Analiza Cost-

Beneficiu
Noțiuni generale

Student:Maniliuc Alexandra Cristina

Facultatea: Științe economice și administrație publică

Specializare:Finante și bănci

Anul: II, ZI

Page 1 of 13
CUPRINS

1.Despre istoria analizei cost-beneficiu..............................................................3

1.1 Inventar de concepte...............................................................................................4

1.2 Actualizarea costurilor si beneficiilor.....................................................................4

1.3 Definirea ariei de studiu.......................................................................................5

2. Problema „pretului corect” in analiza cost-beneficiu, preturi de piata si preturi

de umbra..............................................................................................................6

2.1 Preturi umbra in situatia monopolului....................................................................6

2.2 Preturi umbra in conditiile impozitelor, taxelor si subventiilor...................................6

2.3 Preturi umbra pentru determinarea costului fortei de munca......................................7

2.4 Etape pentru determinarea valorilor actiualizate ale costurilor si beneficiilor..............7

3. Riscul si incertitudinea in estimarea costurilor si beneficiilor.......................8

3.1 Teoria jocurilor.................................................................................................8

4. Criteriile de decizie in contextul analizei cost-beneficiu...............................9

4.1 Valoarea prezenta neta.......................................................................................9

5. Analiza actiunilor statului si pareri personale...............................................10

6. Concluzii.......................................................................................................12

7. Bibliografie....................................................................................................13

Page 2 of 13
 1. Despre istoria analizei cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu reprezinta limbajul comun in care economistii discuta unii cu altii, cu
guvernele sau cu publicul larg despre oportunitatea proiectelor de investitii publice. Aceasta
adresare determina decizii delicate si prin urmare, o istorie plina de evenimente. Spre
exemplu, in 2001 Persky abordeaza o gama de informatii aparute in ziarele americane cu
privire la faptul ca o investigatie a Pentagonului declara ca ACB a fost manipulata de Army
Corps of Engineers.

De sute de ani, statele sunt cele care isi asuma proiecte publice, iar pentru justificarea
acestor proiecte, politicienii, economistii si alte clase sociale, au comparat costurile cu
beneficiile economice.

Analiza cost-beneficiu(ACB) a cunoscut o dezvoltare practica in urma reglementarii

federale americane, Flood Control Act, din 1936. La Summit-ul din Rio de Janeiro, dedicat
particularitatilor mediului, s-a decis ca cerintele taranilor pentru suport financiar sa fie
preponderent obiectul testului analizei cost-beneficiu. Politica Uniunii Europene prevede ca
fiecare proiect in vederea obtinerii sprijinului financiar sa contina si aceasta analiza cost-
beneficiu. De asemenea, si in Romania se cere aceasta analiza cost-beneficiu, aceasta cerinta
fiind specificata clar in Hotararea nr.28 din 9 ianuarie 2008.

Analiza cost-beneficiu ar trebuie utilizata de fiecare data cand trebuie sa se ia o decizie, de

altfel, consider ca fiecare din noi face aceasta analiza cost-beneficiu, inconstient, in viata de zi
cu zi, analizand astfel avantajele comparativ cu costurile bunurilor si serviciilor. Analiza
reprezinta un anasamblu de concepte si tehnici preluate din teoria economica, in special din
ramura denumita „economia bunastarii”, insa si acest domeniu este o zona aflata in faza de
studiu, cu numeroase controverse.

Privind evaluarea beneficiilor, aceasta se face pe baza a 2 criterii, ce beneficii ar trebui

incluse si cum ar trebui acestea masurate. Aceasta evaluare se poate face mai usor atunci cand
bunurile oferite sunt bunuri private, beneficiile fiind punctate partial de pretul pietei.

Un aspect istoric important, il reprezinta afirmatiile facute de Richard Musgrave(1969),

care sustin ca teoria finantelor publice nu este satisfacatoare daca nu cuprinde atat partea de
venituri cat si partea de cheltuieli din procesul fiscal. In momentul in care piata esueaza, apare
problema furnizarii bunurilor sociale. Musgrave afirma ca, datorita folosirii lor de catre un
consumator, si a faptului ca nu se interfereaza consumul cu cel al altui consumator, ar fi

Page 3 of 13
ineficient sa se conditioneze consumul de plata unui pret, chiar si acolo unde s-ar putea aplica
aceasta excludere, fiind putin posibila si foarte costisitoare.

1.1 Inventar de concepte.

Telul analizei cost-beneficiu este de a identifica si de a cuantifica cu toate impacturile

posibile(financiare, economice, sociale, de mediu), pentru a determina costurile si beneficiile
proiectului, care, adunate ar trebui sa spuna daca un proiect merita avansat si pus in aplicare
sau nu. ACB este folosita pentru a demonstra eficienta superioara a unor interventii
guvernamentale(interventii pe care statul le justifica prin faptul ca piata esueaza). Misiunea
economistului este de a afla metode cu multe pretexte de indoiala pentru a fundamenta si
abilita aceste actiuni publice limitate dar totusi necesare.

Analiza cost-beneficiu are in principal doua metode de a fi determinata: analiza cost-

beneficiu ex ante, analiza cost-beneficiu ex post, analiza cost-beneficiu in medias res, dar si
analiza cost-beneficiu care compara analiza ex ante cu cea ex post.

ACB ex ante se efectueaza in perioada in care un proiect se afla inca in studiu, inainte de
implementarea sau derularea lui. Contributia sa la luarea deciziilor este directa, imediata si
specifica deoarece ACB ex ante se efectueaza cand trebuie sa se decida daca resursele limitate
ar trebui alocate de guvern pentru un anume proiect.

ACB ex post este efectuata la finalul proiectului, iar valoarea analizei este mai
cuprinzatoare, dar mai putin directa deoarece contribuie la „invatarea” de catre decidenti daca
anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.

Alte analize se desfasoara pe durata proiectului, respectiv in media res. Anumite elemente
ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale ACB ex ante, in timp ce unele sunt
asemanatoare cu ACB ex post.

Cel de-al patrulea tip ACB compara analiza ex ante cu cea ex post pentru acelasi proiect.
Acest tip de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici pentru a
descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si de luare a deciziilor.

1.2 Actualizarea costurilor si beneficiilor

Costurile si beneficiile se manifesta in timp. Aceasta determina actualizarea cheltuielilor

si a veniturilor la anumite momente, pentru a se obtine un rezultat cat mai relevant cu privire
Page 4 of 13
la finantarea proiectului de investitii publice. Dificultati insa prezinta alegerea ratei de
actualizare, nu valoarea cheltuielilor si a veniturilor care se calculeaza printr-o formula
algebrica simpla. De cele mai multe ori, rata de actualizare o reprezinta rata dobanzii, pentru a
se evalua cat mai concis valoarea prezenta a costurilor si beneficiilor investitiilor publice.

O alta dificultate care difera in modul de fundamentare a deciziei private fata de cea
publica, o reprezinta faptul ca investirea in sectorul privat se realizeaza in functie de castigul
dupa plata impozitului, statul fiind cel care beneficiaza de veniturile din impozit. Costul de
oportunitate a guvernului este reprezentat de cea mai buna alternativa de a investi banii in
sectorul public, altfel ar fi folositi pentru investitiile in sectorul privat.

1.3 Definirea ariei de studiu

Fiecare proiect are o anumita arie de studiu, un oras, ori o regiune, ori un stat, ori intreaga
planeta. De obicei este specificata de cei care intocmesc analiza cost-beneficiu, fiind arbitrara
de cele mai multe ori, dar influentand sigur rezultatele.

Spre exemplu, proiectele de turism ar trebui analizate din mai multe perspective. Fiind
totusi implementate in cadrul regional, acestea fac parte dintr-o retea integrata.

Page 5 of 13
 2. Problema „pretului corect” in analiza cost-beneficiu, preturi de piata
si preturi de umbra

Ideea care domina economia neoclasica in acest moment este aceea ca daca economia
ar fi deplin functionala si perfect concurentiala, pretul de piata al unui bun ar reflecta atat
costul marginal de productie cat si valoarea marginala, fiind mai usor sa punctam un
potential pret al factorilor. Un deficit al economiei neoclasice ar fi acela ca fiecare piata
prezinta imperfectiuni, monopolul, oligopolul, externalitati, bunuri publice, impozite si
taxe necorelate realistic, somajul ridicat. Acest deficit duce la corelarea incorecta a
pretului cu costul marginal, precum si creand o discrepanta a beneficiilor reale.

Aceasta idee a utilizarii preturilor de piata, ignora surplusul consumatorului.

Conform conceptului de surplus al consumatorului, pretul pietei reprezinta beneficiul
social produs de rezultatul proiectului, luand in considerare si faptul ca unii consumatori
ar fi dispusi sa plateasca mai mult decat o fac, pentru a-si satisface nevoile la un anumit
nivel calitativ. Cu toate ca este un detaliu, poate fi un detaliu decisiv in analiza cost-
beneficiu, apropiindu-se de cifre reale si beneficii mai consistente.

2.1 Preturi umbra in situatia monopolului

In cazul concurentei perfecte se considera ca pretul este egal cu costul marginal.
Privind insa situatia din punctul de vedere al unui monopol, pretul se situeaza deasupra
costului marginal. Stabilirea pretului este influentata de impactul avut asupra pietei, de
cererea reala a consumatorului in regim de monopol. Daca asteptarile vor fi conform
analizei cost-beneficiu, si productia va creste, atunci costul de oportunitate este
reprezentat de valoarea resurselor utilizate, implicit de costul marginal de productie.
Daca activitatea va decurge contrar analizei cost-beneficiu, sau deficitar, atunci nu va
mai fi o oferta suplimentara, stabilindu-se un nou pret pentru gama de consumatori deja
existenti, pret ce va fi utilizat ulterior in analiza cost-beneficiu in media res.

2.2 Preturi umbra in conditiile impozitelor, taxelor si subventiilor

Page 6 of 13
 Privind din prisma taxelor si impozitelor practicate la nivel national, atunci apare o
discrepanta intre costul de productie si pretul de pe piata, revenindu-i producatorului un pret
mai mic decat cel platit de consumator, diferenta avand ca destinatie statul.

Impozitele si taxele cresc pretul produsului peste media costului marginal de

productie. In contradictie cu impozitele si taxele sunt subventiile, care au ca scop, diminuarea
pretului pietei.

Cand apare in discutie problema unor resurse ce provin din noi furnizari, este indicat
sa fie folosit pretul de cost al producatorului care elimina impozitele si taxele si adauga in
calculul sau matematic, subventiile. Luand in calcul previziunea unei productii constante,
atunci se restrange numarul de consumatori vizati pentru a se obtine resurse mai multe,
calculandu-se pretul cu taxe si impozite si eliminand subventiile.

2.3 Preturi umbra pentru determinarea costului fortei de munca

Daca ne uitam in jurul nostru, munca efectiva este facuta preponderent tot de oameni, nu
numai de masinarii, roboti si alte efecte ale tehnologiei inalte. Avand in vedere acest caz,
consider ca forta de munca reprezinta inca o componenta importanta a proiectelor de invetitii
publice, salariile reflectand mai realist valoarea sociala a angajatului, cat si a efortului depus
in cadrul dezvoltarii si implementarii proiectului.

2.4 Etape pentru determinarea valorilor actiualizate ale costurilor si

beneficiilor
Estimarea modificarilor viitoare de pret pentru fiecare intrare si iesire, pentru
fiecare an al duratei de viata a investitiei.

Estimarea preturilor

Obtinerea esimarilor pentru modificarile anuale ale nivelului general al preturilor.

 Calcularea valorilor nominale pentru fiecare flux de intrari si iesiri pentru fiecare an
 Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in valori nominale
 Deflatarea valorilor nominale cu indicele preturilor
 Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in valori nominale
 Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in preturi constante
 Determinarea valorii actualizate.

Page 7 of 13
 3. Riscul si incertitudinea in estimarea costurilor si beneficiilor

Fiind vorba de o previziune, economistii au o misiune asemanatoare ACB ex post, si

folosesc mai multe metode pentru a incerca sa previzioneze in viitor. Incertitudinea este data
fie de factorii interni ai proiectului, fie de factorii externi.

Orice decizie presupune asumarea unui risc, risc ce poate fi cuantificat atunci cand
posibile valori au un impact semnificativ asupra profitabilitatii proiectului. Se identifica doua
tipuri de risc: risc obiectiv si risc subiectiv. Riscul obiectiv presupune o situatie in care
probabilitatea de aparitie a unui eveniment este obiectiv cunoscuta si nu exista niciun
dezacord cu privire la aceasta. Riscul subiectiv presupune situatia in care probabilitatea
aparitiei unui eveniment nu poate fi obiectiv determinata, devenind astfel o probabilitate
subiectiva, o incertitudine. Totdeauna in analiza unui risc trebuie sa se decida gradul de
incertitudine. Daca incertitudinea reprezinta un risc semnificativ, si daca este sau nu un risc
acceptabil. De multe ori, previziunile se fac pe baza analizei unei activitati din trecut.

3.1 Teoria jocurilor

La teoria jocurilor se poate apela in situatiile in care se ignora in totalitate probabilitatile
initiale ale posibilelor rezultate. Aceasta metoda insa nu este una sigura si nu poate asista
economistul in luarea unei decizii pe deplin corecte.

Page 8 of 13
 4. Criteriile de decizie in contextul analizei cost-beneficiu
Un criteriu de decizie ne ajuta sa stabilim daca o investitie merita facuta sau daca un proiect
este mai bun decat altul. Cele mai cunoscute criterii sunt valoarea prezenta neta (VPN),
raportul beneficiu-cost (RBC), rata interna de rentabilitate (RIR), valoarea prezenta a
costurilor. De asemenea mai exista si criterii de decizie considerate mai elementare, ca
termenul de recuperare (engl. pay-off period, capital recovery period), termenul limita (engl.
cut-off period) sau rata medie de profitabilitate (engl. average rate of return), folosite des in
sectorul de business, in special de investitiile riscante.

4.1 Valoarea prezenta neta

Valoarea prezenta neta (VPN), cunoscuta in literatura de profil si sub titulatura de valoare
actualizata neta (VAN), reprezinta valoarea actuala a tuturor beneficiilor, actualizate cu rata
adecvata de actualizare, din care scadem valoarea actuala a tuturor costurilor, actualizate cu
aceeasi rata.

VPN = VP (Beneficii) – VP (Costuri)

O alta metoda de determinare a VPN este aceea prin care se calculeaza diferenta dintre
costuri si beneficii in fiecare perioada in parte, rezultand cash-flow-ul net, acesta fiind apoi
actualizat, pentru a determina VPN. De regula, este preferata a doua varianta, o data, fiindca
este o procedura mai simpla si cash-flow-ul net foarte utila pentru manageri – multe proiecte
care aveau o VAN pozitiva au esuat din cauza problemelor de cah-flow.

Din totalitatea regulilor vehiculate in legatura cu VPN, doar doua sunt considerate ca
fiind consistente si utile:

1. In cazul in care exista un singur proiect si nu exista constrangere bugetara, acesta

trebuie ales daca VPN >= 0;
2. Date fiind mai multe proiecte, in conditiile unui anumit buget, se alege proiectul cu
VPN mai mare

In situatia rationlizarii capitalului, poate fi mai avantajoasa acceptarea unei combinatii de

proiecte mai mici, care sunt mai putin profitabile din punct de vedere al VPN
individuale, dar care dau o valoare prezenta in ansamblu mai mare in conditiile unui
buget dat, decat implementarea acelor proiecte cu VPN individuala mai mare.
Page 9 of 13
 5.Analiza actiunilor statului

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de
vedere al beneficiilori si costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor
actiuni si/sau proiecte. Impacatul trebuie sa fie evaluat in comparatie cu obiective
predeterminate, analiza realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor
indivizilor afectati de actiune, in mod direct sau indirect

In general, ACB trebuie sa stabileasca daca analiza se realizeaza adoptand o perspectiva

locala, regionala, nationala, la nivelul UE sau globala. Nivelul de analiza potrivit trebuie
determinat in relatie cu marimea si scopul proiectului, adica in relatie cu grupul/zona in care
proiectul are un impact relevant.

Obiectivul ACB este de a identifica si a cuantifica(respectiv de a da o valoare monetara) toate

impacturile posibile ale actiunii sau proiectului luat in discutie, in vederea determinarii
costurilor si beneficiilor corespunzatoare. In principiu, toate impacturile ar trebui evaluate:
financiare, economice, sociale, de mediu, etc. In mod traditional, costurile si beneficiile sunt
evaluate prin analizarea diferentei dintre scenariul "cu proiect" si alternativa acestui scenariu:
scenariul "fara proiect"(asa numita "abordare incrementala").In continuare, rezultatele sunt
cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili daca proiectul este oportun si merita sa
fie implementat. Astfel ACB poate fi utilizata ca instrument de decizie pentru evaluarea
utilitatii investitiilor ce urmeaza a fi finantate din resurse publice.

In principal, in contextul de pregatire si evaluare a proiectelor finantate din FC si FEDR,

Comisia Europeana solicita realizarea ACB.

1)Pentru a stabili daca proiectul merita sa fie cofinantat

Scopul este de a raspunde la urmatoarele intrebari: Proiectul contribuie la indeplinirea

obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene? Incurajeaza cresterea economica si
stimuleaza ocuparea fortei de munca? Regula esti simpla: daca beneficiile nete pentru
societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este
avantajata de proiect deoarece beneficiile sale depasesc costurile. Prin urmare, proiectul ar

Page 10 of 13
trebui sa primeasca asistenta din Fonduri si sa fie cofinantat. Daca nu, proiectul va fi respins.
Aceasta decizie este luata utilizand analiza economica a ACB.

2) Pentru a stabili daca proiectul necesita cofinantare

Pe langa faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi si din punct
de vedere financiar profitabil, caz in care nu ar trebui cofinantat din fonduri europene. Pentru
a verifica daca un proiect ar trebui sa fie cofinantat, se utilizeaza analiza financiara a ACB:
daca valoarea financiara a investitiei(veniturile proiectului minus costurile proiectului), fara
contributia fondurilor europene, este negativa, atunci proiectul poate fi cofinantat. In acest
caz, contributia UE nu trebuie sa depaseasca suma de bani care face proiectul rentabil, pentru
a nu aparea suprafinantarea.

ACB este necesara pentru a justifica ca un proiect care se integreaza in contextul obiectivelor
politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si necesita contributia
Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar.

Page 11 of 13
 6. Concluzii

În concluzie, beneficiile constituie o cerinţă de bază pentru orice analiză cost-beneficiu. Este
necesară stabilirea unor norme de bază legate de categoriile principale de beneficii care
trebuie luate în considerare în cadrul analizei în vederea realizării unei analize cost-beneficiu
calitative.
Standardele minime pentru beneficii ajută la omogenizarea analizei cost-
beneficiu şi asigură condiţiile necesare pentru o lucrare de calitate.
Aceste beneficii minime trebuie incluse în fiecare analizăcostbeneficiu realizată pentru o
investiţie, însă trebuie suplimentate cu alte beneficii specifice.

Page 12 of 13
 7.Bibliografie
1.Asistent Universitar Iacob Mihaela – Teza de Doctorat, „Analiza Cost-Beneficiu”

http://fiesta.bren.ucsb.edu/~costello/courses/ESM204/ESM204_2007/Readings/CBAEthicalC
ritique.pdf

http://ase.tufts.edu/gdae/publications/c-b%20pamphlet%20final.pdf

http://www.evaluare-structurale.ro/images/stories/Documente/ACB/ghid%20acb_ro%20final.pdf

http://www.ejobs.ro/cariera/sectiune-Businessskills/articol-ABILITATIDEAFACERI/page-Cum-se-face-
corect-analiza-cost---beneficiu

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.3_ACB/18_Cost_Eficacitate.pdf

Page 13 of 13