Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Impozitelor Indirecte
Analiza Impozitelor Indirecte
Kiritescu”
Clasa: a XII-a
Bucureşti
201
Colegiul Economic’’Costin C. Kiritescu”
Clasa: a XII-
Bucureşti
201
Cuprins
Introducere
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit cao contribuție bănească
obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin
introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor
necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare a
unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri,
extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea. Extinderea relațiilor
comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscale constând în restituirea parțială
sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate: reducerea nivelului taxelor
vamale percepute de către stat la importul anumitor mărfuri utilizate pentru fabricarea de produse
destinate exportului.
Limitarea accesului mărfurilor străine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu
caracter protecționist la importul anumitor marfuri, iar restrangerea exportului anumitor marfuri
străine se poate realiza prin implementarea de taxe vamale la exportul acestora.Impozitele
indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor (tarifele prestărilor
de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva agenților economici care
practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, ce a dus la
scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru produs (serviciu) revne
agentului economic și cât ajunge în tezaurul public.
În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind
impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte. Taxa pe valoare adăugată
numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit indirect, care are o contribuție destul de
substanțială la bugetele de stat.
Acest impozit cu nume de taxă, a îmbrăcat diferite forme și cote de-a lungul timpului, iar
în prezent aceasta are în principal trei cote de taxare, diferite de la stat la stat, cota standadși două
cote reduse.
Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate pe care activează, apărând
venitul indivizilor precum și puterea de cumpărare a acestora.TVA-ul are o legătură direct
proporțională cu produsul intern brut, fapt careva fi demonstrat in studiul de caz.Accizele sunt o
formă specială a taxelor pe consumație, destul de răspândite în țările cu o economie de piață,
incluse în prețul de vânzare al produselor.
Acestea au în general o cerere inelastică, fiind numite și impozite stabile, când vine vorba
de încasarea lor la buget.Taxele vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul
de stat, ele aducând un plus de valoare încasărilor public
Capitolul 1 – Prezentarea F.E. Flame Imagination S.R.L.
1.1.Despre companie
Firma de exercițiu FLAME IMAGINATION este o societate cu răspundere limitată, cu un
capital social de 3.000 lei și un număr de 30 angajați. Numărul de înregistrare în baza ROCT este
J/12/20.11.2017, iar codul de identificare fiscală este RO1210016085. Sediul firmei este în strada
Strada Peştera Dâmbovicioara 12, Bucureşti, jud. București, din Colegiul Economic "Costin C.
Kiriţescu".
Domeniul de activitate este aferent codului CAEN 7420 “Activități fotografice”.
Firma este alcătuită dintr-un colectiv tânar, generator de idei constructive, aflat în
permanență în interacțiune și urmărind satisfacerea în totalitate a cerințelor clienților prin
serviciile de calitate prestate în folosul acestora.
F.E FLAME IMAGINATION S.R.L a fost fondată în anul 2017 de către elevi din clasa a
XI-a C, din cadrul Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”, București.
Activitățile preconizate se axează pe scoaterea unor fotografii reușite. Serviciile photo
booth au o calitate minunată.
Firma de exercițiu FLAME IMAGINATION S.R.L își dorește să atingă segmentul de piață
destinat evenimentelor.
Misiunea F.E FLAME IMAGINATION S.R.L este de a oferi amintiri de neuitat, la un
nivel înalt de calitate și la standarde ridicate, îmbinând profesionalismul realizării fotografiilor cu
decoruri inedite.
Viziunea firmei este de a deveni în următorii ani un lider în furnizarea de servicii
fotografice. Firma își dorește o strânsă colaborare între specialiștii acesteia și client pentru a
ințelege mai bine cerințele acestora, pentru a presta servicii cât mai bune și pentru a putea fi
considerate un partener de încredere în domeniul fotografiei.
Strategia firmei pe termen scurt ce reprezintă întocmirea unui plan de marketing care să fie
axat pe formarea unei clientele stabile. Strategia pe termen lung ce reprezintă extinderea afacerii,
cucerirea de noi segmente de clienți.
Valori: Flexibilitate Inovaţie
Loialitate Maturitate
Agilitate Amabilitate
Minuţiozitate Generozitate
Entuziasm Ingeniozitate
Naturaleţe
Atenţie
Tenacitate
Iniţiativă
Originalitate
Noutate
Photo booth este un concept apărut în 1889 la târgul mondial din Paris. Atunci era o
mașinărie interesantă care transfera o fotografie pe o piesă de metal, în aproximativ 5 minute. Pe
parcurs, 7 ani mai târziu, în Germania a apărut prima mașină de fotografii automată. Acum, un
photo booth este un spațiu de distracții în care poți fi alături de prieteni și îți lași imaginația să se
joace. Cabina foto s-a dovedit a fi foarte atractivă, astfel, de alungul anilor, cabinele foto au prins
diverse forme și întrebuințări. De la automate pentru poze de pașaport, la poze la minut,
ajungând în zilele noastre să fie cunoscute ca photo booth.
Un photo booth este o cutie în care poți intra pentru a obține o fotografie tipărită in doar
câteva secunde și îți permite sa te bucuri de tehnologia modernă. Pornind de la aparatul foto
performant până la imprimanta rapidă, totul este modern. Este și mai atractiv să le faci intr-un
mod profesionist. Pozele pe care le faci la Flame Imagination sunt tipărite și postate în același
timp pe rețelele de socializare.
OFERTE “FLAME IMAGINATION”
Oferta “Smile” – solicită închirierea cabinei foto in cursul săptămânii de luni până joi și
beneficiezi de un discount de 20%.
Oferta “Fire” – plătește integral valoarea contractului la semnarea lui și îți oferim 2 servicii
gratuite: un album foto clasic și fotografii magnetice.
Oferta “Mustache” – “Ai un eveniment important anul viitor ?” te poți bucura de 30%
discount dacă acționezi acum PACHETUL RED.
Surse de finanțare
Colectivul clasei a XII-a C din Colegiul Economic “Costin C. Kiritescu” a simțit ca pieței
din România ii lipseste ceva anume, așadar fiecare membru si-a așternut pe hârtie ideile, a venit
cu un plan ce nu avea sa dea greș, care imediat a fost pus in practica, ca la final sa ia naștere
firma de exercițiu Flame Imagination. Însă ca orice firma la început de drum este necesar un
capital pentru a ajuta la dezvoltarea acesteia.
Sursele de finanțare ale firmei de exercițiu Flame Imagination sunt surse proprii, capitalul
propriu fiind procurat de către colectivul clasei a XII-a C si având o valoare de 3000 de lei.
Structura organizatorică a firmei
Conducerea operativă este asigurată de către membrii echipei manageriale aflați în directă
subordonare cu directorul general.
Firma de exercițiu este structurată in departamente, cum ar fi:
• Marketing
• Aprovizionare&Desfacere
• Resurse Umane
• Secretariat
• Economic
• Tehnic
Posturile din structura organizatorică se stabilesc pornind de la organigrama firmei de
exercițiu, de la sarcinile și atribuțtiile fiecărui department.
MANAGER
Vasile Diana-Maria
2.3. Târguri
Targurile la care a participat firma Flame Imagination au fost organizate la Baia Mare, Ploiesti,
Bolintin, Facultatea “Dimitrie Cantemir” si Colegiul Economic “Costin C. Kiritescu”, unde a
obtinut rezultate exceptionale premiate cu trofee si diplome.
Capitolul 2 – Analiza impozitelor indirecte
2.1.Impozitele indirecte
Taxa pe valoare adăugată este un impozit relativ recent, dar având în vedere extinderea sa
rapidă –fiind utilizat în peste 120 de țări –poate fi considerat impozitul cu cea mai mare
dezvoltare din secolul XXI.
Prima Directivă privind TVA, în art. 2 prevede că „principiul sistemului comun al taxei
pe valoare adăugată constă în aplicarea unei taxe generale pe consum asupra bunurilor și
serviciilor, proporțional cu prețul acestora, pentru fiecare fază din procesul de producțieși
distribuție.”
TVA-ul este definitca fiind „acel impozit indirectdatorat bugetului de stat,care se aplică
pe fiecare stadiu al circuitului economic ( de fabricație, de distribuție) al unui produs finit, asupra
valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toti cei care contribuie la producerea și
desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final. Unul dintre avantajele
TVA-ului este că prin aplicarea sa, statul poate încasa o parte a impozitului mai repede, putând
beneficia de această sumă a bugetului pentru acoperirea cheltuielilor economice și sociale.
Principalele caracteristici ale taxei pe valoare adăugată sunt:
-este un impozit indirect inclus in prețul bunurilor și serviciilor
-este un impozit unic, cu plată fracțională deoarece el se calculează și se datorează în
fiecare stadiu din procesul de producție
-are un caracter universal –se aplică tuturor operațiilor impozabile
-este un impozit neutru –constă în aplicarea aceleiași cote tuturor operațiunilor
economice, excepție fac cotele reduse
-transparența –fiecare persoană și agent economic cunoaște mărimea impozitului.
În sfera de cuprindere a TVA se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuată cu plată
b) livrarea bunurilor/serviciilor sunt efectuate de persoane impozabile
c) livrarea de bunuri/prestarea serviciilor rezultă dintr-o activitate economică.
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată –denumite
operațiuni impozabile –pot fi:
- operațiunile taxabile
- operațiunile scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA, dar este
permisă deducerea taxeipe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau
serviciile achiziționate
- operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA si nu este
permisă deducerea acesteia penru bunurile sau serviciile achiziționate
- operațiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată.
Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale
sau asimilate acestora.
Baza de impozitare, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul
țării, cuprinde următoarele:
a) impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul
unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în
cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
TVA la nivelul României
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993prin Ordonanța
nr.3/1992 a Guvernului României. Cota standard era stabilită la 18%. Cota zero era prevăzută
pentru operațiunile de export efectuate de agenții economici cu sediul în România. Cota redusă
de 9% pentru anumite produse alimentare și farmaceutice de strictă necesitate a fost introdusă la
1 ianuarie 1995. De la 1 februarie 1998 cota standard a fost majorată la 22% iar cea redusă la
11%.În anul 2000 cota standard devine 19% iar cota redusă este eleminată. Eliminarea cotei
reduse afectează veniturile persoanelor sărace, pentru care bunurile de consum de primă
necesitate și medicamenteleau o pondere ridicată în totalul consumului.
Dupa o serie de modificări, în prezent se regăsesc următoarele cote de taxă:
Cota standardse aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
deservicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin.
(1) lit. b);
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice,
semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele.Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât
berea
g) livrarea apei potabile și a apeipentru irigații în agricultură
Cota redusă de 5%-se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de
bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în
principal publicității;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice,
târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite.
Accizele reprezintă o formă specială a taxelor de consumație, care sunt stabilite asupra
unor produse cu pondere mare și constantă în consum și care, de obicei, au cerere inelastică.
Astfel, creștera prețurilor bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative
ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare provenite din accize sunt relativ
stabile.
Accizele armonizate, denumite în continuare accize , sunt taxe speciale percepute direct
sau indirect asupra consumului anumitor produseși anume: bere, vinuri, băuturi fermentate,
alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, carburanți, energie electrică, cafeaua , blănuri
naturale, excepție cele de iepure, oaie, capră, parfumuri, bijuterii, armament, iahturi și bărci cu
motor.
În România accizele au fost introduse încă din anul 1991 prin Hotărârea Guvernului
nr.799. Datorită faptului că, prin calcularea accizelor cu ajutorul sistemului ad valorem s-a
constat o creștere a evaziunii fiscale, s-a hotărât calcularea acestora în baza unei sume fixe
stabilite pe unitatea de măsură.Asupra măsurilor vizând restrângerea fenomenului de evaziune
fiscală și fraudă fiscală își pun amprenta atât modul de corelare a prevederilor în materie, dar și
acțiunea instituțiilor abilitate să efectueze control financiar-fiscal și să combată evaziunea și
frauda fiscală.
La nivel european, primul loc la încasări de accize îl definește Germaniacu aproximativ o
valoare dublă decât Țările de jos care este următoarea in clasament, urmată de Elveția,
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor când produsele respective sunt
destinate pentru:
- livrarea în contextul relațiilor consulare și diplomatic
- organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale României
- forțele armate aparținând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nordrezerva de
stat și rezerva de mobilizare pe perioada în care au acest rergim.
În continuare voi relata top 10 a tărilor europene băutoare de alcool. Aceasta este o listă
de țări clasificată in funție de consumul de alcoolmăsurat în litri echivalent de alcool etilic pe cap
de locuitor pe an, potrivit celor mai recente date de la Organizația Mondială a Sănătății.
Metodologia folosită de OMS a fost calcularea consumului de alcool a persoanelor cu vârsta de
15 ani sau mai în vârstă.
Al doileatabel găsit la anexă, expune nivelul prețurilor carburanților la nivelul Uniunii
Europene. Putem observa că prețul pentru un În următorul tabel se regăsește nivelul prețului
carburanților la nivelul Uniunii Europene.Făcând comparare cu nivelul prețului din România,
pentru studiu considerăm ca acesta este nivelul optim, nivelurile de prețuri diferă semnificativ de
la o țară la alta, în Norvegia fiind cel mai scump carburant, de 3 ori mai scump decât în Rusia,
unde prețurile sunt cele mai reduse.
2.4.Taxele vamale
Taxele vamale sunt sumele care se încasează de organele vamale pentru importul,
exportul și tranzitul de mărfuri. Prin taxele vamale, statul poate să potejeze economia națională.
Plătitorii taxelor vamale sunt persoane juridice și persoane fizice care au ca activitate
importul, exportul sau tranzitul de mărfuri.
Taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar și mijloc de stimulare a exportului,
de lărgire a cooperării economice cu alte țări.
Taxele vamale pot fi clasificate după criteriile de mai jos:
Tarifele vamale se pot clasifica după cum urmează:
Capitolul 3 – Înregistrarea în contabilitate a principalelor operații contabile
01.02.2018
% =456 50.000 lei
5121 44.000 lei
2133 6.000 lei
Conform extras de cont nr.1/01.02.2018
C) NO:transformarea CSN în CSV
1011 ,,Capital subscris nevarsat''
1012 ,,Capital subscris varsat''
01.02.2018
1011=1012 50.000 lei
214 „ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale”
404 „Furnizori de imobilizări”
4426 „ TVA deductibilă”
________________________________________________________________________
04.02.2018
5. Se decontează o creanţă faţă de clienţi în valoare de 420 lei astfel: 75 % sub formă de numerar
depus în bancă, iar 25 % sub forma unui bilet la ordin.
N.O: decontarea unei creanţe faţă de clienţi
4111 „Clienţi”
5121 „ Conturi curente la bănci”
413 „ Efecte de primit de la clienţi”
________________________________________________________________________
05.02.2018
% = 4111 420 lei
5121 315 lei
413 105 lei
401 „ Furnizori”
403 „Efecte de plătit”
________________________________________________________________________
06.02.2018
401 = 403 1.500 lei
8. Se ridică din bancă suma de 35.000 lei pentru plata salariilor şi a impozitului pe salarii în
sumă de 10.000 lei.
N.O: ridicarea unei sume de bani de la bancă
10. Se înregistrează venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor băneşti din conturile bancare,
îm valoare de 50.000 lei.
N.O : înregistrarea veniturilor din dobânzi aferente disponibilităţilor băneşti
401 „ Furnizori”
605 „ Cheltuieli privind energia şi apa”
4426 „ TVA deductibilă”
_______________________________________________________________________
11.02.2018
% = 401 3.100 lei
605 2.500 lei
4426 600 lei
12.02.2018
6583= 2133 6000 lei
4111 „Clienţi”
704 „ Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
4427 „ TVA colectată”
________________________________________________________________________
14.02.2018
4111 = % 5.580 lei
704 4.500 lei
4427 1.080 lei
________________________________________________________________________
19.02.2018
121 = 691 5.016 lei
S.I S.I.25000
(2) 20000 (2) 20000
R.D 20000 R.C - (8 b) 35.000 (8c) 35.000
T.S.D 20000 T.S.C - RD 35000 RC 55000
S.F.D 20000 TSD 60000 TSC 55000
SFD 5000
D 456 Decontări cu acţionari / asociaţi privind C D 1011 Capital subscris nevărsat C
capitalul
S.I S.I.
(1) 50.000 50000 (1) 50.000
R.D 50.000 R.C -50000 RD 50000 RC 50.000
T.S.D 50.000 T.S.C -50000 TSD -50000 TSC 50000
S.F.D S.F.C
1012 Capital subscris vărsat 2133 Mijloace de transport
D C D C
S.I. S.I.
(1) 50000 (1) 6000 (13) 6000
R.D - R.C 50000 RD 6000 RC 6000
T.S.D - T.S.C 50000 TSD 6000 TSC 6000
SFC 50000 S.F.D 0
S.I S.I.
(5) 105 (6) 1.500 (11) 3.100
R.D 105 R.C - R.D 1.500 R.C 3.100
T.S.D 105 T.S.C - T.S.D 1.500 T.S.C 3.100
S.F.D 105 S.F.C 1.600
S.I S.I.
(6) 1.500 (7) 25.000 (18) 25.000
R.D - R.C 1.500 R.D 25.000 R.C 25.000
T.S.D - T.S.C 1.500 T.S.D 25.000 T.S.C 25.000
S.F.C 1.500 S.F.C 0
S.I S.I.
(8) 25.000 (7) 25.000 (8) 35.000
R.D 25.000 R.C 25.000 R.D 35.000 R.C 35000
T.S.D 25.000 T.S.C 25.000 T.S.D 35.000 T.S.C -
S.F.D 0 S.F.D 0
S.I S.I.
(8) 10.000 (9) 120.000
R.D 120.000 R.C -
R.D 10.000 R.C - T.S.D 120.000 T.S.C -
T.S.D 10.000 T.S.C - S.F.D 120.000
S.F.D 10.000
S.I S.I.
(12) 5.000
R.D 5.000 R.C - (13) 8.680
T.S.D 5.000 T.S.C - R.D 8.680 R.C -
S.F.D 5.000 T.S.D 8.680 T.S.C -
S.F.D 8.680
D C D C
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii 4427 TVA colectată
de capital
S.I S.I.
(17) 7.000 (13) 7.000 (16) 2.760 (14) 1.080
R.D 7.000 R.C 7.000 R.D 2.760 R.C 1440
T.S.D 7.000 T.S.C 7.000 T.S.D 2.760 T.S.C 2.760
S.F.D 0 S.F.D 0
D 4423 TVA de plată C D 121 Profit şi pierdere C
S.I S.I.
(16) 1.440 (18) 28.500 (17) 61.500
R.D - R.C 1.440 (19) 5.016
T.S.D - T.S.C 1.440 R.D 33516 R.C 61.500
S.F.C 1.440 T.S.D 33516 T.S.C 61.500
S.F.C 27984
S.I S.I.
(17) 4.500 (19) 5.016 (19) 5.016
R.D 4.500 R.C -4500 R.D 5.016 R.C 5.016
T.S.D 4.500 T.S.C -4500 T.S.D 5.016 T.S.C 5.016
SFC 0 S.F.D 0
S.I
(20) 5016 (19) 5016
R.D 5016 R.C 5016
T.S.D 5016 T.S.C 5016
S.F.C 0
3.5. Bilanţ prescurtat la data de 28.02.2018
Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 01
Producţia vândută 02 4.500
(ct. 701 + 702+ 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul 05
general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 06
(ct. 7411)
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie 07
(ct. 711 + 712)
Sold C
Sold D 08
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi 09
capitalizată (ct. 721 + 722)
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417 + 7815) 10 7.000
- din care, venituri din fondul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 12 11.500
(rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10)
5 a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 13
+ 602 - 7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 14
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 15 2.500
(ct. 605 - 7413)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 16
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17
6 Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care: 18 25.000
a) Salarii şi indemnizaţii 19
25.000
(ct. 641 + 642 + 643 + 644 - 7414)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 20
(ct. 645 - 7415)
7 a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 21
-
necorporale (rd. 22 - 23)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 22
a.2) Venituri (ct. 7813) 23
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 24
-
(rd. 25 - 26)
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 25
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 26
8 Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 28
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626
+ 627 + 628 - 7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 29
635)
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652 + 658) 30 6.000
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile 31
radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de
leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 - 34) 32 -
- Cheltuieli (ct. 6812) 33
- Venituri (ct. 7812) 34
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 35
28.500
(rd. 13 la 16 - 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 12 - 35) 36
- Pierdere (rd. 35 - 12) 37
9 Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7613) 38
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 39
10 Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din 40
activele imobilizate (ct. 763)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 41
11 Venituri din dobânzi (ct. 766*) 42 50.000
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 43
Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 44
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45 50.000
12 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 46
financiare deţinute ca active circulante
(rd. 47 - 48)
- Cheltuieli (ct. 686) 47
- Venituri (ct. 786) 48
13 Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666* - 7418) 49 -
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 50
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51 -
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52 -
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): -
- Profit (rd. 45 - 52) 53
- Pierdere (rd. 52 - 45) 54 -
14 PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) 55
- Pierdere (rd. 35 + 52 - 12 - 45) 56
15 Venituri extraordinare (ct. 771) 57
16 Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58
17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 57 - 58) 59 -
- Pierdere (rd. 58 - 57) 60 -
VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 61.500
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62 33.500
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
33.000
- Profit (rd. 61 - 62) 63
- Pierdere (rd. 62 - 61) 64
18 Impozitul pe profit (ct. 691) 65 5.016
19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 66 -
(ct. 698)
20 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI 27.984
FINANCIAR:
- Profit (rd. 63 - 65 - 66) 67
- Pierdere 68
(rd. 64 + 65 + 66);
(rd. 65 + 66 - 63)
Concluzii
Concluzionând materialul expus, impozitul indirect este un“un rău” pentru cei care
ilsuportă şi un “necesar” pentru alimentarea bugetului public, fiind cea mai importantă sursă în
acest sens. Produsul intern brut are o legătură, strânsă, direct proporțională, cu nivelul
impozitelor indirecte, odată cu creșterea unuia, implicit se va mări și celălalt.
Îmi propun lucrarea de studiu să nu rămână la nivelul actual, urmând să analizez și
incidența impozitelor indirecte în totalul veniturilor fiscale, nu limitat la nivelul Uniunii
Europene ci pentru întreg globul pământesc.
Bibliografie
- Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat
- Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală
- Blumkin, T., Ruffle,B.J.,Ganun,Y.(2012),Are income and consumption taxes ever really
equivalent? Evidence from a real-effort experiment with real goods,
EuropeanEconomicReviewvol.56issue6,pp.1200-1219
- Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
României nr. 429/2003, republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în
M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și finanțele publice art. 139
- First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967
- Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite
indirecte și taxe. Reglementări legale. Jurisprudență,Editura Universul Juridic, Bucureşti
- Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International
Monetary Fund
- Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2
pct. 40Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare :
- Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate
prin H.G. 1/2016
- Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice,ediţia a IV-a, Editura Didactică și
Pedagogică RA, București
- Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București