Sunteți pe pagina 1din 3

Secretul care te impiedica sa

slabesti! Tabelul cu timpul de


digestie al alimentelor
http://cyd.ro/secretul-care-te-impiedica-sa-slabesti-tabelul-cu-timpul-de-digestie-al-
alimentelor/

Ce este digestia, cum se digera alimentele in corpul omenesc si un tabel cu


timpul de digestie al unor alimente uzuale.

Digestia hranei de către organismele pluricelulare e un proces prin care se


realizează desfacerea moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide),
grăsimi și proteine în molecule mai mici ca mono-, dizaharide, acizi grași,
aminoacizi, di- și tripeptide, rezultând energie și, pe de altă parte, substanțe
necesare sintezei țesuturilor organismului
Astfel se poate deosebi :

 o digestie intracelulară în vacuolele digestive din cadrul celulei și


 digestia extracelulară în afara celulelor pe traiectul digestiv intestinal.

Digestia la om

Imaginea tractusului digestiv la om:

1=Esofag, 2=Stomac, 3=Pilor, 4=Intestin subțire, 5=Cecum, 6=Apendice,


7=Intestin gros, 8=Rectum, 9=Anus

La om procesul de digestie începe în gură, se continuă apoi


în stomac (gaster), intestinul subțire cu
segmentele: duodenum, jejunum și ileum (absorbția hranei producându-se
numai la nivelul intestinului subțire).
1. În gură hrana este triturată mecanic cu ajutorul dinților și amestecată
cu salivă, care asigură alunecarea bolului alimentar
prin esofag (Oesophagus) în stomac. Saliva este produsă de către glanda
parotidă (Glandula parotidea), glanda sublinguală (Glandula sublingualis) și
glanda submandibulară (Glandula submandibularis), secreția salivară
conține enzima ptialină (amilaza salivară) care desface moleculele mari de
polizaharide în molecule mai mici de olihgozaharide (de exemplu desface
amidonul în maltoză).

2. În stomac este un mediu acid (pH 2), prin acidul clorhidric produs de
mucoasa gastrică, la acest nivel se distrug germenii infecțioși și se produce
denaturarea proteinelor, pepsina desface moleculele de proteine în
molecule mai mici de peptide, sau colagenul (parte componentă esențială a
țesutului conjunctiv). De asemenea în stomac este factorul care contribuie
la favorizarea vitaminei B12 la nivelul ileumului. Prin mișcările peristaltice ale
stomacului hrana parțial digerată (Chymus) va fi dirijată spre orificiul piloric
(M. sphincter pylori) de unde ajunge în duoden.

3. Intestinul subțire este segmentul cel mai important de absorbție a


hranei, în duoden aciditatea produsă de sucul gastric este neutralizată prin
bilă (produs de ficat), și secreția pancreasului (amilaza pancreatică). De
asemenea în intestinul subțire este continuat procesul de digestie din gură
prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactază, maltază,
sucrază în molecule și mai mici de glucoză, fructoză, galactoză și manoză,
molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subțire.
Proteinele parțial digerate în peptide vor fi descompuse de enzima
peptidază (tripsină, chimotripsină și carboxipeptidază) în aminoacizi care la
fel pot fi absorbite prin peretele intestinal. Grăsimile sau lipidele care apar
sub formă de picături vor fi la început emulsionate de bilă și lecitină în
soluții cu particule mai mici, care vor fi descompuse de enzima lipază în
acizi grași (monogliceride) care pot traversa peretele intestinal care este
lipofil. Numai 80 % din hrană este valorificat de organism prin procesul de
digestie, absorbția se produce printr-un proces de difuzie favorizată de așa
numită pompa osmotică a ionilor de sodiu și potasiu (Na+, K+) care
funcționează prin diferența de concentrație din sânge față de conținutul
intestinal.

4. Intestinul gros (Intestinum crassum), în care este resorbit 19 % apă din


resturile de hrană nedigerate sosite din intestinul subțire, aceste resturi fiind
apoi eliminate prin rectum și apoi anus.
5. Durata digestiei la om poate dura, după natura hranei, între 33 și 42
de ore. Resturile ajunse în rectum pot rămâne până la 5 zile, unde de
fapt nu mai are loc nici un proces de digestie.
Desigur, timpul de digestie este un indicator foarte relativ, individual, care
depinde nu doar de cantitatea de mâncare consumată, dar și de specificul
fiecărui organism în parte. Sursa: andreilaslau.ro