ORGANE DE MASINI

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI

PROIECT NR. 2
REDUCTOR CU ROTI DINTATE CU DINTI INCLINATI

Student
III EPI – 10231
Îndrumător de proiect: Şef lucrări dr. ing. Marius Alexandrescu

2009 – 2010

0
 ORGANE DE MASINI

TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze un reductor cu roţi dinţate , cu o treaptă (roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi)

cu următoatele date de proiectare:

Pe=puterea motorului = 6 Kw
ne=turaţia motorului = 2200 rot/min
nu=turaţia utilajului = 350 rot/min

Proiectul va cuprinde:

A. MEMORIU TEHNIC

1. Noţiuni introductive
2. Alegerea materialelor pentru roţile dinţate şi a tratamentelor
termice sau termochimice
3. Variante constructive
4. Norme de tehnica securităţii muncii

B. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

1. Schema cinematică a transmisiei mecanice

2. Calculul cinematic
3. Predimensionarea arborilor
4. Predimensionarea angrenajelor
5. Calculul elementelor geometrice ale roţilor cilindrice cu dinţi
înclinaţi
6. Calculul forţelor din angrenaje
7. Verificările angrenajelor
8. Calculul reacţiunilor. Trasarea diagramelor de momente
înconvoietoare şi de torsiune
9. Alegerea şi verificarea rulmenţilor
10. Alegerea şi verificarea penelor
11. Verificarea arborilor
12. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere a angrenajelor
13. Calculul termic al reductoarelor cu roţi dinţate

C. PARTE GRAFICĂ

1. Desenul de ansamblu al reductorului cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi

2. Desenul de execuţie al pinionului
3. Desenul de execuţie al roţii dinţate conduse

D. BIBLIOGRAFIE
1
 ORGANE DE MASINI

A. MEMORIU TEHNIC

1. Noţiuni introductive

Transmisia mecanica este un ansamblu tehnic ce are in compunere mai multe organe de
masini simple, compuse sau complexe organizate in diferite variante constructive, cu rolul
principal de a transmite energia mecanica prin transformarea miscarii si a momentului de rasucire
transmis.
Transmisia mecanica este formata din motorul electric (ME), tranmisia prin curele
trapezoidale (TCT), reductorul cu roti dintate (R), cuplajul elastic (CE) si masina de lucru (ML).
Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de energie mecanica
intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale unui lant cinematic, fara a avea posibilitatea
modificarii legii de miscare.

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice

(1 - motor electric; 2 - transmisie prin curele trapezoidale; 3 - reductor de turaţie cu roţi
dintate;
4 - cuplaj)

Pe langa functia importanta de transmitere a miscarii si a momentului de torsiune, cuplajele

mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a miscarii; compensare a erorilor de executie si
montaj; amortizare a socurilor si vibratiilor; limitare a unor parametrii functionali.
Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente intermediare elastice
este aceea ca au in compunere un element elastic (metalic sau nemetalic) care determina
proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. Ele sunt denumite cuplaje elastice si permit
montarea arborilor cu abateri de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul
pricipal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si atenuarea socurilor
torsionale prin acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului prin
revenirea treptata a elementului elastic la forma si pozitia inititala. Cuplajul este privit ca un
element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si masina de lucru. Rigiditatea
2
 ORGANE DE MASINI

cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune in functie de unghiul de rotire, iar

amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta momentului de torsiune de viteza de deformare.
Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si angrenaj, este mecanismul
format din doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare. Angrenajul asigura, datorita danturii
rotilor, o transmitere prin forma si cu raport de transmitere constant a miscariii de rotatie si a
momentului de torsiune intre doi arbori necoaxiali, realizandu-se in general o modificare a
momentului de torsiune si a turatiei.
Angrenajele sunt cele mai folostite transmisii mecanice datorita avantajelor semnificative
pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus. Ca dezavantaje
se pot retine urmatoarele: tehnologie complicata, cost mare, zgomot si vibratii in functionare.
Angrenajul cilindric exterior cu dinti inclinati este un angernaj ce se compune din doua roti
cilindrie cu dantura exterioara inclinata. Cele doua roti cilindrice cu dinti inclinati au unghiul de
inclinare de divizare al dintelui fata de axa rotii de aceeasi valoare, dar cu sens de inclinare invers.
La angrenajul cu dinti inclinati angrenarea incepe la un colt al piciorului rotii motoare ca
apoi linia de contact, care este inclinata cu un unghi de inclinare sa creasca in deplasare spre varful
dintelui. Dupa o valoare maxima, scade iar, si in final, iesirea din angrenare se porduce la un colt al
capatului dintelui. Se produce astfel o intare si iesire treptata din angrenare.
La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt flancurile laterale,
asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o incarcare pe arbori mai mica. Aceste
avantaje apar pe seama cresterii aparente a coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile
pentru raportul „h/D” si alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru influentaza negativ
durabilitatea.
Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se intalnesc si transmisii semi-
incrucisate sau incrucisate.
Cureaua trapeoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de bumbac sau snururi din fire
de cord, ca element de rezistenta la uzura.

Figura 1.1 Curea îngustă trapezoidală STAS 7192-83

3
 ORGANE DE MASINI

2. Alegerea materialelor pentru roţile dinţate

Roţile dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi) care intră în compunerea
reductoarelor de turaţie sunt organe de maşini puternic solicitate. Principalele solicitări (pentru
care de altfel se face şi calculul de rezistenţă) sunt solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui
(efort unitar, σF ) şi solicitarea hertziană la contactul flancurilor (efort unitar, σH ), ambele solicitări
fiind variabile în timp după cicluri de tip pulsator. Ca urmare, pentru proiectarea angrenajelor
trebuie cunoscute atât caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita de
rupere, limita de curgere, duritatea etc. ), cât şi valorile rezistenţelor la oboseală pentru solicitările
anterior menţionate (σF lim şi σH lim ), rezistenţe determinate prin încercări efectuate pe epruvete roţi
dinţate şi standuri de încercare specializate.
Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi realizate din oţeluri laminate, forjate
sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase (bronzuri, alame, aliaje de aluminiu etc.), iar uneori
chiar din mase plastice. În construcţia reductoarelor de turaţie se folosesc uzual oţelurile laminate
sau forjate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice.
Oţelurile folosite pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice pot fi împărţite,
funcţie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt supuse, în două grupe:
- oţeluri de îmbunătăţire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancului dintelui după
tratament este sub 3500 N/mm2;
- oţeluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente termice (călire cu flacără sau CIF) sau
termochimice (cementare, nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dintelui după
tratament să fie mai mare de 3500 N/mm2.
Angrenajele realizate din oţeluri de îmbunătăţire au dimensiuni mai mari decât cele
confecţionate din oţeluri durificate care lucrează în condiţii similare de sarcină şi turaţie datorită
rezistenţei inferioare la pitting. Aceste angrenaje sunt însă mai ieftine datorită tehnologiei mai
simple. Ca urmare, se folosesc oţeluri pentru îmbunătăţire acolo unde gabaritul mai mare al roţilor
nu creează probleme. Roţilor mari a căror durificare şi rectificare este dificilă, li se aplică, de
asemenea, tratament termic de îmbunătăţire.
În cazul reductoarelor, dorinţa de obţinere a unor utilaje compacte a condus la tendinţa
actuală de utilizare a roţilor dinţate executate din oţeluri care se durifică prin tratamente termice
sau termochimice, reducerea gabaritului şi a consumului de material prevalând asupra creşterii
costului execuţiei tehnologice. Soluţia modernă constă în utilizarea unor tratamente ce durifică
doar stratul superficial, miezul dintelui rămânând moale. Se îmbină astfel avantajele creşterii
durităţii stratului superficial legate de mărirea rezistenţei la uzare în general şi la pitting în special,
cu cele conferite de tenacitatea danturii ( ce conferă rezistenţă la şocuri şi conformabilitate în cazul
unor contacte defectuoase ale dinţilor) asigurată de menţinerea durităţii reduse a miezului dintelui.

4
 ORGANE DE MASINI

3. Variante constructive

Varianta I

5
 ORGANE DE MASINI

Figura 3.1 Varianta I a reductorului cilindric [1]

Varianta II

Figura 3.2 Varianta II a reductorului cilindric [1]

6
 ORGANE DE MASINI

Varianta III

Figura 3.3 Varianta III a reductorului cilindric [1]

7
 ORGANE DE MASINI

In figura 3.1 arborii sunt plasaţi într-un plan orizontal, faţă de suprafaţa de aşezare a
reductorului. Pentru ungerea, prin barbotare, a angrenajului şi a rulmenţilor se scufundă în baia de
ulei roata mare, pe o înălţime care să nu treacă peste o treime din diametrul exterior al roţii.
Reductorul este prevăzut cu un capac frontal având planul de sepataţie perpendicular pe axele
arborilor.
Varianta constructivă din figura 3.2 are axele aşezate în planul vertical, iar fixarea carcasei
se face frontal cu ajutorul unei flanşe, în care sunt prevăzute găurile de fixare. Ungerea
reductorului se asigură prin scufundarea roţii mari în baia de ulei pe o înălţime de până la o treime
din diametrul exterior.
In varianta prezentată în figura 3.3 capacele rulmenţilor sunt fixate în carcasă, fără să se
utilizeze şuruburi de prindere. Această soluţie se poate aplica numai atunci când avem rulmenţi
radiali care nu necesită reglare axială. Referitor la forma carcasei se observă tendinţa de reducere a
gabaritului prin practicarea unor adâncituri în carcasă necesare pentru şuruburile de fixare a
reductorului pe fundaţie sau utilaj. Nivelul uleiului se verifică cu ajutorul unui dop filetat plasat la
înălţimea până la care trebuie să fie uleiul. Se toarnă ulei în redactor până când începe să curgă
prin acest orificiu filetat după care se înşurubează dopul filetat.

Alegerea variantei constructive

Am ales varianta III, având o construcţie robustă, uşor de realizat. Pentru roata
conducătoare (pinion) am ales ca material oţel de imbunătăţire (40Cr 10) îmbunătăţit cu
următoarele caracteristici mecanice :
 H lim  735 N / mm 2
-
 0 lim  550.3 N / mm 2
Pentru roata condusă am ales OLC 45 îmbunătăţit cu următoarele caracteristici mecanice :
 H lim  527.5 N / mm 2
-
 0 lim  412.5 N / mm 2
Elementele componente ale reductorului:

1. Stift de centrare 15. Surub M12

2. Semicarcasa inferioara 16. Saiba plata
3. Rulment radial-axial 17. Pana paralela
4. Pana paralela 18. Dop golire
5. Rulment radial-axial 19. Manseta
6. Saiba plata 20. Roata dintata cilindrica
7. Capac 21. Pana paralela
8. Saiba plata 22. Bucsa
9. Pinion 23. Arbore
10. Capac 24. Capac
11. Manseta 25. Talpa
12. Roata dintata cilindrica 26. Semicarcasa superioara
13. Dop aerisire 27. Joja
14. Saiba grower 28. Inel de ridicare

8
 ORGANE DE MASINI

figura 3.4. Reductor cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi varianta III

Figura 3.5 Cuplaj elastic cu bolţuri STAS 5982/6-81

9
 ORGANE DE MASINI

4. Norme de tehnica securităţii muncii

In procesul execuţiei de uzinare a reperelor componente ale transmisiilor se vor respecta

NTS specifice activităţii de uzinare. La montaj se vor respecta NTS specifice activităţii de montaj.
La exploatarea transmisiilor se vor respecta NTS specifice activităţii de exploatare la locul de
muncă. Toate cele trei seturi de măsuri de tehnica securităţii muncii vor fi afişate la loc vizibil
pentru a fi cu uşurinţă insuşite şi respectate de personalul calificat.
La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui să se ţină seama de următoarele
prevederi cu privire la norme de tehnica securităţi muncii:
- reductorul să fie fixat cu şuruburi de bancul de lucru
- nu se vor folosi reductoare cărora le lipsesc piese componente
- nu se va schimba uleiul în timpul funcţionării
- nu se va verifica uleiul în timpul funcţionări
- piesele defecte sau uzate se vor înlocui cu altele corespunzătoare
- nu se fac reglaje la jocul din rulmenţi în timpul funcţionării
- se respectă intervalele de schimb al uleiului şi a rulmentului
- se are în vedere a nu se depăşi orele de funcţionare ale reductorului

10
 ORGANE DE MASINI

B. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

1. Schema cinematică a transmisiei mecanice

Schema de principiu a unei transmisii mecanice a cărei proiectare este elaborată în
prezenta lucrare, este indicată în figura 1

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice

(1 - motor electric; 2 - transmisie prin curele trapezoidale; 3 - reductor de turaţie cu roţi
dintate;
4 - cuplaj)

Pornind de la această schemă simplă se pot obţine foarte multe variante care diferă prin
poziţionarea în spaţiu a elementelor transmisiei, prin tipul roţilor dinţate (cilindrice, conice) şi
dispunerea acestora în interiorul reductorului de turaţie, prin numărul de trepte de reducere
incluse în reductor, prin tipul cuplajului utilizat (cuplaj elastic cu bolţuri, cuplaj cu flanşe) etc.

11
 ORGANE DE MASINI

D. BIBLIOGRAFIE
1) ANTAL, A., s.a., Reductoare. Indrumător de proiect, LITO IPCN, 1994
2) ANTAL, A., s.a., Elemente privind proiectarea angrenajelor, EDITURA ICPIAF, Cluj
Napoca, 1998
3) CONSTANTIN , V., PALADE,V. Transmisii mecanice ,Indrumar de proiectare , Ed.
Fundatiei Universitare „DUNAREA DE JOS”, Galati, 1999.
4) CRUDU, I., s.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate. Ed.Didactică si Pedagogică, Bucureşti,
1981.
5) PALADE, V., CONSTANTIN, V., HAPENCIUC, M. Reductoare cu roţi dinţate, Ed.
Alma,Galaţi, 2004.
6) MUSAT, M. , STOICA, G. Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă (Indrumar de
proiectare), 2004

12