Fişa X

Biserica Ortodoxă din Transilvania în sec. XIV-XV

I. Introducere:
- după ocuparea Transilvaniei de regii maghiari, prigoana asupra Bisericii
Ortodoxe de aici a continuat şi în sec. XIV-XV:
- 1366 - regele Ludovic;
- 1428 - regele Sigismund;

II. Cele mai vechi biserici ortodoxe româneşti:

- începând din sec. XIV se cunosc numeroase mărturii despre existenţa unor
preoţi ortodocşi şi a unor „pseudoepiscopi” ortodocşi;
- se găsesc numeroase biserici datate în sec. XIII-XIV;
- Densuş – monument funerar păgân transformat în locaş de cult (zugravul
Ştefan - 1443);
- Streisângeorgiu – ctitorită de cneazul Bâlea în sec. XIII
- pictată în 1313-1314 (cel mai vechi ansamblu pictural din ţară);
- o inscripţie cu numele preotului Naneş şi al zugravului Teofil;
- 1408-1409 – refăcută de jupânul Cândreş şi soţia sa Nistora (portretele
lor votive s-au păstrat până azi);
- alte biserici din Hunedoara: - sec.XIII – Strei, Gurasada, Sântămăria Orlea
(ajunsă în stăpânirea calvinilor);
- sec. XIV-XV – Ostrov, Peşteana, Nucşoara, Hunedoara, Leşnic,
Crişcior (voievodul Bâlea şi soţia sa Vişa), Ribiţa (jupânii Vladislav şi Miclăuş), Bârsău;
- biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului – biserica din lemn – sec. XIII;
- 1495 – biserica din piatră;
- alte biserici: Almaşu Mare (1418), Zlatna (1424) – jud. Alba; Seghişte (jud.
Bihor), Sântana de Mureş (lângă Târgu Mureş).

III. Cele mai vechi mănăstiri ortodoxe româneşti:

- Peri - Maramureş-hramul Sf. Arhanghel Mihail-ctitorită de Sas Vodă-sec. XIV
- 1391 - Balc şi Drag, fii lui Sas au închinat-o Patriarhiei din Constantinopol
- mănăstirea a devenit stavropichie (dependentă direct de patriarhie);
- egumenul mănăstirii, Pahomie, devine exarh patriarhal cu toate drepturile
unui episcop în afară de taina hirotoniei, făcută de „arhiereii locali”;
- Prislop – Haţeg, de ucenici ai Sf. Nicodim de la Tismana + Râmeţ (zugravul
Mihul) şi Geoagiu
- Morisena (sec. XI), Hodoş (jud. Arad, sec. XII), Ilidia, Partoş, Săraca,
Sângeorge, Srediştea Mică, Vărădia, Mesici, Caransebeş, Lugoj (toate în Banat-sec.XIV-
XV), Voivozi (jud. Bihor-sec. XIV), Cuhea şi Giuleşti (Maramureş-sec. XIV);
- alte biserici au dispărut de-a lungul timpului: Scorei – Ţara Făgăraşului,
Răşinari – Sibiu, Râşnov şi Zărneşti – Braşov.
IV. Primii preoţi ortodocşi români cunoscuţi:
- 1313-1314 – pr. Naneş – Streisângeorgiu;
- 1360 – scaun de judecată la Haţeg: 12 cneji, 6 ţărani, 5 preoţi: Zampa din
Clopotiva, Dalc din Densuş, Dragomir din Tuştea şi Balc din Peşteana + protopopul Petru
din Ostrov;
- 1364 – pr. Miroslav din Giuleşti-Maramureş;
- 1391 – egumenul Stanciu din Scorei;
- 1411 – Haţeg – protopopul Dobrotă din Râu-Bărbat.

IV. Primii ierarhi ortodocşi cunoscuţi:

- episcopii ortodoxe la Dăbâca, Alba Iulia, Biharea şi Morisena, sec. IX-XI;
- scrisoare a Papei Inocentiu III – 1205 - o episcopie ortodoxa pe moşiile fiilor
cneazului Bâlea – Hunedoara;
- 1978 - o inscripţie murală în biserica Mănăstirii Râmeţ-Alba – arhiepiscopul
Ghelasie;
- patr. Antonie al Constantinopolului - Peri stavropighie – arhiereii locali;
- mitropolitul Ungrovlahiei – încep. sec. XV - titlul de “exarh al Ungariei şi al
Plaiurilor”
- înainte de 1456 - Ioan din Cafa Crimeii în Hunedoara; împiedicat de misionarii
catolici - încep. anului 1456 - inchizitorul papal Ioan Capistran în Hunedoara - vlădica
Ioan arestat şi dus la Timişoara;
- 1479 - la rugămintea ep. Ioanichie regele Matei Corvin al Ung. a scutit pe
preoţii ortodocşi români din Maramureş de taxe către stat;

V. Mitropoliţii Transilvaniei la Feleac:

- sf. sec. XV mitropoliţii din Ardeal se mută la Feleac-Cluj;
- 25 octombrie 1488 - arhiep. Daniil - se copie un Tetraevanghel slavon; o
biserică cu hramul Cuv. Paraschiva;
- 1497 - Isac, vistierul lui Ştefan cel Mare comandă o ferecătură pentru acel
tetraevanghel al “Mitropoliei” din Feleac;
- încep. sec. XVI - Marcu;
- Danciu (hirotonit de Marcu) - fiul preotului Vasile din Feleac, de la care Marcu
a luat o casă;
- 15 martie 1538 (un act emis de judele şi juraţii oraşului Cluj) - Petru, nepotul
de soră al lui Danciu.