Cursul 11

Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz (CBS). Într-un spaţiu euclidian  X , K  , K  R,C ,

cu produsul scalar  ,   , are loc inegalitatea:
 x,y    x,x    y,y  ,  x,y  X .
Demonstraţie: Inegalitatea de mai sus este echivalentă cu inegalitatea:
  x,y  
2
  x, x    y, y 

Pentru y  0 , cum  0,0   0 şi   x,0     0, x       x - x, x  

2 2 2


  x, x    x, x 
2
 02  0 inegalitatea se verifică cu egalitate.
Pentru y  0 folosim funcţia f : C  0,   , f  t    x - t  y, x - t  y  . Avem
f  t    x, x  t  y  t  y, x  t  y    x  t  y, x   t  x  t  y, y  
 x, x  t  y, x   t    x, y  t  y, y     x, x   t  y, x   t  x, y  
t 2  y, y    x, x  t  x, y  t  x, y   t 2   y, y  .
2 2  x, y 
Avem  y, y   0 şi z  z  z , deci  x, y   x, y    x, y  , luând t0  rezultă
 y, y 
  x, y     y , y  
2
 x, y   x, y 
f  t0    x, x     x, y     x, y  
 y, y   y, y    y, y  
2

2
 x, x    y, y    x, y 
.
 y, y 
Cum f  t0   0 obţinem inegalitatea cerută   x,y  
2
  x, x    y, y  .
Observaţie. Egalitatea în inegalitatea CBS are loc dacă şi numai dacă vectorii x şi y sunt liniar
dependenţi.

 
n
Remarcă. În spaţiul euclidian R n , R , cu produsul scalar  x, y   x  y ,
i 1
i i

 x  x1 , x2 ,, xn T  R n ,  y   y1 , y2 , , yn T  R n , inegalitatea CBS capătă forma

2
 n   n   n 
   xi yi     xi2     yi2  ,  x,y  R n .
  x,y  
2

 i 1   i 1   i 1 
Definiţie. Funcţia  : X  R se numeşte normă pe spaţiul vectorial X dacă verifică: i)
x  0,  x  X şi x  0  x  0 X
ii)   x    x ,  x  X şi   K
iii) x  y  x  y ,  x, y  X .
Un spaţiu vectorial înzestrat cu o normă se numeşte spaţiu vectorial normat. Îl notăm cu X ,  .  
Observaţie. Într-un spaţiu euclidian  X , <,   se poate defini norma  : X  R , x   x,x  ,
numită norma euclidiană a spaţiului. x se numeşte norma vectorului x  X .
1
 n
Exemplu de norme: Fie B  b1, b2 , , bn  o bază a lui X şi x  X cu x   xi  bi , deci vectorul
i 1

coordonatelor în baza B este xB   x1 , x2 , , xn  , atunci următoarele funcţionale sunt norme: a)

T

1 p
n  n p
x   max xi , b) x l   xi , c) x l p    xi  , unde p  1 .
1i  n i 1  i 1 
Observaţie. Pentru p   norma  l p tinde la   .
1 p
n  n p
Într-adevăr, fie   max xi , avem    xi  n  , deci     xi 
p
p p
  n1 p . Cum
1i  n i 1  i 1 
lim n 1p
 1 , trecând la limită în inegalitatea precedentă şi folosind criteriul cleştelui obţinem
p 

lim x lp
 x , x X .
p 

Definiţie. Funcţia d : X  X  0,   se numeşte distanţă (sau metrică) dacă are următoarele trei
proprietăţi:
1. d  x, y   0  x  y ;
2. d  x, y   d  y, x  ,  x, y  X (este simetrică);
3. d  x, z   d  x, y   d  y, z  ,  x, y, z  X (inegalitatea triunghiului).
Mulţimea nevidă X în care s-a fixat o distanţă d se numeşte spaţiu metric. Folosim pentru el notaţia
X,d .
Observaţie. Orice spaţiu vectorial normat X ,    admite o distanţă d definită astfel:
d  x, y   x  y ,  x, y  X .
Definiţie. Fie vectorii nenuli x, y  X . Se numeşte cosinusul unghiului dintre x şi y raportul
 x, y 
. Se notează cu cos( x, y) sau cos x, y  .
^

x  y
 x, y 
Deci cos x, y   .
x  y
Definiţie. Fie x, y  X vectori nenuli. Vectorii x şi y se numesc ortogonali dacă produsul lor scalar
este zero, adică  x, y   0 . Se scrie x  y .
2 2 2
Teorema lui Pitagora. Dacă x  y , atunci x  y  x  y .
Demonstraţie: x  y   x  y, x  y    x, x  y    y, x  y  
2

 x  y, x    x  y, y    x, x    y, x    x, y    y, y    x  y
2 2
, pentru că
 x, y    y, x   0 .
Propoziţie. Un sistem de vectori nenuli şi ortogonali doi câte doi este un sistem liniar independent.

2
 Demonstraţie: Fie sistemul S   x1 , x2 ,, xk   X de k vectori nenuli ortogonali doi câte doi,
k
adică  xi , x j   0 ,  i  j . Dacă  i  xi  0 , atunci produsul scalar
i 1
k
  i  xi , x j    0, x j   0,  j  1, k (A).
i 1
k k 2
Dar   i  xi , x j    i   xi , x j    j  x j (B). Din (A) şi (B) rezultă
i 1 i 1

 j  0,  j  1, k , adică S este liniar independent.

Definiţie. O bază a unui spaţiu euclidian se numeşte bază ortogonală dacă vectorii ei sunt ortogonali
doi câte doi.
Definiţie. O bază a unui spaţiu euclidian se numeşte bază ortonormată1 dacă este o bază ortogonală
şi norma fiecărui vector din bază este egală cu 1.
Teoremă. În spaţiul euclidian  X , <,   de dimensiune n  N* există o bază ortonormată.
Demonstraţie: Fie F   f1 , f 2 ,, f n  o bază a lui  X , <,   . Cu procedeul Gramm-Schmidt se
va construi o bază ortogonală G   g1 , g2 ,, gn  pornind de la baza F. Se alege g1  f1 , apoi fie
g2  f 2  a  g1 , unde scalarul a se determină din g2  g1 , deci  g2 , g1   0 ,
 f 2 , g1 
 f 2  a  g1 , g1   0 şi  f 2 ,g1   a  g1 ,g1   0 , de unde se obţine: a   şi
 g1 , g1 
 f 2 , g1 
g2  f2   g1 .
 g1 , g1 
Apoi construim g3  f3  b1  g1  b2  g2 unde scalarii b1 , b2 se determină din condiţiile g3  g1 şi
 g3 , g1   0  f3 , g1   b1  g1 , g1  b2   g 2 , g1   0
g3  g2 . Avem astfel sistemul  
, deci ,
 g 3 , g 2   0  f3 , g 2   b1  g1 , g2  b2   g2 , g2   0
 f3 , g1   f3 , g 2 
cum  g2 , g1   0 şi  g1, g2   0 rezultă b1   , b2   şi
 g1 , g1   g2 , g2 
 f ,g   f3 , g 2 
g3  f3  3 1  g1   g2 .
 g1 , g1   g2 , g2 
Presupunând că s-au construit vectorii g1, g2 , , gi se determină vectorul
gi 1  fi 1  1  g1  2  g2  i  gi ,
unde coeficienţii  k , k  1, i se află din condiţiile gi +1  gk ,  k  1,i .
 fi 1 , g1   fi 1 , g 2   fi 1 , gi 
Rezultă: 1   , 2   ,…, i   şi
 g1 , g1   g2 , g2   gi , gi 
 fi 1 , g1   fi 1 , g 2   fi 1 , gi 
gi 1  fi 1   g1   g2   gi .
 g1 , g1   g2 , g2   gi , gi 

1
sau ortonormală
3
 
Având baza ortogonală G   g1 , g2 ,, gn  obţinem baza ortonormată H  h1 , h2 ,, hn  luând
1
hi   gi , i  1, n .
gi
Fie  X , <,   un spaţiu euclidian şi V1 ,V2  X două subspaţii vectoriale.
Definiţie. V1 şi V2 se numesc subspaţii ortogonale dacă pentru  x1 V1 şi  x2 V2 avem
x1  x2 .
Observaţie. Dacă V1 şi V2 sunt subspaţii ortogonale, atunci V1 V2  0 .
Într-adevăr, fie x V1 V2  x  x   x, x   0  x  0 .
Definiţie. Fie Y  X un subspaţiu vectorial şi fie vectorul x  X . Vectorul x este ortogonal pe Y
dacă pentru  y  Y avem x  y . Se scrie x  Y .
Observaţie. x  Y  x este ortogonal pe orice vector dintr-o bază a lui Y .
Definiţie. Fie Y  X subspaţiu vectorial. Se numeşte complementul ortogonal al lui Y mulţimea
de vectori din X ortogonali pe Y . Notăm complementul ortogonal al lui Y cu Y  , deci
Y   x  X x  Y  .
Propoziţie. Complementul ortogonal Y  este subspaţiu vectorial al lui X.
Demonstraţie: Trebuie să arătăm că  v1 , v2 Y   v1  v2 Y  şi
   R, v Y     v Y  . Fie v1 , v2 Y    v1 , y   0 şi  v2 , y   0 ,  y  Y , deci
 v1  v2 , y    v1 , y    v2 , y   0  v1  v2   Y rezultă v1  v2  Y  .
Fie   R şi v  Y    v, y   0,  y  Y     v, y      v, y     0  0 
  v  Y    v  Y  .
Definiţie. O funcţie f : N  X (sau f : A  X , unde A  N este o mulţime infinită) se numeşte şir
de elemente ale lui X. Notând xn  f  n  pentru orice n  N obţinem şirul de elemente ale lui X în
notaţia obişnuită  xn nN . Mai general, şirul este o funcţie definită pe o submulţime infinită a mulţimii

numerelor naturale, deci pentru A  N infinită vorbim de şirul  xn nA .

 
Definiţie. (Definiţia şirului convergent în spaţiul normat X ,  ): Şirul  xn n  X converge la
  X dacă pentru orice   0 există un rang N (număr natural) astfel încât xn     pentru orice
n  N .
Deoarece norma  induce pe X metrica d  x, y   x  y putem da definiţia anterioară în forma: şirul
 xn n de elemente ale lui X converge la   X dacă lim d  xn ,    0 . Notăm aceasta prin
n
lim xn   şi spunem că şirul
n
 xn n este şir convergent. Un şir care nu este convergent se numeşte şir
divergent. Tot în acest cadru general (privitor la elementele şirului) introducem şi noţiunea de şir
fundamental.

4
Definiţie. Spunem că şirul  xn n este şir fundamental (sau şir Cauchy) dacă pentru orice p  N avem


lim d xn , xn  p  0 .
n

Definiţie. Un spaţiu metric  X , d  se numeşte complet dacă orice şir fundamental al său este şir
convergent.
Propoziţia 1.1. Orice şir convergent este şir fundamental.
Observaţie: Reciproca propoziţiei 1.1. este valabilă numai în spaţiile metrice complete.
Definiţie. Funcţia f : X  X se numeşte contracţie dacă      0,1 astfel încât
d  f  x  , f  y      d  x, y  ,   x, y  X .
Definiţie. Punctul x*  X se numeşte punct fix al lui f : X  X dacă f x*  x* .  
Teorema de punct fix sau principiul contracţiei:
Fie  X , d  un spaţiu metric complet şi f : X  X o contracţie cu constanta    0,1 . Atunci:
i) f este continuă pe X;
ii) pentru orice x0  X , şirul  xn n , unde xn1  f  xn  ,  n , numit şirul aproximaţiilor

succesive, converge la punctul x* care este unicul punct fix al lui f; iii) eroarea aproximării
n

după n iteraţii este d xn , x 
1
*

 d  x0 , x1  ,  n  N* .

Demonstraţie: i) Fie a  X arbitrar şi şirul  an n  X cu lim an  a , deci lim d  an , a   0 . Avem:

n n

0  d  f  an  , f  a      d  an , a  Trecând la limită cu n   şi folosind criteriul cleştelui obţinem

lim d  f  an  , f  a    0 , deci lim f  an   f  a  , adică f este continuă în a şi cum a este arbitrar
n n
rezultă că f este continuă pe X.
ii) Avem
d  xn , xn1   d  f  xn1  , f  xn      d  xn1, xn     d  f  xn2  , f  xn1   
 2  d  xn2 , xn1    2  d  f  xn3  , f  xn2    
  n  d x0 , x1  (*1)

Pentru orice p  N* utilizând iterat inegalitatea triunghiului avem:

   
d xn , xn p  d  xn , xn1   d xn1, xn p  d  xn , xn1   d  xn1, xn2  

 
d xn2 , xn p  d  xn , xn1   d  xn1, xn2   
 d xn p1, xn p  (*2)
Din (*1) şi (*2) rezultă
   
d xn , xn p   n  d x0 , x1   n1  d x0 , x1    
  n p1  d x0 , x1  
1 p n

  n 1    
  p 1 d x0 , x1   n  1

d x0 , x1 
1

 d x0 , x1  

Deci 0  d xn , xn p   n   1
1
 d x0 , x1   (*3)

Cum lim  n  0 utilizând criteriul cleştelui rezultă

n

5
  
lim d xn , xn p  0,  p  N* , deci şirul  xn n este şir fundamental şi cum spaţiul X este complet
n

avem  xn n şir convergent. Notăm cu x*  lim xn . Trecem la limită în relaţia de recurenţă

n

n n

xn1  f  xn  şi folosind continuitatea lui f obţinem: lim xn1  lim f  xn   f lim xn , deci
n

 
x*  f x* , adică x* este punct fix. Pentru unicitate, presupunem că   x**  X astfel încât
f  x   x . Avem
** **

d  x , x   d  f  x  , f  x      d  x , x  , deci d  x , x   1     0 . Rezultă
* ** * ** * ** * **

d  x , x   0 , adică x  x .
* ** ** *

iii) Cum metrica d este continuă, trecând la limită cu p   în inegalitatea (*3) rezultă
n
p 
 
lim d xn , xn p  d xn , x*   1
 d  x0 , x1  .