuitoare, 5%
metalului,
7%

Mancare şi
bặuturặ, 5%

Agricultură, 19%
Office+ IT, 2%
Medicină, 6%
Printare şi Petrol şi derivate , 1%
ȋmpachetare, 3% Dispozitive
electrice, 9%
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Asociaţia Societặţilor Financiare – ALB România

Evoluţii aferente anului 2017

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de leasing financiar în anul 2017 conform părerii
specialiştilor, “avem de a face cu o evoluţie prudentă a pieţei în sensul unei creşteri, cu
aproximativ 10 % /an, a volumului finanţărilor noi în leasing, având în vedere climatul de
instabilitate politică şi legislativă cu care a debutat anul. Rămâne să analizăm rezultatele
industriei de leasing din primul trimestru, precum şi evoluţia indicatorilor macroeconomici la
început de an, leasingul fiind un barometru fidel al evoluţiei economiei româneşti, şi apoi am putea
să revizuim ascendent prognoza de creştere pieţei de leasing”21.
Industria de leasing își poate menține ritmul de creştere și pe termen mediu, iar pentru anul
2017 se poate estima un avans de 15% și un volum de bunuri finanţate ce ar putea depăşi 2,3 mld.
Euro.

21
Melania Hăncilă, director executiv al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, revista Flote Auto,
www.floteauto.ro

21
 BIBLIOGRAFIE

1. Andreica M. - Leasing-ul, Fundaţia CRIMM, Bucureşti 1997

2. Clocotici D., Gheorghiu G. – Operaţiunile de leasing, Editura Luminalex, Bucureşti, 2000.
3. Nedelescu M. D., Moraru D. - Produse şi servicii bancare, Editura PROUniversitaria,
Bucureşti, 2013.
4. Cernaianu I. - Contractul comercial internaţional de leasing, ȋn Revista de Drept Comercial,
nr. 3/1993.
5.Newitt Peter K., PhD Frank J. - Equipement Leasing 4th edition, Pennsylvania Don Jon
Irwing, 2000.
6.Asist. dr. Gîrleşteanu George, Asist. dr. Bischin Robert, Consideraţii cu privire la
operaţiunile de leasing - Revista de Ştiinţe juridice
7. Contino R. M. - The Complete Equipment , Leasing Handbook, 2002.
8.Tiţa-Nicolescu G. - Leasing, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006.
9. Constantinescu C.C. - Leasing financiar: realitate şi perspectivă, Editura Economică,
Bucureşti, 2006.
10. Cristea H., Talpoş I., Cosma D. - Gestiunea financiară a întreprinderilor, Editura Mirton,
Timişoara, 1998.
11. Gololobov D., Tanega J. - The Legal Issues of International Accounting Standards on the
Consolidation of Special purpose Entities:Part 1, ȋn International Company and Commercial Law
Review 17/11/2006, Londra.
12. Georgescu T.,Caraiani Gh. - Tehnici de comerţ exterior, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.
Legislatie si site-uri
1. Codul Comercial Uniform (C.C.U.)
2. Codul Fiscal
3. I.A.S. 17 ( Interational Accounting Standard 17)
4. Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, republicatặ ȋn 2000
5. https://www.bancatransilvania.ro/
6. https://www.brd.ro/
7. https://www.bcr.ro/
8. https://www.raiffeisen.ro/

22
9. https://www.ing.ro/
10. https://www.alb-romania.ro/
11. https://www.floteauto.ro

23