Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
filieră tehnologică
Nivel 4
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
ROESCU MINODORA
CLASA a-XII-a B
SESIUNEA
Mai-iunie /2019
0
Determinarea impozitului pe profit
1
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................. 2
INTRODUCERE ................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT ....... 4
I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFITUL ȘI IMPOZITUL PE PROFIT ....................... 3
I.1.1. Aspecte generale privind profitul ........................................................................................ 3
I.1.2. Aspecte generale privind impozitul respectiv impozitul pe profit ....................................... 4
I.2. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT .......................................................... 5
I.3. MODALITĂȚI DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI A PROFITULUI
IMPOZABIL .................................................................................................................................... 7
I.3.1. Venituri totale ...................................................................................................................... 8
I.3.2. Venituri impozabile ............................................................................................................. 8
I.3.3. Venituri neimpozabile.......................................................................................................... 8
I.3.4. Cheltuieli totale ................................................................................................................... 9
I.3.5. Cheltuieli deductibile .......................................................................................................... 9
I.3.6. Cheltuielile nedeductibile ................................................................................................... 9
CAPITOLUL II. EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA ................................... 10
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE
PROFIT ÎN CADRUL FIRMEI S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. .......................................... 12
CONCLUZII ...................................................................................................................................... 29
BIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 30
2
INTRODUCERE
Obiectul principal al acestei lucrări îl reprezintă impozitul pe profit ilustrat prin tema lucrări
,,Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în România”. Am avut în
vedere de asemenea ilustrarea modului de determinare a impozitului pe profit în cadrul unei
firme. Această temă are o importanță deosebită deoarece ne arată cât de mare este contribuția pe
care o are impozitul pe profit la constituirea veniturilor fiscale și implicit la formarea bugetului
de stat și a bugetului general consolidat.
La realizarea acestei teme voi vorbi mai întâi despre aspectele generale privind profitul și
impozitul pe profit pentru a înțelege foarte clar ce reprezintă profitul și impozitul de pe urma
acestuia. Aici voi explica faptul că orice agent economic care își desfășoară o anumită activitate
va dori să obțină profit de pe urma acesteia. De asemenea voi specifica și elementele care
constituite la formarea profitului.
În continuare voi aduce în temă despre cine sunt plătitorii impozitului pe profit și îi voi
enumera și pe cei care sunt scutiți de la plata impozitului pe profit. Voi explica de asemenea
noțiunile de rezident, nerezident și sediu permanent, noțiuni foarte importante în ceea ce privește
contribuabili impozitului pe profit.
Voi specifica pe parcurs și despre perioada impozabilă pentru contribuabili, mai ales că în
țara noastră există multe cazuri în care un contribuabil se înființează ca persoana juridică în
cursul unui an fiscal.
Un lucru important pentru tema despre care voi vorbi îl reprezintă cota cu care se
impozitează impozitul pe profit în țara noastră. Aici voi specifica cota standard de impozitare a
profitului și voi face o comparație între cota standard a impozitului pe profit din țara noastră cu
cotele de impozit pe profit din țările care se află în zona noastră. Voi spune de asemenea și
despre cei care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cazinourilor, cluburilor de
noapte ce fel de impozit asupra profitului realizat vor plăti.
Pe parcurs voi reda și modul de determinare a impozitului pe profit. Aici voi vorbi despre
elementele care au legătură cu determinarea impozitului pe profit cum ar fi de exemplu:
veniturile impozabile și neimpozabile, cheltuielile deductibile, deductibile limitat și despre
cheltuielile nedeductibile.
Începând cu capitolul doi voi vorbi despre introducerea și evoluția impozitului pe profit (în
special a cotei de impozitare).
În continuare voi vorbi despre contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor
fiscale în România arătând ponderea pe care o are acesta în total venituri fiscale. Spre finalul
capitolului doi voi aduce în temă și cotele impozitului pe profit din țările UE, unde face parte și
țara noastră.
După ce voi explica aceste lucruri teoretice voi explica practic cum se determină profitul la
o firmă de transport mărfuri. Mai întâi voi face o scurtă prezentare a firmei în care voi specifica
domeniul de activitate al acesteia, cum este organizată, care sunt clienți săi, modul de încadrare
al entități.
După ce am încheiat această prezentare a firmei voi trece la întocmirea contului de
rezultate al firmei în care voi prezenta sintetic lucrările prealabile închiderii exercițiului financiar
la S.C. VAN DIJK S.R.L. Voi arăta apoi modul de calcul al unor cheltuieli cu deductibilitate
limitată cum ar fi de exemplu: cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu
amortizarea limitate.
Voi arăta de asemenea și modul cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma
înregistrează cheltuieli cu sponsoriz În final voi face o analiză economico-financiară a firmei pe
baza contului de profit și pierdere în care voi analiza evoluția veniturilor totale, ale cheltuielilor
totale și evoluția profitului net obținut de firma S.C. VAN DIJK TRANSPORTS.R.L.
3
I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT
1
Plusfinanciar.ro
2
dex
4
Pe baza celor enumerate mai sus putem spune că un agent economic nu-și poate continua
activitatea dacă nu obține un profit care să-i permită acest lucru și să-l convingă să investească
în continuare în afacerea sa.
I.1.2. Aspecte privind impozitul respectiv impozitul pe profit
Noțiunea de impozit provine din limba latină de la cuvântul ,,imputus”3 și din limba
franceză de la cuvântul ,,impot” și înseamnă o obligație publică a cetățeanului care beneficiază
de pe urma cheltuielilor publice pe care le face statul în beneficiul său.
Gaston Jeze considera că ,,impozitul este in statele moderne o prestație pecuniară pretinsă
cetățenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general". Această definiție este oarecum
adevărată deoarece cu ajutorul impozitului se acoperă cheltuielile publice, dar nu întotdeauna
aceste cheltuieli se fac în funcție de interesul fiecărui cetățean sau nu beneficiază de pe urma
impozitului în raport cu cât a contribuit la plata acestuia.
Impozitele au un caracter obligatoriu. Acest lucru semnifică obligația fiecărei persoane
fizice sau juridice care obține un anumit venit sau deține o avere să plătească un anumit tip de
impozit stabilit prin legi dezbătute în Parlament, dar și de către organele de stat de la nivel local
în anumite situații când este cazul.
Impozitele se fac cu titlu nerambursabil și definitiv, prin acest lucru înțelegându-se faptul
că banii pe care îi plătește plătitorul impozitului nu se vor mai întoarce în posesia sa. De
asemenea plătitorul impozitului nu va beneficia de un contraserviciu special sau de o
contraprestație imediată din partea statului de valoarea impozitului pe care l-a plătit statului.
Impozitul pe profit = o parte din profitul pe care agentul economic îl realizează și pe care
prin legii stabilite de instituțiile statului, acestuia îi revine obligația să-l ofere statului. Impozitul
pe profit este distribuit de obicei către bugetul de stat și va fi folosit pentru acoperirea
cheltuielilor pe care le fac instituțiile statului.
La plata impozitului pe profit sunt obligate entitățile economice care desfășoară diverse
activități economice aducătoare de profit și nu sunt incluse în alte categorii de impozitare a
activității, cum ar fi microîntreprinderile sau organizațiile nonprofit.
Impozitarea activității economice prin intermediul impozitului pe profit are loc prin trei
sisteme, și anume:
a. Sistemul de bază prin care cota de impozit pe profit se aplică asupra profitului impozabil
determinat conform Codului Fiscal;
b. Sistemul condiționat alternativ care vizează un calcul dublu al impozitului pe profit, din
acest calcul se alege valoarea cea mai mare; in aceasta categorie se încadrează diverse entități
economice, cum ar fi cazinourile, barurile de noapte, casele de pariuri sportive;
c. Impozitarea activități economice a organizaților nonprofit.
Elementele care contribuie la baza de impozitare sunt veniturile și cheltuielile. Realizându-
se diferența dintre venituri și cheltuieli va rezulta un profit brut, dar trebuie îndeplinită condiția
precum veniturile să fie mai mari decât cheltuielile. Veniturile și cheltuielile sunt clasificate în
mai multe subcategorii care contribuie la calculul profitului impozabil și implicit la calculul
impozitului pe profit.
3
www.academia.edu
5
I.2. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT
Cultele religioase
Trezoreria statului
Instituția publică
Exemplu de calcul al scutirii de impozit pe profitul reinvestit pentru care se aplică anual
sistemul de plată a impozitului pe profit
O societate înregistrează la sfârșitul anului 2015 un profit impozabil în sumă de
6.000.000 lei. Profitul contabil brut pentru anul 2015 este de 4.400.000 lei. Întreprinderea
achiziționează și le distribuie spre punerea în folosință în luna februarie 2015 calculatoare în
valoare de 160.000 lei. Apoi în luna iunie achiziționează un echipament tehnologic în valoare
de 200.000 lei, iar în luna septembrie un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.
Calcularea impozitului pe profit pentru anul 2015: 6.000.000 lei x 16% = 960.000 lei
Suma totală a investițiilor realizate: 160.000 + 200.000 + 60.000 = 420.000 lei
Impozitul pe profit scutit: 420.000 x 16% = 67.200 lei
După aceste calcule are loc repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat
de scutire de impozit pe profit . În acest caz are loc repartizarea de către societate a unei părți
din profitul contabil. În cazul nostru societatea repartizează 6% din profitul contabil pentru
constituirea rezervei legale.
Profitul reinvestit: 420.000 x 6% = 25.200 lei
Profitul scutit care va fi repartizat la rezerve: 420.000 – 25.200 = 394.800 lei
7
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16%
Foarte des întâlnim faptul că unii fac confuzie între profitul impozabil și profitul contabil.
Din acest motiv se mai folosește și noțiunea de profit fiscal pentru a se înțelege mai clar
diferența dintre profitul contabil și profitul impozabil.
Diferența între profitul impozabil și profitul contabil este aceea că profitul impozabil este
un venit cu caracter fiscal, ceea ce înseamnă că este supus impozitării, iar profitul contabil nu
este supus impozitării, deci nu are caracter fiscal.
Venituri impozabile
Clasificare veniturilor
totale:
Venituri neimpozabile
Veniturile totale ale persoanelor juridice reprezintă sumele totale încasate care sunt obținute
de acestea din vânzarea producției pe care o realizează, lucrărilor pe care le execută sau de pe
urma serviciilor pe care acesta le prestează în scopul de a obține un profit satisfăcător de pe
urma activități prestate.
Formula de calcul a veniturilor totale:
Venitul total = cantitatea de produse vândute x prețul pe unitatea de măsură.
Veniturile totale cuprind veniturile impozabile și veniturile neimpozabile.
Venituri totale = Venituri impozabile + venituri neimpozabile
I.3.2. Venituri impozabile
Diferența cea mai clară și ușor de exemplificat între veniturile impozabile și veniturile
neimpozabile este aceea că veniturile impozabile sunt acea categorie de venituri care este luată
în calcul pentru determinarea profitului impozabil, iar veniturile neimpozabile reprezintă
categoria de venituri care nu este luată în calcul la determinarea profitului impozabil în cadrul
activităților desfășurate de către persoanele juridice.
Veniturile sunt obținute din vânzarea unor produse, realizarea unor lucrări sau prestarea
unor servicii. Pentru ca sa fie impozabil, venitul trebuie sa aibă o bază legală și să fie obținut
din activitatea pe care firma o are ca obiect de activitate în documentele sale.
Veniturile totale sunt supuse uneori unei duble impozitări sau unei duble impuneri care nu
este deloc un lucru echitabil deoarece veniturile trebuie să fie supuse o singură dată unui
anumit tip de impozit. De aceea ele pot fi trecute în categoria veniturilor neimpozabile, un
exemplu foarte bun fiind dividendele.
Veniturile neimpozabile sunt veniturile care nu sunt luate în calcul la determinarea
profitului impozabil în cadrul activităților desfășurate de persoanele juridice. În cazul în care o
societate comerciala înregistrează doar venituri neimpozabile aceasta nu va trebui să mai
plătească impozit pe profit deoarece doar veniturile impozabile sunt supuse impozitului pe
profit.
Exemplu:
Veniturile totale ale unei entități au fost de 20.000 lei. Din aceste venituri 5.000 lei sunt
neimpozabile, deoarece entitatea primește dividende de la o persoana juridică străină plătitoare
de impozit pe profit situată într-un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de
evitare a dublei impuneri. Să se determine veniturile impozabile.
8
Veniturile impozabile = Venituri totale – Venituri neimpozabile = 20000 – 5000 = 15000 lei
Cheltuieli deductibile
Clasificare
cheltuielilor Cheltuieli cu deductibilitate limitată
totale:
Cheltuieli nedeductibile
Scopul pentru care se fac anumite cheltuieli este acela de a se realiza anumite obiective
pe care le dorește realizate cel care face o cheltuială, obiectivul nefiind întotdeauna de a se
9
obține neapărat un venit impozabil. De aceea cheltuielile totale se împart în cheltuieli care
sunt făcute pentru a realiza venituri impozabile și cheltuieli care nu sunt înregistrate cu scopul
de a realiza venituri neimpozabile.
I.3.5. Cheltuielile deductibile
Cheltuielile care sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
cheltuielile înregistrate cu realizarea și comercializarea produselor, executarea lucrărilor și
prestarea de servicii. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
reglementate prin actele normative în vigoare, în special prin Codul Fiscal și Normele de
aplicare a Codului Fiscal, ele având regimul fiscal de cheltuieli deductibile care se mai
numesc cheltuieli admise la scădere la calculul profitului impozabil.
Cheltuielile care sunt considerate a fi deductibile pot fi calculate ca diferență între
cheltuielile totale si cheltuielile nedeductibile
I.3.6. Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuielile care nu îndeplinesc condițiile să fie
scăzute din venituri în scopul determinării profitului impozabil și a impozitului pe profit4.
Acest tip de cheltuială nu contribuie la veniturile impozabile.
Un exemplu în acest sens pot fi amenzile pe care trebuie să le plătească agentul economic
pentru nereguli găsite în cadrul firmei sale de către organele abilitate în efectuarea de control
în cadrul firmei sale. Amenzile nu au nici o legătură cu veniturile impozabile, ele putând face
parte doar din cadrul cheltuielilor nedeductibile. De asemenea o cheltuială nedeductibilă nu
contribuie niciodată la creșterea veniturilor impozabile prin creșterea valorii produselor
realizate, lucrărilor pe care le execută sau prin serviciile prestate.
4
Lăcrița-Grigore, Nicolae, Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București, 2011
10
În țara noastră, după anul 1990, s-a înregistrat următoarea evoluție a impozitului pe profit:
1. Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, s-a aflat în vigoare în perioada 1 ianuarie
1991 – 31 decembrie 1993. Această lege prevedea faptul ca impozitul pe profit se calculează în
cote progresive in funcție de mărimea profitului entități plătitoare de impozit pe profit5.
Cotele progresive erau compuse dintr-un total de 68 de tranșe.
Prima tranșă de profit impozabil era scutită de la plata impozitului pe profit. Profitul anual
nu trebuia să depășească 25.000 lei pentru ca plătitorul să fie inclus în prima tranșă și să fie
scutit de la plata impozitului pe profit.
Următoarele tranșe erau cuprinse între anumite limite, iar in funcție de acele limite se
calcula cota medie de impozit. De exemplu pentru un profit anual cuprins între 375.001-
400.000 lei se plătea un impozit pe profit în cotă de 25%.
Entitățile care realizau un profit anual ce depășește 955.000.000 lei erau impozitate cu
cota maximă de 77%.
Acest tip de impozitare avea rolul de a-i încuraja pe cei care obțineau un profit anual mai
mic sau erau o entitate economică mai mică și nu aveau resurse mari de a investi să-și dezvolte
și să-și continue în continuare activitatea economică în speranța că pe viitor entitatea economică
se va dezvolta mai mult. Acest lucru ar duce la un profit anual mai mare, deci prin urmare și
statul ar fi avut de câștigat pe viitor.
Calculul impozitului pe profit se realiza ca diferență între veniturile și o serie de
cheltuieli prevăzute printre care amintim:
- Cheltuielile aferente activități desfășurate evidențiate în costurile agenților economici;
- Cheltuielile cu pregătirea profesională;
- Comisioane plătite agenților economici ce desfășoară activități de comerț exterior;
- Cheltuielile de protocol și publicitate în anumite limite stabilite de către Ministerul
Finanțelor Publice;
- Sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni de pe urma cărora rezultă încasarea de
dividende;
- Alte cheltuieli prevăzute de normele legale.
2. Hotărârea Guvernului nr. 804/1991 privind impozitul pe profit. Această hotărâre
Guvernului a intrat în vigoare în perioada 1 ianuarie 1991 – 31 decembrie 1994. În Hotărârea
Guvernului nr. 804/1991 se prevedeau două lucruri foarte importante în ceea ce privește
calculul impozitului pe profit. Primul lucru era legat de faptul că pentru profitul impozabil de
până la 1.000.000 de lei se aplică o cotă proporțională de 30% la calculul impozitului pe
5
Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
11
profit, iar cel de-al doilea lucru prevedea că pentru profitul ce depășește 1.000.000 de lei se
aplică o cotă proporțională în calculul impozitului pe profit de 45%6.
3. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit a intrat în vigoare în
perioada 1 ianuarie 1995 – 30 iunie 2002. În cadrul acestei ordonanțe cota de impozit pe profit
s-a modificat stabilindu-se cota de 38% asupra impozitului pe profit7.
Au existat însă și excepții în ce privește plata în această cotă a impozitului pe profit.
Aceste excepții erau în primul rând reprezentate de contribuabilii care desfășurau pe lângă
activități economice obișnuite și activități de natura jocurilor de noroc sau a barurilor și
cluburilor de noapte. Aceste activități erau impozitate cu o cotă de 60% dacă depășeau 50% din
totalul veniturilor pe care le realiza entitatea economică în urma activităților desfășurate.
O altă excepție de la plata impozitului pe profit la o cotă de 38% a fost Banca Națională a
României care plătea impozit pe profit în cotă de 80%, dar după data de 31 decembrie 2004 s-a
decis ca această cotă de impozit pe profit să fie eliminată.
De asemenea erau impozitate cu o cotă de impozit pe profit de 44,2% persoanele juridice
străine care desfășurau activități economice în România printr-un sediu permanent. Acest lucru
nu era neapărat benefic în ceea ce privește atragerea investitorilor străini deoarece erau nevoiți
să plătească un impozit pe profit mai mare spre deosebire de entitățile economice din România.
Un alt lucru avut în vedere în ceea ce privește impozitarea asupra profitului era
încurajarea contribuabililor care desfășurau activități agricole. De exemplu cei care realizau cel
puțin 80% venituri din agricultura plăteau o cotă de impozit pe profit de 25% față de ceilalți
care plăteau 38%.
4. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit a fost în vigoare în perioada 1 iulie 2002
– 31 decembrie 2003. Față de Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 în care se prevedea o cotă a
impozitului pe profit de 38%, Legea nr. 414/2002 prevede o cotă semnificativ mai mică de
25%8.
Există unele excepții în care contribuabilii nu plătesc 25% pentru impozitul pe profit.
Mai sus am amintit faptul că Banca Naționala a României plătea impozit pe profit în cotă de
80% până la data de 31 decembrie 2004, deci în perioada în care această lege era în vigoare
cota de impozit pe profit era de 80% în cazul Băncii Naționale a României.
De asemenea contribuabilii care realizau export de bunuri sau prestări de servicii,
obținute prin activitatea lor proprie și încasau venituri în valută de pe urma acestora prin
intermediul unui cont bancar în România, erau obligate la plata unei cote de impozit pe profit
de 6%.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 s-a introdus o cotă de impozit pe profit de 12,5%
asupra părți profitului impozabil care corespunde ponderii de venituri încasate din export în
volumul total al veniturilor.
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2004. În
anul 2004 cota de impozit pe profit a fost de 25%, dar începând cu 1 ianuarie 2005 aceasta a
scăzut la 16%.
În cadrul acestei legi se elimină cota de impozit pe profit de 80% pentru Banca Națională
a României care era prevăzută la alin. (1) al art. 17 din Codul Fiscal. Acest lucru s-a realizat
prin ,,Ordonanța Guvernului nr. 83 din 19 august 2004, urmând ca în Codul Fiscal de la 1
ianuarie 2005 să se treacă Banca Națională a României în categoria celor scutiți de la plata
impozitului pe profit9.
6
Hotărârea Guvernului nr.804/1991 privind impozitul pe profit
7
Ordonanța Guvernului nr.70/1994
8
Legea nr.414/2002
9
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal
12
III STUDIU DE CAZ .
În acest studiu de caz ne-am propus ilustrarea modului de calcul a impozitului pe profit în
cadrul societăţii comerciale VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. Aceast studiu de caz se
raportează la normele legislative din țara noastră privind calculul și evidențierea impozitului pe
profit cât și virarea acestuia la bugetul de stat.
Este important de precizat că la întocmirea lucrării s-au avut în vedere prevederile
legislative valabile până la data de 31 decembrie 2015 din care cele mai importante sunt:
Legea 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal , cu modificarile și completările
ulterioare, Codul de Procedură fiscală republicat adoptat prin Ordonanţa Guvernului Nr. 92 din
24 decembrie 2003 și Legea contabilității nr.82 din 24 decembrie 1991.
În acest sens s-au luat în considerare datele din evidența contabilă a societății și situațiile
financiare anuale: bilanțurile și conturile de profit și pierdere din anii 2013, 2014 și 2015,
balanțele de verificare care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale, registrele
fiscale, declarațiile privind privind obligațiile la bugetul de stat, declarațiile anuale privind
impozitul pe profit.
Societatea comercială VAN DIJK TRANSPORT este persoana juridică română, care este
organizată sub forma unei societăți cu răspundere limitată în condițiile prevederilor din Legea
nr.31/1990 și Statutului societății și a fost înființată în anul 2010
Capitalul social al SC TRANS OIL SRL, subscris si varsat, este de 200 lei (format din 200
părți sociale cu o valoare de 10 lei - parte socială), sediul social declarat la Oficiul Național al
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava este în Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu
nr.64, Județul Suceava.
3.1. Domeniul de activitate
Potrivit Statutului societății, VAN DIJK TRANSPORT S.R.L obiectul de activitate
principal al societății este ''Transporturi rutiere de mărfuri'' cod CAEN 4941, societatea
desfășoară activități de transport rutier de mărfuri intern și internațional.
Societatea dispune de un parc auto, având în dotare opt autocamioane tip DAF .
Transportul mărfii este asigurat cu polițe de asigurare cuprinse între 50.000 si 100.000 euro
pentru fiecare camion în caz de avarie, accident sau deteriorarea mărfii din alte cauze.
VAN DIJK TRANSPORT S.R.L are convenție cu societatea de asigurări UNITA pentru
asigurări tip RCA, CASCO, CMR.
3.2. Organizarea societății
Conducerea societății este asigurată de acționarul unic care este și administratorul
societății potrivit statutului .
Societatea are un număr efectiv de 17 salariați din care: 12 șoferi, un economist, un
funcționar administrativ, o secretară, doi impiegați auto, numărul de salariați fiind în creștere
față de anii precedenți când înregistra 10 salariați în anul 2013 și 13 salariați în anul 2014.
Personalul societății asigură organizarea execuţiei serviciilor de transport internaţional,
logistică şi vămuire a mărfurilor, participă la licitaţii, organizează şi ţine la zi evidenţa
transporturilor, întocmeşte sinteze şi rapoarte periodice pentru informarea managementului
societății.
3.3.Clienții societății
Societatea are un singur client, Dominte Tudor PFA Belgia, și același furnizor, cursele se
fac în Belgia, Franța, Anglia, Olanda, Luxemburg, Benelux, Spania, toți clienții facturează
către Dominte Tudor PFA și Dominte Tudor PFA facturează către VAN DIJK TRANSPORT
SRL. Societatea lucrează atât pe comenzi ferme și confirmate cât și pe bază de contracte.
13
Negocierea contractelor de prestări servicii de transport pentru anul 2015 s-a făcut cu plata
combustibilului de către clienți.
19
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. și-a dedus pentru lunile ianuarie 2012 – ianuarie 2013
integral amortizarea contabilă deoarece este echivalentă cu cea fiscala.
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II din anul 2013 societatea a calculat
urmatoarele:
– amortizare contabila – 3.500 lei x 6 luni = 21.000 lei;
– amortizare fiscala – 1.500lei x 6 luni = 9.000 lei;
Diferența 21.000 lei – 9.000 lei = 12.000 lei reprezintă o cheltuiala nedeductibilă la calcul
impozitului pe profit .
Pentru anii 2014 și 2015 cheltuiala nedeductubilă a fost calculată astfel :
-amortizare contabila – 3.500 lei x 12 luni = 42.000 lei;
-amortizare fiscala – 1.500 lei x 12 luni = 18.000 lei;
Diferența calculată între cheltuiala cu amortizarea contabilă și cheltuiala cu amortizarea fiscală
este :42.000 lei – 18.000 lei = 24.000 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul
impozitului pe profit .
Pentru a beneficia de deducerea integrală a cheltuielilor cu amortizarea, agenții economici
pot alege să își achiziționeze autoturisme care nu costă mai mult de 108.000 de lei (6 ani x 1.500
de lei/luna), aceasta fiind valoarea optimă, care permite firmelor să își deducă în totalitate
cheltuielile de amortizare.
O speță foarte des întâlnită în activitatea economică a societăților comerciale este problema
deductibilității cheltuielilor cu autoturismul personal al asociatului unic , autoturism care a fost
pus la dispoziția firmei prin contract de comodat.
În exemplul nostru considerăm că asociatul unic al S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L
și-a reparat mașina proprietate personală (dată în comodat societății).
Mașina este utilizată doar în interes personal, iar reparația a costat 9.500 lei + TVA și a fost
luată factură pe numele societății.Cheltuielile aferente vehiculelor motorizate sunt integral
nedeductibile în situația în care acestea sunt utilizate în alte scopuri decât pentru desfășurarea
activităților economice și nici nu realizează venituri impozabile din această activitate.
În această situație vom considera și TVA-ul aferent ca fiind nedeductibil și-l vom include
tot în această categorie de cheltuieli. În acest caz cheltuiala este integral nedeductibilă deoarece
societatea nu utilizează autoturismul în vederea desfășurării unei activități economice.
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a înregistrat, în anul 2015, cheltuieli cu deplasări în
sumă totală de 1.369.511,47 lei (sumă înregistrată în contul 625”Cheltuieli privind deplasarea”),
ceea ce reprezintă 48,74 % din totalul cheltuielilor de exploatare în condițiile în care societatea
pentru prestările de servicii transport efectuate nu înregistrează cheltuieli cu combustibilul
acestea fiind suportate de beneficiarii prestațiilor.
Chiar dacă ponderea cheltuielilor de deplasare înregistrate de societate a fost mare, totuși
societatea a acordat diurne personalului în limitele legale pe care le vom preciza pe larg mai jos,
urmând ca apoi să exemplificăm ce ar fi presupus depășirea cheltuielilor cu deplasarea din punct
de vedere fiscal.
Diurna este un drept al salariatului pe perioada de deplasare/detasare acordat prin lege si
negociat conform contractului colectiv de munca/individual de munca sau contract de
management, mandat, de administrație.
Indemnizația de delegare sau detașare (diurna) pentru delegarea/detașarea în țară și
străinătate este un drept cuvenit persoanelor fizice care au calitatea de salariat, pe perioada
delegării/detașării. Codul Muncii stipulează numai posibilitatea salariaților de a beneficia
de acest drept și nu instituie obligația angajatorului de a acorda diurna.
20
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu
indemnizatia de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate este
deductibilă fiscal în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice.
Diurna este reglementată de doua hotarâri de guvern: HG 1860/2006 – reglementează
diurna pe parcurs intern și HG 518/1995 – reglementează diurna pe parcurs extern.
Posibilitatea salariaților de a beneficia de acest drept este stipulat în Codul Muncii art. 44, alin.
2.
Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților (diurna), în cazul
când entitatea realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenti, sunt limitate la
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
De asemenea, pentru a fi deductibile cheltuielile de cazare, decontarea lor trebuie să se
facă numai pe baza de documente justificative (chitante și facturi) și numai în limita tarifelor
practicate în hoteluri de 3 stele. Și în cazul cheltuielilor de transport, când deplasarea se face cu
autoturismul proprietate personală, indiferent de marca și consumul efectiv de combustibil,
posesorul acestuia va primi contravaloarea a 7,5 l benzina „Premium” la 100 km parcurși.
Pe parcurs intern pentru delegarea cu o durata de 1 zi, diurna se acordă numai
dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Din punct de vedere legal plafonul maxim al diurnei pe parcurs intern este de 42,50 lei
pe zi de deplasare, care reprezintă de fapt 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituțiile publice
(17 lei plafon actualizat prin OMFP nr 60/2015).
Cheltuielile de cazare se compensează, pentru fiecare noapte, cu 45 lei/noapte deplasare.
Plafonul maxim al diurnei pe parcurs extern este de 87,50 euro/zi (35 euro x 2,5), plus,
dacă nu este acordată cazare, salariatul are dreptul la încă 150 euro/zi de deplasare pentru
cazare. Nivelul stabilit pentru instituțiile publice este de 35 de euro/zi de deplasare.
Conform art. 7 din HG 518/1995 diurna externă se acordă din momentul trecerii cu
mijlocul de transport auto prin punctul de trecere a frontierei de stat a României, atât la
plecarea, cât și la înapoierea în țară, în funcție de numărul de zile în care are loc deplasarea,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detașare. Pentru fractiunile de timp
care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă, astfel: 50% până la 12 ore și 100% pentru
perioada ce depașește 12 ore.). Nu se iau în calcul perioadele în care salariații revin în România
ori se află în concedii medicale ori de odihnă.
Nu se acordă tichete de masă pe perioda delegării.
Tot ce depașește 2.5 ori nivelul legal stabilit instituțiilor publice este considerat venit
asimilat salariilor sau avantaj în natură. În acest sens tot ce depășește acest nivel se impozitează
cu 16% cât și cu contribuțiile obligatorii, atât pe partea de angajat cât și pe partea de angajator.
Exemplu de calcul diurnă impozabilă :
Diurna pentru deplasare Italia : = 2.250 lei
5 zile x 100 euro/zi x 4,5 lei/euro = 2.250 lei
Diurna stabilită pentru Italia prin HG 518/1995 = 35 euro
Diurna neimpozabilă = 35 euro x 2,5 = 87,5 euro x 4,5 lei/euro = 393,75 lei/zi
Calculul diurnei neimpozabile deplasare în Italia: = 393,75 lei/zi x 5 zile = 1.968,75 lei
Diurna impozabilă: 2.250 lei - 1.968,75 lei = 281,25 lei
Astfel, suma de 281,25 lei acordată drept diurnă care depasește nivelul precizat mai sus,
reprezintă venit de natură salarială și se va reține atât impozit pe venit cât și contribuții sociale
(individuale și la angajator), și desigur în această situație, sumele vor fi deductibile la calculul
impozitului pe profit.
La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L pe parcursul anului 2015 cuantumul diurnei
lunare pentru șoferii care efectuau curse externe, în spațiul intracomunitar, valoarea diurnei a
fost diferită funcție de negocierile care s-au purtat diurnele fiind stabilite la sume de lunare de
la 1.500 eur/lună până la 2.250 eur diurnă pe lună, ceea ce și explică suma mare a cheltuielilor
cu deplasarea înregistrată de societate.La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L pe parcursul
21
anului 2015 s-au respectat prevederile legale expuse mai sus în ceea ce privește cheltuielile de
deplasare.
În concluzie angajatorii pot stabili ca diurnă orice sumă de bani aceasta fiind cheltuială
deductibilă la calculul impozitului pe profit.
Închiderea conturilor de cheltuieli se va face prin înscrierea în debitul contului ”121” ”Profit și
pierdere” a sumei de 2.814.137,45 lei .
Cont Venituri Rulaj lei
704 VEN. DIN SERVICII PRESTATE 3.437.083,39
VEN. DIN DIFERENTE DE CURS
765 VALUTAR 3.566,60
766 VEN. DIN DOBINZI 0.16
Total: 3.440.650,15
Tabelul nr.7
2.814.137,45 3.440.650,15
S.C.626.512,70
Închiderea conturilor de venituri se va face prin înscrierea în creditul contului ”121”
”Profit ți pierdere” a sumei de 3.440.650,12 lei.
Contribuabilii persoane juridice plătitoare de impozit pe profit au posibilitatea de a
direcționa /acorda fără costuri suplimentare fonduri/bunuri/servicii prin acțiuni de sponsorizare,
acte de mecenat precum şi pentru burse private.
Din punct de vedere juridic, sponsorizarea este actul prin care două persoane convin cu
privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace
financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfașurate de către una dintre
părți, denumită beneficiarul sponsorizării.
Apelând la o facilitate fiscală prevazută la art.21 (4) lit. p) din Codul Fiscal,
fondurile/bunurile direcționate/acordate nu reprezintă o cheltuială suplimentară pentru
societate.Cheltuielile de sponsorizare şi/sau actele de mecenat precum şi pentru acordarea de
burse private (fonduri financiare, bunuri sau servicii) se scad din impozitul pe profit datorat și
achitat la stat. Cu alte cuvinte, fondurile suportate pentru astfel de acțiuni diminuează ulterior și
direct sumele ce trebuie achitate statului în contul impozitul pe profit.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, cheltuielile de sponsorizare
efectuate potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scăzute din impozitul pe
profit datorat dacă sunt indeplinite cumulativ următoarele condiții:
- sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
- nu depășesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
23
Conform prevederilor legale societatea comercială care efectuează sponsorizări potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, trebuie să fie plătitor de impozit pe profit
și acțiunile trebuie justificate prin acte juridice (contracte) încheiate potrivit prevederilor
legale. Stabilirea sumelor, a termenelor și a modalității de plată se face prin contractul de
sponsorizare care se incheie în forma scrisă, cu specificarea obiectului, valorii și duratei
sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților.
În cazul nostru, la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L, având în vedere cheltuielile de
sponsorizare, modul de calcul a impozitului pe profit a fost următorul:
1) Determinarea rezultatului contabil (profitului contabil) lei
Rezultat contabil (profit contabil) = total venituri – total cheltuieli= 626.512,70
2) Determinarea rezultatului fiscal (profit impozabil)
Rezultat fiscal (profit impozabil) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + 647.054,70
Cheltuieli nedeductibile = 626.512,70+20.542
3) Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x profit impozabil =647.054,70x16% 103.528,75
4) Determinarea cheltuielilor de sponsorizare care diminuează impozitul pe profit
a) suma sponsorizării acordate 20.542,00
b) 3 la mie din cifra de afaceri 10.311.25
c) 20% din impozitul pe profit datorat 20.705,75
d) minim (3 la mie din cifra de afaceri, 20% din impozitul pe profit datorat ) 10.311,25
5) Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redusă este de: 10.311,25
6) Impozit pe profit de plată = 103.528,70-10.311,25 93.217,50
3. Repartizarea profitului:
533.295,20 - 129 „ Repartizarea = 1068 „ Rezultatul - 533.295,20
profitului” reportat”
Sintetizând cele prezentate mai sus declararea impozitului pe profit de către S.C. VAN
DIJK TRANSPORT S.R.L se face cu ajutorul a două formulare distincte și anume:
- ”Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul de stat”- formularul 100 în care se
completează trimestrial și pozițiile referitoare la impozitul pe profit, societatea a raportat în anul
2015 prin această declarație impozit profit în sumă totală de 68.697 lei (s-a completat pentru
trim.I –III în cursul unui an fiscal) Pentru ultimul trimestru al anului 2015 s-a plătit o sumă
egală cu impozitul calculat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal , respectiv suma de 18.256
lei , urmând ca plata finală a impozitului pe profit să se facă până la data stabilită ca termen
25
limită pentru depunerea Situaţiilor financiare ale contribuabilului, adică până la data de 25
martie 2016.
- ”Declarația privind impozitulpe profit”- formularul 101 care se completează la sfârșitul
anului, după definitivarea impozitului pe profitul anual, pe baza datelor din bilanțul contabil.
În această declaratie se prezintă detaliat veniturile, cheltuielile, sumele nedeductibile,
deducerile fiscale și celelalte elemente care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal și a
impozitului pe profit. În cazul nostru societatea nu a avut pierdere fiscală de recuperat din anii
anteriori și nu a beneficiat de scutire sau reducere a impozitului pe profit. Diferența de
impozit pe profit datorat de S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L conform declarației de
impozit pe profit la sfârșitul anului 2015 este de 24.520,50 lei (93.217,50 lei – 68.697 lei).
26
PROTECTIA SOCIALA
658 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 739.20 739.20
6581 DESPĂGUBIRI, AMENZI, PENALITĂȚI 268,00 268.00
6582 DONAȚII ACORDATE 5,200.00 5,200.00
666 CHELT. PRIVIND DOBANZILE 1,146.27 1,146.27
6811 CHELT. DE EXPLOATARE CU 211,303.77 211,303.77
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR
TOTAL: 2,159,730 5,468.00 2,154,270
Tabelul nr.9
În categoria cheltuielilor nedeductibile intră și impozitul pe profit.
Închiderea conturilor de cheltuieli se va face prin înscrierea în debitul contului ”121” ”Profit și
pierdere” a sumei de 2.159.730 lei.
În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului 121 „Profit şi pierdere”
se prezintă astfel:
2,159,730 2,349,264.77
S.C. 189,534.77
Modul de calcul al impozitului pe profit pentru firma S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. în
anul 2014:
1) Determinarea rezultatului contabil (profitului contabil) lei
Rezultat contabil (profit contabil) = total venituri – total cheltuieli=
189.534,77
27
2) Determinarea rezultatului fiscal (profit impozabil)
Rezultat fiscal (profit impozabil) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +
195.002,77
Cheltuieli nedeductibile = 189.534,77 + 5468 =
3) Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x profit impozabil = 16% x 195.002,77 =
31.200,44
4) Determinarea cheltuielilor de sponsorizare care diminuează impozitul pe profit
3.Repartizarea profitului:
163.534 - 129 „ Repartizarea pr.” = 1068 „ Rezultatul reportat - 163.534
Pe baza calculelor efectuate mai sus am observat o diferență între cota de impozit pe
profit obținută în urma calcului și cota de impozit pe profit regăsită în contul de profit și
pierdere pentru anul 2014. Acest lucru s-a întâmplat deoarece contul 691 nu a înregistrat 26.000
lei cât ar fi corect să înregistreze ci 24.484 lei cât înregistra la data în care s-a întocmit contul
de profit și pierdere din cauza anumitor cauze în formularul 101 regăsindu-se suma de 26.000
lei.
28
Pentru anul 2013, societatea nu a înregistrat cheltuieli cu sponsorizările evidențiate pentru
anii 2014 și 2015 în special în calculul impozitului pe profit și nici alte tipuri de cheltuieli
nedeductibile exceptându-le pe cele cu impozitul pe profit. De asemenea nu s-au înregistrat nici
venituri neimpozabile.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Scopul oricărei întreprinderi care desfășoară activității economice este să obțină profit. Cu
cât profitul net obținut este mai mare cu atât activitatea economică desfășurată este mai eficientă.
Profitul reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile totale. Cu cât veniturile sunt mai mari
decât cheltuielile cu atât profitul este mai mare.
Pe baza informațiilor descoperite din Codul Fiscal am aflat că plătitorii
impozitului pe profit sunt în general persoane juridice române care realizează veniturile atât în
România cât și în străinătate, dar și persoane juridice străine care au calitatea de rezidenți sau
nerezidenți care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România.
Tot cu ajutorul Codului Fiscal am putut specifica și persoanele care sunt scutite de la plata
impozitului pe profit. Aici sunt incluse: cultele religioase, Trezoreria statului, instituțiile publice,
Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator unic,
Banca Națională a României, Fondul de garantare a pensiilor private și a asiguraților, Fondul de
compensare a investitorilor, persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, Fundația constituită ca urmare a unui legat, entitatea transparentă fiscal cu
personalitate juridică, organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale,
Societatea Națională de Cruce Roșie din România. De asemenea în categoria scutiri de impozit
pe profit intră și impozitul pe profit aferent profitului reinvestit.
Pe parcursul lucrării am redat modul de determinare a profitului impozabil și a impozitului
pe profit. Formula de calcul este formată pe baza veniturilor și a cheltuielilor. Venituri și
cheltuielile care participă la determinarea impozitului pe profit au fost clasificate în: venituri
impozabile și neimpozabile respectiv cheltuieli deductibile, limitat deductibile și nedeductibile.
Pe baza acestei clasificării reiese faptul că nu toate veniturile aduc profit firmei și nu toate
cheltuielile sunt făcute pentru a aduce profit. Unele cheltuieli precum sunt amenzile sunt făcute
de pe urma nerespectării regulilor descoperite de organe de control care se ocupă cu această
activitate.
Există și cheltuieli cu deductibilitate limitată, pe unele exemplificându-le și în cadrul
studiului de caz la nivelul firmei de transport mărfuri S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L.
Aici am arătat cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma are cheltuieli cu
sponsorizările și alte tipuri de cheltuieli cu deductibilitate limitată cum ar fi cheltuielile de
protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu amortizare limitate și diurna care intră în categoria
cheltuielilor cu deplasarea limitate
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt benefice pentru dezvoltarea economică și
socială a unei țări, dar trebuie să se țină cont că ele nu se pot face oricum ci trebuie să se țină
cont de resursele de care dispune statul la bugetul general consolidat pentru a nu exista riscul să
crească foarte mult deficitul bugetar.
În urma realizării acestei lucrări de licență am reținut și faptul că la început impozitul pe
profit era împărțit în cote progresive și cuprindea 68 de tranșe. Apoi s-a trecut la o cotă
proporțională de 30% și 45% în funcție de profitul realizat. De exemplu dacă profitul realizat era
până într-un milion de lei contribuabilul datora statului o cotă impozit pe profit de 30%. În cazul
în care obținea un profit mai mare de 1.000.000 lei contribuabilul trebuia să plătească statului un
impozit pe profit în cotă de 45%.
Pe parcurs cota s-a stabilit la 38% apoi la 25%, iar din 2005 aceasta a devenit 16% cât este
și în prezent. Pe viitor nu există premise ca această cotă să prezinte modificări și mai ales să
crească deoarece România nu prezintă o situație economică favorabilă pentru ca să se întâmple
acest lucru.
29
Pe baza analizei economico-financiare pe care am efectuato la nivelul firmei analizate în
cadrul studiului de caz am observat faptul că aceasta își crește foarte mult cifra de afaceri de la
un an la altul. Acest lucru arată faptul că firma primește cereri mai multe în ceea ce privește
activitatea de transport mărfuri astfel își crește nivelul producției și implicit cifra de afaceri. Pe
baza acestui lucru este nevoită să-și crească și numărul de salariați de la an la an ceea ce are ca
consecință directă și creșterea cheltuielilor cu personalul.
Cheltuielile nu influențează negativ activitatea firmei de transport doar în anul 2014 având
un mic impact, dar nesemnificativ în ceea ce privește obținerea de profit pentru firmă. Având în
vedere faptul că firma obține profit pe toți cei trei ani consider că firma desfășoară o activitate
profitabilă și ar trebui în continuare să se dezvolte.
În ceea ce privește contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale
acesta are o contribuție destul de importantă chiar dacă contribuția sa nu se compară cu veniturile
fiscale obținute de pe urma TVA-ului, impozitului pe venit și salarii sau de pe urma accizelor.
De asemenea cred că dacă s-ar lua măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale la
nivelul firmelor și controalele ar fi mult mai stricte ar crește contribuția impozitului pe profit la
constituirea veniturilor fiscale. De exemplu unele firme nu declară profitul real pe care l-au
obținut și prin aceasta prejudiciază statul de colectarea unui impozit pe profit mai mare.
Ca și propuneri, aș recomanda păstrarea cotei de impozit pe profit la nivelul de 16%
deoarece România nu-și permite o cotă mai mare a impozitului pe profit deoarece nu este foarte
dezvoltată din punct de vedere economic, iar acest lucru nu-i permite să ridice nivelul cotei de
impozit pe profit. De asemenea o scădere a cotei de impozit pe profit nu ar fi benefică pentru
România deoarece ar crește deficitul la bugetul general consolidat al statului datorită colectări
unei sume mai mici de pe urma impozitului pe profit, scăderea impozitului pe profit neaducând
neapărat garanția că se vor înființa mai multe firme astfel încât să se obțină în urma scăderii
impozitului pe profit același nivel de colectare a resurselor către bugetul de stat precum înainte
de scăderea cotei de impozitare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bistriceanu G., Popescu G., Bugetul de stat al României, Ed. Universitară, București,
2007
2. Ene A., Impozitul pe profitul firmei în condițiile aderării la UE, Ed. Tribuna Economică,
București, 2007
3. Lăcrița-Grigore N., Codul Fiscal actualizat, Ed. Tribuna Economică, București, 2012
4. Lăcrița-Grigore N., Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București
2011
5. Moraru D., Nedelescu M., Stănescu C., Preda.O, Finanțe publice, Ed. Economică,
București, 2007
6. Moșteanu N.R., Finanțe Publice, Ed. Universitară, București, 2011
7. Mutașcu M.I., Finanțte publice, Ediția a II-a, Ed. Mirton, Timișoara 2008
8. Sandu G., Cibotariu I.Ș., Apetri A.N., Finanțe. Abordări teoretice și practice, Ed.
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2008
9. Țole M., Nedelescu M., Preda. O, Matei C.N., Finanțele întreprinderii, Ed. Universitară,
București, 2006
10. Tulai C., Finanțe, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
11. Codul de Procedură fiscală republicat adoptat prin Ordonanța Guvernului nr.92 din 24
decembrie 2003
12. Ghid privind aplicare Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin ordinul ministrului
finanțelor publice nr.1802/2014, cu modificările și completările ulterioare
30
13. Hotărârea Guvernului 814/1991 privind impozitul pe profit
14. Legea 571 din 22 decembrie 2003 cu modificările și completările ulterioare privind
Codul Fiscal
15. Legea 227/2015 actualizată privind Codul Fiscal
16. Legea nr.82 din 24 decembrie 1991. Legea contabilității
17. Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit
18. Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
19. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 privind
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate (publicat în Monitorul Oficial nr.963 din 30
decembrie 2014) care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015
20. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit
21. www.contabilul.manager.ro
22. http://www.discuții.mfinanțe.ro
23. http://www.răsfoiesc.com/business/economie/finanțe-bănci
24. http://data.oecd.org/tax/tax-on-corporate-profits
25. http://data.worldbank.org
26. http://taxsummaries.pwc.com
27. https://www.anaf.ro
28. www.tradingeconomics.com
29. www.wall-street.ro
30. www.academia.edu
31