~1~

CUPRINS:

1. Stabilirea rolului functional al piesei

2. Alegerea materialului optim

3. Stabilirea diagramei flux

4. Stabilirea surselor de poluare

5. Stabilirea naturii substantelor poluante

6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa

7. Calculul coeficientului de poluare total

8. Calculul indicatorilor calitate a mediului

~2~
 Capitol 1.Stabilirea rolului functional al piesei

Determinarea rolului funcţional se face pornind de la analiza fiecărei suprafeţe a piesei finite.
- se analizează piesa (desenul de execuţie al acesteia);
- se descompune piesa în suprafeţe simple (plane , cilindrice , conice , evolventice , elicoidale etc.),
deoarece rolul funcţional al piesei este dat de rolul funcţional al fiecărei suprafeţe ce delimitează piesa în
spaţiu. Există patru tipuri de suprafeţe:
Suprafeţe de asamblare : precizie de formă, de poziţie , rugozitate mică şi eventuale prescripţii referitoare
la duritatea suprafeţei;
Suprafeţe funcţionale (pentru care piesa a fost construită): precizie de formă , de poziţie , precizie
dimensională , rugozitate si eventual prescripţii la natura materialului şi modul de realizare;
Suprafeţe tehnologice ajută la obţinerea suprafeţelor funcţionale eventuale prescripţii de formă şi poziţie ;
Suprafeţe auxiliare : sunt cele care fac legătura între primele două.
- se notează toate suprafeţele în sens trigonometric sau în altă ordine (S1,S2,…,Sn);
- se analizează fiecare suprafaţă şi i se găseşte tipul
Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica suprafetei;
dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala, precizia de forma; precizia de pozitie; rugozitatea si unele
caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie.

Asa cum se vede din figura 1 piesa este marginita in spatiu de 53 de suprafete, majoritatea fiind
suprafete cilindrice si plane. Piesa mai are si suprafete tronconice si elicoidale .

- se întocmeşte graful “Suprafeţe-caracteristici”

Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Desigur, graful poate sa mai
cuprinda si alte elemente cu referire la conditiile tehnice de generare a suprafetelor. In stabilirea rolului
functional al fiecarei suprafete se tine cont de toate elementele ce caracterizeaza o suprafata (forma, marimea,
precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite propietati
functionale sau tehnologice etc.). Din acest tabel rezulta care sunt suprafetele functionale, tehnologice, de
asamblare sau auxiliare.

- se determină rolul funcţional , ca urmare a relaţiei ce există între suprafeţele analizate

Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafete-
caracteristici.

Produsul face parte din clasa pieselor complexe – corp lagar , iar caracteristica principala a acestora,
din punct de vedere functional, o constituie faptul ca indeplinesc rolul pieselor de baza ale unitatilor de
asamblare.
~3~
 Produsul « Corp lagar » trebuie sa asigure o precizie determinata a pozitiei relative a pieselor si
mecanismelor de asamblare, atat in stare static cat si in timpul functionarii. Trebuie sa permita orientarea,
imbinarea si fixarea cu alte elemente componente, cu care formeaza ansamblul.

Suprafetele plane exterioare ale carcasei constituie atat baze principale, servind la asamblarea
celorlalte piese ce formeaza ansamblul, cat si baze de cotare .

Suprafetele sunt realizate pentru asamblarea organelor importante din corpul lagar.

După ce s-au urmat aceste etape, rolul funcţional al piesei s-a găsit ca fiind acela de a transmite mişcarea de
rotaţie.
~4~
Figura 1. Impartirea piesei pe suprafete
~1~
 Tabel 1 suprafete.
Nr. Supra- Forma Dimensiu Caracteristici Tipul Procedee Obser-
crt. fata geometrica a - suprafetei si le vatii
nr. suprafetei ne de rolul tehnologi
gabarit Precizia Precizia Precizia Rugozi- Duritatea
dimens- de de pozitie tatea
functional ce
ionala forma posibil posibile
de
obtinere
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 S1 Plana 31mm Cota - - In functie de Auxiliara Turnare -
libera material
2 S2 Conica 2x45 o Cota - - 50 In functie de Tehnologica Aschiere -
libera material
3 S3 Cilindrica Ø35x58 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
4 S4 Plana circulara Ø3 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
5 S5 Circulara Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
6 S6 Plana circulara Ø35 Cota - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
7 S7 Circulara Ø36 Cota - 0.8 In functie de Functionala Turnare -
libera material Aschiere
8 S8 Plan circulara Ø35 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material
9 S9 Circulara Ø35 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
10 S10 Plan circulara Ø35 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material
11 S11 Conica 2x45 o Cota - - 50 In functie de Tehnologica Aschiere -
libera material
12 S12 Circulara Ø40x27 Cota - - +/- In functie de Functionala Turnare -
libera 0.34 material Aschiere
13 S13 Plan circulara Ø38 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material
14 S14 Circulara Ø32x2 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
 libera material
Nr. Supra- Forma Dimensi Caracteristici Tipul Procedee Obser
crt. fata geometrica a -une de suprafetei si le vatii
nr. suprafetei gabarit rolul tehnologi
Precizia Precizia Precizia Rugozi- Duritatea
dimens- de forma de pozitie tatea
functional ce
ionala posibil posibile
de
obtinere
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
15 S15 Plan circulara Ø38x2 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
16 S16 Circulara Ø45 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
17 S17 Semitoroidala R5 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Aschiere -
libera material
18 S18 Circulara R5 Cota - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
19 S19 Plana Ø6x23 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
20 S20 Toroidala 2x45o Cota - - 50 In functie de Tehnologica Turnare -
libera material Aschiere
21 S21 Evolventrica - Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare
libera material Aschiere
22 S22 Cilindrica - Cota - - 50 In functie de Tehnologica Turnare -
libera material Aschiere
23 S23 Toridala - Cota - - 50 In functie de Functionala Turnare -
libera material Aschiere
24 S24 Plana - Cota - - 50 In functie de Asamblare Turnare -
libera material Aschiere
25 S25 Semitoroidala R5 Cota - - 50 In functie de Tehnologica Aschiere -
libera material
26 S26 Circulara Ø45x13. Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
45 libera material Aschiere

27 S27 Plan circulara Ø45x2 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -

libera material
28 S28 Circulara Ø38x2 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
Nr. Supra- Forma Dimens- Caracteristici Tipul Procedee Obser-
crt. fata geometrica a iune de suprafetei si le vatii
nr. suprafetei gabarit rolul tehnologi
Precizia Precizia Precizia Rugozi- Duritatea
dimens- de forma de pozitie tatea
functional ce
ionala posibil posibile
de
obtinere
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
29 S29 Plana circulara Ø45x2 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
30 S30 Circulara Ø40x26 Cota - - 50 In functie de Functionala Turnare -
libera material Aschiere
31 S31 Conica 2x45o Cota - - 50 In functie de Tehnologica Aschiere -
libera material
32 S32 Plan circulara Ø40x26 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Turnare -
libera material Aschiere
33 S33 Plana 32.24 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Aschiere -
libera material
34 S34 Cilindrica R5 Cota - - 50 In functie de Auxiliara Aschiere -
libera material
35 S35 Conica R4,5 Cota - - 50 In functie de Tehnologica Aschiere -
libera material

~4~
 Capitolul 2
Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

După stabilirea rolului funcţional se alege materialul optim ce va fi folosit la obţinerea piesei. Rolul
funcţional ne arată şi proprietăţile pe care trebuie să le îndeplinească piesa . O alegere optimă a unui material
pentru o anumită destinaţie, este o problemă foarte complexă ce trebuie rezolvată de proiectant.
Concluzia este că dacă se doresc anumite proprietăţi se face o proiectare a materialului cu o astfel de
structură care să implice cerinţele cerute de rolul funcţional . Adică se alege acel material care să
îndeplinească cerinţele minime de rezistenţă şi durabilitate ale piesei în condiţiile unui preţ de cost minim şi
al unei fiabilităţi sporite.
Proprietăţile unui material trebuie considerate ca o sumă de relaţii între material şi mediul
înconjurător în care va lucra.
Prezint o clasificare a proprietăţilor din punct de vedere al alegerii materialului optim şi a
caracteristicilor acestuia :
Tabel 2.

Fizice Greutate specifică , temperatura de topire , condiţii

Proprietăţi termice
Funcţionale Chimice Rezistenţa la coroziune
Mecanice Rezistenţa la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedanţă
Magnetice Permeabilitate magnetică
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de înjumătăţire , absorbţia , atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime
Turnabilitate
Proprietăţi Deformabilitate
Tehnologice Uzinabilitate
Călibilitate
Sudabilitate
Proprietăţi Preţ de cost , consum de resurse şi de energie , coeficient
Economice de poluare si coeficient de protecţie a operatorului

GAMA DE VARIAŢIE A PROPRIETĂŢILOR ŞI NOTAREA ACESTORA

Tabel 3.
Nr. Proprietatea Game de variate Nota Obs.
crt.
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. Ρ < 5,0 3
in [Kg/dm3] 5,0…10,0 2
>10 1
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s*° C] 0,2…0,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc viteza <0,02 3
de coroziune 0.02…0,05 2
~5~
 in[mm/an] >0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB] 90…160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E <10 6 1
in [daN/cm ] 10 6…2,0*10 6 2
>2,0*10 6 3
6 Rezistenta la curgere a materialului <700 1
Rp , 700…1500 2
In [N/mm ] >1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1
in [daN/mm ] 35,0…60,0 2
>60,0 2
8 Rezistenta la oboseala. σ <300 1
In [N/m ] 300…1000 2
>1000 2
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%] 20%…40% 2
>40% 3
10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1
in [J/cm ] 50…100 2
>100 3
11 Rezistenta la fluaj <100 1 Se tine cont si de temperatura
in [N/mm ] 100…300 2
>300 3
12 Proprietatile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea se face cu calificative
(turnabilitatea ,deformabilitatea , Bună 2
uzinabilitatea , sudabilitatea , Foarte bună 3
calibilitatea)
13 Preţul de cost , PC <500 1
in [lei/kg] 500…1000 2
>1000 3

Alegerea soluţiei optime la un moment dat

Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul
t k d k   ma x
m


i 1  (2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din
otel OL37

Analiza soluţiilor din punct de vedere al utilităţii lor si stabilirea condiţiilor de înlocuire economică a
unui material cu un alt material

Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui
material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etapa
anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.

~6~
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a
caracteristicilor acestuia luate din standarde sau norme.
In general, pentru obtinerea unui material, se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supune
unei operatii de preparare. Se calculeaza coeficientul de poluare la preparare cu relatia :
Cpp = Qtp ·Qcom = (Qpa + Qpl+ Qps)·Qcom [t emisii]
Unde :
Qcom- cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar ;
Qpa- cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ;
Qpl- cantitatea de material ce polueaza apa ;
Qps- cantitatea de material ce polueaza solul ;
Qtp-cantitatea totala de substanta poluata ;
Qpa, Qpl- si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
In cazul produsului « corp lagar », numarul total de piese n=10000 buc/an.
Mpiesa=10.22 kg
Mpiese total = 10.22*10000= 102200 kg
~7~
r.crt. Material Proprietăţi funcţionale Proprietăţi tehnologice Proprietăţi Obs.
economice
Fizice Chimice Mecanice
Densitate Conducti- Rezistenţa Duritatea Rezis- (E×106) Turnabili- Deformabili- Uzinabili- Preţul
[kg/dm3] bilitatea coroziune [HB] tenţa daN/mm2 tatea tatea tatea de cost
[mm/an] la rupere [lei/kg]
a daN/mm2]
termică
[cal/cmsC]
V T1 V t2 V t3 V t4 V t5 V t6 V t7 V t8 V t9 V t10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
1. OL50 7.3 2 0.2 2 < 0,5 2 164 3 58 2 2 2 B 2 B 2 FB 3 2250 2 2.3
2. OL60 7.3 2 0.2 2 < 0,5 2 174 3 66 3 2 2 B 2 B 2 FB 3 2250 2 2.35
3. OL 37 7.3 2 0.2 2 < 0.5 2 163 3 32 2 2 2 S 1 B 2 FB 3 2000 3 2.4 optim
4. OLC 15 7.7 2 0.2 2 < 0,5 2 135 2 48 2 2.1 3 S 1 B 2 FB 3 2375 2 1.95
5. OLC 20 7.4 2 0.2 2 < 0,5 2 190 3 50 2 2.2 3 S 1 B 2 FB 3 2500 2 2.15
6. OLC 45 7.7 2 0.2 2 < 0,5 2 207 3 70 3 2.1 3 S 1 B 2 B 2 2375 2 2.1
7. OT 400 7.82 2 0.2 2 < 0,5 2 110 2 40 2 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 2000 2 2.2
8. OT 600 7.82 2 0.2 2 < 0,5 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 2125 2 2.4
9. CuZn 15 8.8 2 0.3 2 < 0,5 2 80 1 64 3 1.2 2 B 2 B 2 FB 3 5000 1 1.85
10. CuSn 10 8.8 2 0.11 1 < 0,5 2 70 1 23 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 4500 2 1.95
11. CuZn39Pb2 8.4 2 0.24 2 <0.3 3 40 1 16 1 1.2 2 FB 3 B 2 FB 3 6000 1 2.05
12. 41MoCr11 7.5 2 0.2 2 <0.5 2 217 3 105 3 2.1 3 B 2 S 1 B 2 3750 2 2.25
13. 12Cr130 7.5 2 0.3 3 <0.2 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 6500 1 2.25
14. 18MnCr11 8 2 0.19 1 <0.05 3 211 3 88.8 3 1.9 2 S 1 B 2 FB 3 10500 1 2.1
Ponderea 0.1 0.05 0.1 0.2 0.05 0.05 0.2 0.05 0.1 0.1

Tabel4. Proprietatile materialelor

~8~
 Capitolul 3
Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional al produsului care trebuie
sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asupra sa. Pentru a putea proiecta procesul
ecotehnologic cu toate datele necesare esteutila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator
procesului ce se vrea realizat.
O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se
prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul
optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si
momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu asterisc (*) in toate schemele
folosite in continuare.
~9~
 Analiza Primirea Controlul Identificarea trasabilitatii produsului
contractului comenzii proiectarii

*Aprovizionarea cu Materii prime

materii prime necesare

Receptii materii *Elaborare

prime materiale

*Curatire Receptie * Executie

semifabricat semifabricat semifabricat

Receptie piese * Prelucrari mecanice

Produs
*Control

* Control produsului neconform

Controlul fabricatiei * Rebut nerecuperabil * Deseu

Executie echipament de incercari

Stocare
Executie
echipament de * Inspectii si incercari
inspectie
Echipament de manipulare,
* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare ambalare si livrare

Punere in functiune
*Reutilizare
cu alt rol
functional Acelasi rol functional
Service in garantie

*Reciclare Casare *Reconditionare * Reutilizare

Scoatere din uz

*Deseu Tratare Reintegrare in mediu

~ 10 ~
Materii prime Energie Apa Diverse

Fier vechi Apa Electrozi de

Combustibil
gazos demineralizata grafit

Var
Apa de proces Aditivi de
Electricitate
aliera
Carbune
Oxigen
Burete de fier Adaosuri
carbune

Gaze inerte
Pacura

Elaborarea otelului in cuptoare

*Ape uzate *Caldura

*Produse *Gaze arse. *Deseuri solide.
recuperabila
Fumuri Subproduse
Otel-Sleburi Pierderi de
caldura Praf Zgura
-blumuri

-tagle Abur COV Praf

-lingouri
CO Materiale

Gaz de cuptor refractare

Metale
grele
Zgura
PAH

PCDDF

Carbon
organic
Procesul de elaborare a otelului in cuptoare electrice
Benzen
HF(florura de hidrogen),HCI(acid
clorhidric),PCB(Bifenil
cloruratele),HCB(hexaclorubenzen).

~ 11 ~
 Capitol 4.
Stabilirea surselor de poluare

4.1 Poluarea solului

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape
si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat,
degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai
cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de
viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de
ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre
adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz
pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de
gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau
mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la
suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.
Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:
 elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de
animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere,
animaliere, industriale);
 elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc
drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de
gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;
 elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari
masive.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului.
Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare,
datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor
industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii
ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece
procesele de autoepurare sunt mult mai lente.

4.2. Poluarea apei

Poluarea apei = orice modificare a compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să devină mai puţin
adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale.
Protecţia calităţii apei = păstrarea, respectiv îmbunătăţirea caracteristicilor fizic-chimice şi biologice ale
apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora.
Poluarea apei poate fi împărţită după mai multe criterii [ 16 Robescu, D., Robescu, Diana, Tehnologii şi
echipamente pentru epurarea apei, UPB, Bucureşti, 1995.]:
1. după perioada de timp cât acţionează agentul impurificator:
a. permanentă sau sistematică;
b. periodică;
c. accidentală.
2. după concentraţia şi compoziţia apei:
~ 12 ~
a. impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;
b. murdărire = modificarea compoziţiei şi a aspectului fizic al apei;
c. degradare = poluarea geavă, ceea ce o face improprie folosirii;
d. otrăvire = poluare gravă cu substanţe toxice.
3. după modul de producere a poluării:
a. naturală;
b. artificială (antropică). Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă, radioactivă
şi termică.
4. după natura substanţelor impurificatoare:
a. poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);
b. poluarea chimică (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide, substanţe cancerigene,
substanţe chimice specifice diverselor industrii );
c. poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
paraziţi, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.);
d. poluarea radioactivă.

Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:

- la suprafaţă (ex. poluare cu produse petroliere);
- în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).

Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales prin
intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple [].
Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii:

1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:

a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care
funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de poluare
organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:

surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
~ 13 ~
Tabel 5 Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora
Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi
Prepararea minereurilor metalifere şi -săruri de metale grele;
nemetalifere; -particule în suspensie (argilă,
Preparaţiile de cărbune; praf de cărbune);
Industria minieră Flotaţiile; -produşi organici folosiţi ca
Extracţia şi prelucrarea minereurilor agenţi de flotaţie;
radioactive. -deşeuri radioactive.

Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;

Hidrometalurgice; - ioni de metale grele;
Industria metalurgică Procese de răcire; - fenoli;
Procese de spălare. - cianuri;
- sulfaţi;
Ape uzate Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din - acizi;
industriale procesele tehnologice de fabricare a - baze;
Industria chimică substanţelor organice şi anorganice - săruri;
- cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi -petrol;

Industria petrolului şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale, -produse petroliere;
petrchimică transportul naval, accidentele tancurilor - compuşi fenolici şi aromatici;
petroliere -hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din - lichide calde (poluare

Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau termică)
termoenergetică centralelor electrice

Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;

Industria alimentară -germeni patogeni.

Procesele de fabricare şi prelucrare - acizi organici;

- răşini;
Industria celulozei şi - zaharuri;
hârtiei - coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Locuinţe -produse petroliere;
Ape uzate Înstituţii publice - detergenţi;
menajere Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi - pesticide;
Spitale şcoli curăţare - microorganisme;
Hoteluri -paraziţi;
Unităţi comerciale şi - substanţe minerale.
de alimentaţie
Ape uzate - îngrăşăminte;
agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole - pesticide;
- suspensii.
Zootehnia Adăparea animalor; -suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de animale. - agenţi patogeni.
~ 14 ~
Ape meteorice Ploaia Contactul precipitatiilor - ploi acide;
Zăpada - îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.

4.3. Poluarea aerului

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest
amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1%
ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in
reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum
si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat
acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea
stratului de ozon si ploile acide.
In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon
si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat
acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.
Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea
multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala
a crescut cu o jumatate de grad.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile
,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.
Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in
special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul
celor care au afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua
crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat
,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Capitol 5. Stabilirea naturii substantelor poluante

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din
activitatea umana).
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale
atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea
straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitui
uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau de
desert. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante
apreciabile de locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra.
De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile de gaze din sol,
poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din paduri,
etc.
Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia
aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului,
progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si urbanizare, avand drept fenomen de insotire
poluarea mediului – implicit si poluarea aerului.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.
Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.

~ 15 ~
Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite in scopuri
industriale (centrale electrice, etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru
incinerarea reziduurilor.
Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt combustibilii fosili
(carbune, petrol, gaze naturale), energia atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energiei
necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului.
Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa, substante
practic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de
ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra in
compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul
contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa.
Poluantii gazosi
-Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un
element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut,
datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a
despaduririlor masive.
Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea
concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderea
padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x109t
CO2.
Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,1-
0,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile
electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune,
lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il
transforma in CO2 sau metan(CH4).
-Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile
industriei metalurgice.
Plumbul(Pb)
Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce
prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,raciri
etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor.
Mercurul(Hg)
Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal,
precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de mare
contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In total, in apa de
mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze
in diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat
exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana la
120 ppb.
Azotatii
Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele
noastre.
Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati in
mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu
70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma
folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.
Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potabila
(45 mg/l), pana la sute de mg/l.
~ 16 ~
 Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare de etapa

Cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru obtinerea a 10.22 kilograme de otel

Coeficientul de poluare la aprovizionare

Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer. Compusii chimici ai benzinei

sunt:
Cd=0,0001 kg/t;
CO2=1.5 kg/t ;
CO= 5.5 kg/t;
Nox=1,35 kg/t;
NH3 =0,0005 kg/t
Total emisii = 0.0001+1.5+5.5+1.35+0.0005 = 8.3515 kg/t emisii
Coeficientul total de poluare la aprovizionare=8.3515*10.22 = 85.35 kg/t emisii.

Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat

Elaborare materiale

Tabel 6. .Emisii şi produse poluante la elaborarea unui Kg de oţel.

Nr. Cantitatea gr
Emisia sau subprodusul U.M.
Crt. (max.)
Pentru aer:
1 Praf în aer Kg/kg oţel 0.00064
2 CO Kg/kg oţel 0.028
3 SO2 Kg/kg oţel 0.00183
4 NOx Kg/kg oţel 0.00135
5 CO2 Kg/kg oţel 2.04
6 Gaze arse (altele) Kg/kg oţel 23
11 Refractare Kg/kg oţel 0.004
Pentru sol:
7 Zgură Kg/kg oţel 0.455
9 Praf depus Kg/kg oţel 0.03
10 Alte depuneri Kg/kg oţel 0.008
Pentru apa:
12 Apa uzată Kg/kg oţel 0.02
13 Uleiuri Kg/kg oţel 0.0008
25.58*10.22
TOTAL(*Mu) Kg/kg oţel
=261.42

 Execuţie semifabricat

Semifabricatul Piesei “Corp lagar”se obtine prin turnare. Emisiile poluante sunt:
Pentru apa:
Cr=0,000001 kg;
C= 0,000001 kg;
~ 17 ~
S=1.1 kg;
Qsl =1.100002 kg emisii;

Pentru sol
Mn=4.258
Qss =4.258 kg emisii;
Pentru aer:
Praf=0.64 kg
Mn=0.0001 kg
P=0.0002 kg
Qsa =0.6403 kg emisii;
= ( ) tone emisii
=cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat ;
=cantitatea de substanta ce polueaza aerul;
=cantitatea de substanta ce polueaza apa;
=cantitatea de substanta ce polueaza solul;
=5.998*10.22=61.30 [kg emisii]

* Pentru curatire semifabricat

 Pentru apă:
Cl=0,000002 kg
=0,3 kg
=0,274 kg
=0,0004 kg
SO=0,00001 kg
Total=0,574412 kg emisii substanţe poluante
 Pentru aer:
NMVOC=200 g/t=0,2 kg
Toluen=0,44 kg/t
Dicloretan=0,44 kg/t
Total= 1.08 kg emisii substante poluante
 Pentru sol:
Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
Total = 0.00003 kg emisii
Cpcd Qpct = (Qpca + Qpcl +Qpcs ) . [tone emisii]
unde: Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea metalelor cu HCl
vom avea:
Cpcd = Qptc* =1,65*10.22= 16.863 [kg emisii]

Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic

Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu formula:

~ 18 ~
 ( ) kg/emisii
= cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al unui produs
in kg/emisii produs.
= cantitatea totala de substante poluante a aerului;
= cantitatea totala de substante poluante a apei;
= cantitatea totala de substante poluante a solului;
=numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs.
 Pentru sol:
Compusii ce polueaza solul sunt:
NOX =0,0005 kg;
=0,0005 kg
=0,0010 kg;
 Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts

Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice piesa “Corp lagar”

Prelucrarile mecanice sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele
turnate,deformate plastic sau sudate,in urma carora se obtin dimensiunile finale , precizia geometrica ceruta
si rolul functional.
In cazul prelucrarilor de aschiere apar o serie de compusi organici volatili (COV).
 Pentru apa:
Pb= 0,000001 kg/t
Materii in suspensie= 0,0001 kg/t
Fenoli=0,00001 kg/t
Cl= 0,000001 kg/t
Rezulta: Qpml=0,000112 kg/t
 Pentru aer:
PulberiPraf= 0,35 kg/t
PulberiPb= 0,000001 kg/t
Fenoli= 0,00001 kg/t
To= 0,00005 kg/t
Rezulta: Qpma= 0,350162 kg/t
 Pentru sol:
Pb= 0,000001 kg/t
Materii in suspensie= 0,0001 kg/t
Fenoli= 0,00001 kg/t
Cl=0,000001 kg/t
Rezulta: Qpms=0,000112 kg/t
Cpm= 0,350386*10.22=3.5809 kg/t
= ( ). M t/emisii
=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
=cantitatea de substanta poluanta apei;
=cantitatea de substanta poluanta a solului;

~ 19 ~
 =cantitatea de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice;

Coeficientul de poluare total la controlul produsului neconform

Tabel 7 .Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD-CheckDP-1 -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452

-10l, canistra KD-Check PR-2 9901

rosu
-200 l butoi sau apa

Tabel 8.Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD-Check FWP-2 -10 l canistra Apa KD-Check SD-1 Nivel III,
AMS 2644
Fluorescent -200 l butoi Sau (MIL-I-25135)

Sensibilitate KD-Check DD-1 9909

maxima

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2

Tabel 9. Penetrant fluorescent in emulsie

Denumire Prezentare Emulgator Developant Norme

KD-Check FNP-1 -10 l, canistra KD-Check HE -1 KD-Check SD-1 DIN 54.152

-200 l, butoi Sau apa Sau 9905

fluorescent
KD-Check DD-1

Tabel 10. Developant

Denumire Prezentare Utilizare Norme

KD-Check DD-1 -1 kg, doza Pentru toate lichidele DIN 54.152
penetrante
Developant uscat -20 l, butoi 9908

~ 20 ~
Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2

Tabel 11 . Degresant

Denumire Prezentare Utilizare Norme

KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 lcanistra; 9902
Pe baza de solvent (alcool sau -200 l, butoi EN ISO
acetone) -500 ml, Curatare prealabila spray; 3452
indepartare penetrant DIN
-10 l,canistra; 54.152
-200 l, butoi 9907
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide penetrante.Pentru curatarea piesei dupa
examinarea cu lichide penetrante vom folosi diluanti si apa.

*Lichide penetrante
Compoziţie:
Ingrediente corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2

Pentru aer:
=0,000064 kg
Pentru apă:
=0,000064 kg
F= 0,000055 kg;
Cl= 0,000055 kg;
S= 0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.
Pentru sol:
= 0,000064 kg
F= 0,000055 kg;
Cl= 0,000055 kg;
S= 0,1608 kg;
Qpcs= 1,608174 kg emisii.

~ 21 ~
 ( )
Cpcd s=0,321*10.22= 3.280 kg emisii

Coeficientul de poluare pentru Inspectii si incercari

Pentru aer:
Fenoli= 0,000034 kg/t
Pentru apă:
= 0,000064 kg/t
F=0,000055 kg/t
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t
Qpca =0.1609 kg emisii.
Pentru sol:
F=0,000054 kg;
Si=0,000045 kg;
Qpcs=0.000099 kg emisii.
Ccp =Qcp .Mu =(Qpca+ Qpcl +Qpcs .Mpc ) kg
emisiiCpcd s=0.161*10.22= 1.645 kg emisii
Qcp =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg
emisii/kg substanta controlata
Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg emisii/kg
substanta controlata.
Qpca =cantitatea de substanta poluanta a aerului;
Qpcl = cantitatea de substanta poluanta a apei;
Qpcs = cantitatea de substanta poluanta a solului;
Mpc =masa de substanta controlata.

Controlul fabricatiei

Controlul fabricaţiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici şi

performante ale unui produs (analiza,măsurare), compararea lor cu nişte specificaţii tehnice şi tehnologice,
care au fost prescrise pentru acel produs.
Ţinând cont că pentru realizarea unei singure piese “ Corp lagar” sunt necesare aproximativ 500 de foi de
scris (proceduri, caiete de sarcină,rapoarte etc).
Compozitia medie a hartiei
-maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %
~ 22 ~
 Ciclul de viata al documentatiei

Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri, caiete,etc)

Deseuri celulozice Cantitate tona/an
Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
La depozitarea în spaţiile special amenajate ca factor poluant este praful.
Pentru aer:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloză).
Produşii poluanţi din carton sînt:
CO=0,00005 kg
CO2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q =0,5025+2,078 =2,5783 kg
Qpcd=2,5783 *10.22=26.350 kg emisiiQ1111

Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare ,depozitare,ambalare,livrare

La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact negativ asupra
mediului.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si ,
oxizii de sulf( ) ,oxizi de azot(NO si ),aldehide ,hidrocarburi.
In cazul nostru ,la operatia de ambalare a piesei “corp lagar” cu o productie de 10000 bucati/an se consuma
si energie electrica.
Pentru aer poluentii benzinei sunt:
CO= 0,014 kg,
= 1.5 kg ;
NOX = 0,05 kg.
=0,005 kg
=0,092 kg
=0,134 kg
NMVOC=0,015 kg
=0,232 kg
In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate,vor rezulta pulberi de praf ce polueaza aerul:
Pulberi de praf = 0,01 kg
Total emisii = 2.052 kg
 Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza). Compusii poluanti caracteristici
ambalajelor din carton sunt:
~ 23 ~
Pentru sol:
Produşii poluanţi din carton sînt:
CO=0,00005 kg
=0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
=0,50025+2,052 =2,5522 kg
=2,5522 *10.22=26.083 kg emisii
=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de manipulare,depozitare ,ambalare
,livrare.
=cantitatea de substanta poluanta a aerului;
=cantitatea de substanta poluanta a apei;
=cantitatea de substanta poluanta a solului;
= coeficientul de poluare total;

Coeficientul de poluare la procesul de reparare, reconditionare, reciclare

Repararea, reconditionarea, reciclarea sunt operatii care apar in general dupa scoaterea din uz a
produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori).
In general ,reparatiile presupune un anumit proces tehnologic,folosirea unor echipamente specializate si a
unor materiale corespunzatoare,astfel ca impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic ,in functie de
natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara..
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru repararea
unui echipament sau instalatii si anume:
- pregatirea de fabricatie;
- producerea anticipata a pieselor de schimb;
- aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul);
- demontarea instalatiei,a ansamblurilor si subansamblurilor,cu marcarea ordinii demontarii acestora;
- curatirea ,decaparea si degresarea pieselor demontate;
- inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;
- sortarea pieselor;
- stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou,tinand seama
de eliminarea sau compens uzurii;
- executarea pieselor;
- ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;
- reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;
- vopsirea instalatiei(daca este cazul);
- reglajul instalatiei;
- testarea instalatiei in vederea receptiei;
- transportul si instalarea instalatiei;
- repunerea in functiune;
- receptia la beneficiar.
Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare,reciclare,reconditionare) se procedeaza
la calculul coeficientului de poluare introdus de recuperare,reconditionare,reciclare.
( )

=numar de produse reparate,reconditionate,reciclate;

=masa de material util, rezultat in urma repararii,reconditionarii,reciclarii.
~ 24 ~
 Tabelul 12. Limitele tehnologice ale unor procedee de recondiţionare

Procedeul de depunere Productivitate [kg/h] Duritatea stratului Uniformitatea Aplicabilitatea la o

depus [daN/mm2] stratului depus uzură de… [mm]
[mm]
Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6
electrozi înveliţi

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:

 Pentru aer:
=0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
=0,50 kg.
Total emisii = 0.784 kg

 Rebut nerecuperabil
Pentru aer:
=0,35 kg/t.
Pentru sol:
=0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Cprrr = 1.484*10.22=15.16 kg [agent poluant]

 Reciclarea produsului respectiv.

~ 25 ~
 Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare total

Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a

produsului se poate determina coeficientul de poluare total cu relatia :
- kg
emisiiIn care:
= coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
= coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
= coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ;
= coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice;
= coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare ;
= coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;.
=85.35+261.42+61.30+16.86+4.30+3.58+3.28+1.64+26.35+26.08+15.16 = 505.32 kg emisii.

Capitol 7. Calculul indicatorului de calitate al mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului este
necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator se
poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:
-
[%]
-
In care este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; - concentratia maxima
admisibila in poluant “i”; - concentratia efectiva , la momentul calcularii in poluant “i”; -
concentratia maxima in poluant “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este
curat).
Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor “p” din mediul respectiv cu
relatia:
-
∑ -
In care: este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor “p” existenti in mediu la
momentul calcularii.

In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau
oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;

~ 26 ~
  Aer:

Tabel 13 : Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului

admisa interventie total de de calitate a
[mg/m3] [mg/m3] poluare [kg/t] mediului
[%]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.36383 0.99

Oxizi de azot NOX 500 1010 1.55535 0.97

NO2 (dinitro monoxid) 200 400 0.092 0.99
Amoniac(NH3) 100 200 0.1345 0.99
Pulberi de Praf 50 100 110 100 1.01064 0.83
Cd (cadmiu) 4 8 0.0001 0.99
Toluen 1.7 3.1 0.4405 0.89
Dicloretan 0.6 2 0.44 0.11
Furnal 430 1000 4.3 0.74
Gaze arse 30100 60500 23 0.98
Refractare 150 350 0.0004 0.74
Fe2O3 4 8 0.35 0.91
NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.215 0.83
CO(monoxide de carbon) 100 200 5.542 0.94
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 5.54 0.74
Mn (mangan) 0.5 1.3 0.0001 0.62
Pulberi de Pb(plumb) 0.5 1.1 0.0006 0.83
CH4 (metan) 0.8 2 0.005 0.66
Fenol 1.7 3.4 0.001368 0.99
P (fosfor) 5 20 0.0002 0.33
~ 27 ~
  Apa:

Tabel 14: Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform
STAS 4706-88
Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului de
admisa interventie total de calitate a
3 3
[mg/m ] [mg/m ] poluare [kg/t] mediului
Clor liber 240 800 0.000014 0.42
Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99
SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99
K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.000128 0.99
Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99
Reziduu fix 100 300 0.209 0.49
4
CH (metan) 2.62 25 0.3 0.10
CO2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89
SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24
C (carbon) 6 12 0.000001 0.99
S (sulf) 3 6 1.4216 0.52
Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92
P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49
~ 28 ~
  Sol:

Tabel 15: Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:

Tipul poluantului Concentratia Limita maxima Limita de Coeficientul Indicatorului

normal admisa [ppm] interventie total de de calitate a
[ppm] mediului
[ppm] poluare
[kg/t]
Plumb 1 100 200 0.000001 0.99

Fluor 1 200 750 0.00011 0.36

Fenoli 0.1 1 10 0.000064 0.11

Compusi sintetici anioni 10 1000 10000 0.00003 0.11

active biodegradabili

SO2 (sulfat) 10 200 750 0.0005 0.36

Si (siliciu) 10 230 1000 0.000045 0.29

Mn (mangan) 5 23 250 4.258 0.08

NOX 1.3 230 1000 0.001 0.29

S (sulf) 0.0517 1 5 0.1608 0.20

Cl (clor) 4.5 14 30 0.000055 0.87

CO (monoxide de carbon) 23 115 240 0.001 0.91

CO2 (bioxid de carbon) 0.74 12 228 1 0.05

Fe2O3 5 4 8 0.35 0.91

Zgura 10 400 810 0.455 0.97

Praf depus 10 60000 120000 0.03 0.99

Alte depuneri 1.3 300 600 0.008 0.99

 Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf – camerele de decantare
care reduc poluarea cu 40%
 Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu 60%
 Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea
cu 70%
~ 29 ~
  Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70%
 Pentru reparare si reconditionare se vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu 40%
 Pentru tratament termic se va folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea cu
60%

8. Calculul indicatorului de mediu pentru fiecare substanta poluanta

8.1 Pentru aer

IcmSO2= =0.99%

IcmK2Cr2O7= =0.99%

Icm NOX= =0.97%

Icm NH3= =0.99%

Icm PulberiPraf= =0.83%

Icm Cd= =0.99%

Icm Mn= =0.62%

Icm CO2= =0.74%

Icm CO= =0.94%

Icm NMVOC= =0.83%

Icm PulberiPb= =0.83%

Icm CH4= =0.66%

Icm P= =0.33%

IcmToluen= =0.89%
IcmDicloretan= =0.11%

~ 30 ~
Icm Furnal= =0.74%

Icm GazeArse= =0.98%

Icm Refractare= =0.74%

Icm Fe2O3= =0.91%

IcmTotalAer = 0.99+0.99+0.97+0.99+0.83+0.99+0.62+0.83+0.94+0.74+0.83+0.66+0.33+0.89
+0.11+0.74+0.98+ 0.74+0.91 = 15.08 [%]

8.2 Pentru Apa

IcmClor= =0.42%

IcmSO2= =0.99%

IcmSO= =0.24%

IcmCH4= =0.10%

IcmCO2= =0.89%

IcmPb= =0.92%

Icm K2Cr2O7= =0.99%

Icm Fenoli= =0.99%

Icm S= =0.52%

Icm C= =0.99%

Icm Cr= =0.99%

Icm P= =0.49%
~ 31 ~
IcmTotal= 0.42+0.99+0.99+0.99+0.33+0.49+0.10+0.89+0.24+0.99+0.52+0.92+0.49 = 8.36 [%]

8.3. Pentru Sol

Icm Pb= =0.99%

Icm F= =0.36%

Icm Fenoli= =0.92%

IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= =0.11%

Icm Si= =0.29%

Icm Mn= =0.08%

Icm S= =0.20%

Icm Cl= =0.87%

Icm CO= =0.91%

Icm CO2= =0.05%

Icm Fe2O3= =0.91%

Icm NOX= =0.29%

Icm SO2= =0.36%

Icm Zgura= =0.97%

Icm PrafDepus= =0.99%

Icm AlteDepuneri= =0.99%

~ 32 ~
IcmTotal= 0.99+0.36+0.11+0.11+0.29+0.08+0.20+0.87+0.91+0.05+0.91+0.36+0.29+0.97+0.99 +0.99
= 8.48
~ 33 ~