MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

LICEUL TEHNOLOGIC „IORGU VÂRNAV LITEANU”

ORAŞUL LITENI, JUDEŢUL SUCEAVA

___________________________________________________________________________
___
Oraş Liteni, strada Mihail Sadoveanu, Nr. 2, tel/fax: 0230/535725,
e-mail grsliteni@yahoo.com www.liceuliteanu.ro

Nr. înregistrare ……………… data …………….

PROIECT PENTRU
OBŢINEREACERTIFICATULUI DE
COMPETENŢE PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC

SPECIALIZAREA :

TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII -

nivel 4

ÎNDRUMĂTOR PROIECT :
Profesor LILIANA CARMEN HRAB

CANDIDAT : APARASCHIVEI ANDREEA - BIANCA

CLASA a XII-a D

IUNIE 2019

1
 TEMA PROIECTULUI

Acţionarea pneumatică a dispozitivelor.

2
ARGUMENT ………………………………………………………………………….…..4

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE …………………………………………….…... 6

1.1. Rolul acţionarilor pneumatice.……………………………………………..…….….…6

1.2. Avantaje şi dezavantaje ale acţionării pneumatice ……………………………..….….8

1.3. Sisteme şi scheme de acţionare pneumatice …………………………………………....9

CAPITOLUL II DEFECŢIUNILE INSTALAŢIILOR PNEUMATICE…………………15

2.1. Defecte datorate unei alimentări cu aer comprimat într-o reţea subdimensionată……15
2.2. Defecte datorate condensarii apei……………………………………………………...16
2.3. Defecte datorate murdariei…………………………………………………………..16
2.4. Defecte la un temporizator pneumatic …………………………………………..…….16
2.5. Defecte la partea de putere ……………………………………………………….…. 17
CAPITOLUL III ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMA-
TICE…………...…… ……………………………………………………………………...19

CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII …………………….21

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………..….23

3
 ARGUMENT

În categoria produselor mecatronice se încadrează maşinile unelte cu comandă numerică,

robotii, aparatura de birotică, tehnica de calcul, aparatura electrocasnică etc..
Produsele mecatronice constituie noua generaţie şi se întâlnesc practic în toate domeniile
de activitate, inclusiv în agricultură şi în construcţii. Implicarea şi aplicarea mecatronicii re-
prezintă un nou nivel de integrare pentru tehnologiile avansate de fabricare şi procesare.
Modelul mecatronic ajută la vizualizarea varietăţii disciplinelor necesare pentru înţelege-
rea, proiectarea, întreţinerea şi repararea maşinilor automate moderne.
Sistemele uzuale de acţionare folosesc trei surse: electrică, pneumatică sau hidraulică.
Una din direcţiile aplicative importante ale pneumaticii care a cunoscut progrese spectacu-
loase în special în ultimii 15 ani, îl constituie proiectarea, construcţia si exploatarea echipa-
mentelor şi sistemelor pneumatice de acţionare, cu aplicaţii în construcţia utilajelor
tehnologice fixe şi mobile,maşinilor unelte, roboţilor industriali.
Sistemele de acţionare pneumatice sunt preferate într-un număr mare de aplicaţii industriale,
din cele mai diverse sectoare, datorita unor calităţi incontestabile cum sunt: robusteţea, sim-
plitatea constructiva, productivitatea, fiabilitatea ridicată a si nu in ultimul rând preţul de cost
mai scăzut.
In general, asemenea sisteme sunt folosite atunci când:
 trebuie controlate forţe şi momente de valori medii;
 viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu stricteţe o anumita lege;
 poziţionarea sarcinii nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
 condiţiile de funcţionare sunt severe (există pericol de explozie, incendiu, umiditate
etc);
 trebuie respectate cu stricteţe o serie de norme igienico - sanitare (in industria
alimentară, farmaceutică, tehnica dentară)

Lucrarea se adresează elevilor cu profil mecanic întreţinere şi reparaţii dar poate fi consul-
tată si de elevii cu alte specializări din domeniul mecanic.
Pentru redactarea proiectului am parcurs modulele:
1. Planificarea şi organizarea producţiei
2. Asigurarea calităţii
3. Lucrări de întreţinere şi reparaţii
4. Ungerea sistemelor tehnice

4
 5. Exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Competenţe vizate:
 Programează activităţi specifice locului de muncă.
 Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de
calitate.
 Stabileşte legătura între sistemele de fabricaţie şi aspectele planificării şi
controlului.
 Analizează stadiul şi natura uzurii.
 Organizează lucrări de întreţinere.
 Alege lubrifianţii necesari ungerii
 Coordonează lucrările de ungere a sistemelor.
 Verifică executarea lucrărilor de ungere.
 Evaluează starea tehnică a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor.
 Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului.
 Realizează sisteme de acţionare electrică.
 Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică.

5
 CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE

Sistemele de acţionare pneumatice sunt preferate într-un număr mare de aplicaţii industria-
le, din cele mai diverse sectoare, datorită unor calităţi incontestabile cum sunt: robusteţea,
simplitatea constructivă, productivitatea, fiabilitatea ridicată şi nu în ultimul rând preţul de
cost mai scăzut.
În general, asemenea sisteme sunt folosite atunci când:
 trebuie controlate forţe şi momente de valori medii;
 viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu stricteţe o anumită lege;
 poziţionarea sarcinii nu trebuie făcută cu precizie ridicată;
 condiţiile de funcţionare sunt severe (există pericol de explozie, incendiu, umiditate
etc);
 trebuie respectate cu stricteţe o serie de norme igienico - sanitare (în industria
alimentară, farmaceutică, tehnică dentară).

1.1.Rolul acţionarilor pneumatice

Utilizarea acţionărilor şi comenzilor pneumatice este extinsă în prezent practic în toate

ramurile industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor acţionări şi comenzi
poate fi făcută pornind de la clasificarea operaţiilor de lucru. Pornind de la tipul de mişcare,
impusă, elementele pneumatice pot fi folosite sub următoarele forme:
 elemente cu mişcare liniara în care se încadrează cele de avans precum şi cele de tipul
unităţilor pneumohidraulice de translaţie;
 elemente de mişcare liniară pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu
comandă intrisecă pentru diferite lungimi de cursă, reglabile, reversibile şi limitate;
 elemente cu mişcare oscilatorie în care se încadrează cilindrii oscilanţi în domeniul de
până la 180, 290 sau chiar 360;
 elemente cu mişcare circulară pas cu pas ca de exemplu masa rotativă cu posibilităţi
de fixare a unui număr corespunzător de paşi în cadrul unei rotaţii complete;
 elemente cu mişcare rotativă de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o
putere de până la 25 CP.

6
În continuare sunt prezentate câteva exemple de aplicare a acţionărilor si comenzilor
pneumatice care, cu mici modificări, se întâlnesc aproape în toate domeniile şi anume:
 pentru echiparea uneltelor pneumatice se utilizează cilindrii cu simplă şi dublă
acţiune folosiţi pentru fixările pieselor care urmează a fi prelucrate; dispozitivele de
fixare pneumatice pot fi concepute şi construite pentru a fi acţionate manual sau
automat, acestea din urmă având un domeniu larg de aplicaţii;
 pentru realizarea dispozitivelor de alimentare a maşinilor-unelte de prelucrare a
pieselor metalice sau a lemnului;
 pentru asamblarea mai multor piese în operaţii de montaj se apelează la staţii
pneumatice dispuse în serie sau pe o masă rotativă care pot asigura chiar şi operaţiile
de înşurubare;
 pentru efectuarea operaţiilor de prelucrare a metalelor: prin aşchiere (găurirea
metalelor uşoare şi neferoase, oţelului precum şi a lemnului, pentru diametre, în
general, sub 10 mm), frezare prin asigurarea avansului obţinut cu ajutorul
dispozitivelor pneumatice sau pneumohidraulice şi prin deformarea plastică la nivelul
unor forţe de cel mult 0,3 kN prin folosirea preselor pneumatice de gabarit redus
 pentru echiparea maşinilor de prelucrat lemnul cu dispozitive pneumatice de fixare
precum şi pentru asigurarea avansului;
 pentru prelucrarea maselor plastice în care intervin uneltele de tensionare
pneumatice, la producerea semifabricatelor din mase plastice, în scopul prelucrării
termoplastelor precum şi în tehnica împachetării cu mase plastice;
 pentru realizarea operaţiilor de măsurare a lungimilor la maşinile de prelucrat sau la
instalaţiile de sortare automată prin mijloace pneumatice;
 pentru formarea prin presare a plăcilor de beton utilizate în domeniul construcţiilor
precum şi pentru realizarea operaţiilor de dozare a materialelor necesare preparării
betonului şi introducere acestora în betoniere;

Pentru asigurarea transportului unor obiecte mai mari, ca de exemplu, a plăcilor de carton,
lăzilor sau a unor obiecte compuse din mai multe repere; de asemenea sunt folosite în mod
curent utilaje de ridicat prevăzute cu motoare pneumatice. Un domeniu aparte îl constituie
tehnica pneumatică de transport pentru materiale granulate prin tubulaturi, mediul de trans-
port fiind chiar aerul comprimat.

7
1.2 Avantaje şi dezavantaje ale acţionării pneumatice
Avantajele acţionărilor pneumatice

Acţionările pneumatice şi-au găsit aplicaţii în domenii ale tehnicii extrem de variate, pen-
tru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste acţio-
nări:
 datorită vitezelor de lucru şi de avans mari, precum şi momentelor de inerţie mici,
durata operaţiilor este mică.
 acţionările pneumatice pot fi foarte rapide: utilizând elemente logice sau convertoare
electropneumatice se pot realiza instalaţii cu funcţionare în ciclu automat, care oferă
productivitate mare;
 forţele, momentele şi vitezele motoarelor pot fi reglate uşor, utilizând dispozitive
simple;
 supraîncărcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;
transmisiile pneumatice permit porniri, opriri, dese şi schimbări de sens bruşte, fără
pericol de avarie;
 aerul comprimat este relativ uşor de produs şi de transportat prin reţele este nepoluant
şi neinflamabil;
 poate fi stocat în cantităţi apreciabile;
 pericolul de accidentare este redus;
 întreţinerea instalaţiilor pneumatice este uşoară dacă se dispune de personal calificat.

Dezavantajele acţionărilor pneumatice

În comparaţie cu alte tipuri de acţionări (hidraulice, electrice) acţionările pneumatice

prezintă următoarele dezavantaje:

 datorită limitării presiunii de lucru forţele şi momentele oferite de motoarele

pneumatice sunt reduse;
 compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisă a unor parametri de funcţionare,
de exemplu menţinerea constantă a unor viteze mici de deplasare;
 aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor
piese prin eroziune şi abraziune precum şi la coroziunea componentelor;

8
  în anumite condiţii de mediu şi funcţionare, există pericol de îngheţ;
 randamentul transmisiilor pneumatice este scăzut.

Acţionările pneumatice sunt utilizate: în industrie cu pericolul de incendii, explozii:

metalurgie, chimie, minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale

1.3. Structura unui sistem pneumatic de acţionare

În figura 1 este prezentat, spre exemplificare, un sistem de acţionare pneumatic. Acest

sistem, un sistem simplu, are în componenţa sa următoarele echipamente:
 motorul pneumatic MP, care transformă energia pneumatică de intrare în lucru
mecanic util;
 elementele de reglare şi control ERC, care îndeplinesc următoarele funcţii:
- dirijează fluidul sub presiune, controlând astfel sensul de mişcare al sarcinii antrenate de
către motor şi oprirea acesteia (distribuitorul pneumatic DP);
- reglează debitul la valoarea cerută de motor şi prin aceasta viteza de mişcare a sarcinii
(droselele de cale D1 şi DC2);
- reglează presiunea în sistem, în corespondenţă cu sarcina antrenată;
 generatorul de energie GE, care generează energia pneumatică necesară sistemului; în
practică pot fi întâlnite două situaţii:
- când se dispune de o reţea de aer comprimat, caz în care energia necesară este preluată de la
această reţea prin simpla cuplare a sistemului la unul din posturile de lucru ale reţelei;
- când nu se dispune de reţea de aer comprimat, situaţie în care trebuie apelat la un compre-
sor;
În practică există o mare diversitate de sisteme de acţionare pneumatice. Totuşi se poate
vorbi de o structură comună care pe lângă echipamentele deja prezentate mai poate
conţine:
 unitatea de comandă UC; la acest nivel se poate opta pentru un număr limitat de
soluţii, bazate pe:
- dispozitive electronice
- relee electromagnetice
- elemente logice pneumatice.

9
 Figura 1 Sistem de acţionare pneumatic

Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici aer

comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de ieşire mecanismelor
acţionate.

10
 Figura 2 Motor pneumatic

Drosele sunt elemente ce permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor prin
reglarea debitului de alimentare.
Funcţionarea droselelor se bazează pe variaţia secţiunii de curgere a fluidului, ceea ce duce
la modificarea debitului vehiculat prin drosel.
Variaţia căderii de presiune determină variaţia debitului ce traversează droselul, deci
variaţia vitezei de mişcare a elementului de execuţie alimentat. Droselele sunt de obicei
reglabile şi se întâlnesc în două variante:
- drosele simple reglează debitul de fluid indiferent de sensul de curgere al acestuia;
- drosele de cale permit variaţia debitului pentru un singur sens de curgere.

11
 Figura 3 Drosel de cale Figura 4 Regulator de debit cu surub

Supapele sunt elemente pneumatice care pot avea funcţii de reglare si control a
parametrilor agentului de lucru din circuit .
După funcţiile pe care le au, supapele se clasifică: supape de selectare și supape de sens.
Supape de selectare sunt cele care selectează fie căile de transmitere a agentului de lucru, fie
agentul de lucru caracterizat de anumiţi parametri.

Figura 5 Supapă de sens

Distribuitoare pneumatice

Distribuitoarele pneumatice au rolul de a dirija aerul comprimat pe anumite trasee în

funcţie de comenzi primite din exterior.
Într-un sistem de acţionare distribuitorul are în primul rând sarcina de a realiza inversarea
sensului de mişcare al organului de ieşire al motorului şi în anumite situaţii de a realiza
oprirea acestuia. Distribuitoarele folosite în acest scop se mai numesc şi distribuitoare
principale (figura 2 – DP).
Distribuitoarele pot fi folosite însă şi pentru generarea unor semnale de comandă
pneumatice, situaţie în care se numesc distribuitoare auxiliare; din această categorie fac parte:
butoanele pneumatice (figura 2 – BP), limitatoarele de cursă (figura 2 – LC1 şi LC2) şi
electrovalvele.

12
 Figura 2

În timpul lucrului, elementul mobil al acestor echipamente ocupă un număr finit de poziţii
stabile de funcţionare. În aceste poziţii între elementul mobil şi corpul distribuitorului se
generează secţiuni de curgere, de valoare zero sau egală cu secţiunea nominală, în acest fel
stabilindu-se sau întrerupându-se anumite circuite. În consecinţă la orificiile de ieşire ale
echipamentului debitul poate avea numai două valori, zero sau valoarea nominală.

Simbolizare

În reprezentarea simbolică (figura 3) fiecare poziţie a distribuitorului este materializată

printr-o “căsuţă” (un pătrat).

13
Figura 3

14
 CAPITOLUL II DEFECŢIUNILE INSTALAŢIILOR PNEUMATICE

Eventualele dereglări si defecte care apar în instalaţiile pneumatice pot fi cauzate de :

 uzura naturală a componentelor şi a tubulaturii ;

 uzura naturală datorată factorilor externi şi interni care depind, in pneumatica , in mod
esenţial, de natura aerului comprimat;
 uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte în
funcţionare, scurgeri, etc.
 aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin
obstrucţie, colmatare, uzura, etc.
 obstrucţia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de influente externe ;
 depunerile creează o rezistenta la curgere în interiorul conductelor si a componentelor,
ceea ce poate avea consecinţe în ceea ce priveşte căderile de presiune, ceea ce poate
duce la defecte în funcţionare ;
 erori în funcţionare pot apare si datorita căderilor de presiune datorate scurgerilor sau
a variaţiei presiunii de intrare. Cartuşele filtrante prost întreţinute sunt, în egală mă-
sură, cauzele căderilor de presiune.
 montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzură prematură a acestora.
 fixarea incorectă a captorilor de final de cursă sau lungimea prea mare a cablurilor
care transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor în funcţionare.

2.1 Defecte datorate unei alimentari cu aer comprimat intr-o retea subdimensionata

In situaţia alimentării insuficiente cu aer comprimat, apar următoarele probleme :

 cadenţa cilindrilor nu este respectată întotdeauna datorită unei căderi bruşte de

presiune, datorată acţionarii simultane a altor elemente de putere.
 în timpul căderii de presiune o parte din încărcarea momentană se produce la nivelul
cilindrului.

Aceleaşi simptome pot apăre în cazul modificării secţiunii de trecere a fluidului sau în
cazul scurgerilor la nivelul racordurilor.
O micşorare a diametrului cu 20% duce la dublarea pierderilor la încărcare.

15
2.2 Defecte datorate condensării apei

Dacă facem abstracţie de coroziunea superficială datorată apei condensate existenţa în

aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte
importante.
Lubrefianţii, sub actiunea apei au tendinţa de a se transforma în emulsii, ceea ce prezintă un
nou risc pentru toate ajustajele de înaltă precizie a sertarului distribuitorului.

2.3. Defecte datorate murdariei

Instalaţiile pneumatice sunt dotate, în general, cu un filtru de intrare, în amonte.

Daca conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curaţată prin suflare, înainte de a
fi racordată, toate impurităţile existente vor pătrunde direct în distribuitor.
De asemenea, în instalatia care există de atâta timp, particulele de rugină apar în
tubulatura (ţevi), dacă acestea nu sunt protejate contra coroziunii şi aerul comprimat conţine
mult condens.
Murdădria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinte :
 « Taierea » părţii vulcanizate a scaunului supapei, rezultând scurgeri
permanente ;
 Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdarie. Timpii de alimentare
sau de refulare sunt modificati, iar mişcarea pistoanelor cilindrilor devine mult
prea lentă.

2.4 Defecte la un temporizator pneumatic

a) Defect : Nu apare semnal de ieşire ca raspuns a semnalului de comandă.

Cauza : Scurgerile la nivelul pistonului de comanda sunt egale sau superioare debitului la
nivelul droselului.
Control : se deşurubeză complet şurubul de strângere al droselului, iar dacă zgomotul de aer
care refulează nu este clar perceptibil şi distribuitorul nu comută, rezultă ca pistonul de
comandă al distribuitorului este blocat.
b) Defect : După oprirea prelungită a instalaţiei (in week-end) temporizarea este net
superioară decât în serviciu continuu.

16
Cauza: Dupa o oprire prelungită, pistoanele de comandă au tendinţa de a se bloca, ceea ce
înseamnă ca aderenţa şi deci presiunea de comutare necesară sunt net mai mari. Defectul va
disparea după câteva secunde.

2.5. Defecte la partea de putere

a) Defect : Aerul refulează continuu în R sau în S.

Cauze : - garnitura tip maneta a cilindrului (1) nu este etanşă;
- distribuitorul (4) nu este etanş ;
- pentru distribuitorul cu 3 poziţii, acesta este blocat în poziţia mediană (centrala).
b) Defect : Nu poate fi reglată viteza pistonului.
Cauze: - Regulatorul de debit (3) este plin cu murdărie;
- Clapeta anti-retur nu este etanşă.
c) Defect : Pistonul nu revine în poziţia iniţiala, după întreruperea semnalului de comandă.
Cauze : - Distribuitorul (4) nu comuta ;
- Ruperea arcului de revenire sau griparea pistonului ;
- Pilotarea (5) este defectuoasă. De exemplu: scaunul supapei nu etanşează, deci rezultă
trecerea permanenta a aerului de la P la pistonul de comanda Z.
- Refularea pilotului este blocata.
d) Defect : In prezenta unui semnal de comanda pistonul nu avansează.

17
 Cauze : - Pe partea electrică bobina este defectă ;
- Pe partea pneumatic canalul în derivaţie de la P la pilot este blocat , pistonul de comandă
din capul distribuitorului este gripat şi garnitura dintre pilot şi capul distribuitorului este
defectă. Scurgerea de aer de comandă este cu atat mai importantă cu cât presiunea nu este
suficientă pentru comutare.

18
 CAPITOLUL III ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR
PNEUMATICE

Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri.

Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator de
sfârşit de cursă), elemente de aşezare, elemente de comandă şi de acţionare (cilindri, şurub
etc.).
Din punct de vedere al subansamblurilor de întreţinut un sistem pneumatic conţine:
filtre, ungătoare, garnituri din material plastic, îmbinări filetate, ventile, cilindri. Menţinerea
performanţelor sistemului pneumatic depinde în mare măsură de modul cum se realizează
întreţinerea şi repararea acestor subansamble.
În tabelul de mai jos se indică câteva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a
sistemului pneumatic.

Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice.

Elementul
Indicaţii privind întreţinerea
sistemului
Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţeaua de alimentare înainte de a intra în
partea de comandă.
Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. În
Filtrul
multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă, care poate prezenta defecţiuni:
acumulare de apă de condens, dereglarea arcului, defecţiuni ce trebuie remediate la
operaţia de revizie.
Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dacă nivelul a scăzut
Ungătorul
se face umplerea cu ulei corespunzător.
Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor; la
Conductele conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la
ulei.
În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşare; este
Îmbinările
indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi
filetate
modifică volumul iniţial.
Se verifică tija pistonului, care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce
Cilindrul
la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune

19
 schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă.
de fixare

În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într-un interval cât mai
scurt. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi, iar unele subansamble
defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate.
Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată
existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri, membrane,
magneţi, cilindri, arcuri etc.

20
 CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

In atelierele de reparare a utilajelor se desfăşoară o activitate complexa datorită cărui fapt

şi normele de tehnica a securităţii muncii sunt diverse în funcţie de locurile de muncă .
Se vor respecta normele de tehnica a securităţii muncii si normele de prevenire si stingere a
incendiilor specifice lucrărilor de: lăcătuşerie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul
maşinilor
 unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum şi următoarele norme specifice
reparaţiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui
maistru sau sef de echipa;
 uneltele şi dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.) utilizate
de echipa de reparaţii trebuie sa fie în bună stare;
 înainte de începerea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii la un utilaj, maistrul sau
seful de echipa se va asigura ca maşina respectiva sa nu poată fi pusă accidental in mişcare,
iar pentru orice eventualitate pe întrerupătorul electric principal se va pune o tabla indicatoare
cu inscripţia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
 la maşinile prevăzute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
 după terminarea reparaţiilor, maşina nu va fi pusă în stare de funcţiune înainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protecţie;
 înainte de punerea în funcţiune se va controla dacă sculele folosite la reparaţie au fost
înlăturate de pe maşina;
 darea maşinii în funcţiune nu se va face decât după executarea recepţiei;
 în încăperile în care se spală şi degresează piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
 la degresarea pieselor cu solvenţi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de închidere şi se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
 soda caustică se va introduce în băile de degresare cu coşuri de sită;
 piesele se vor introduce şi scoate în băile de degresare electronica numai după
întreruperea curentului electric care alimentează baia;

21
  la acoperiri galvanice muncitorii îşi vor unge mâinile şi nările cu o alifie protectoare
pentru a prevenii acţiunea vătămătoare a vaporilor diferiţilor compuşi chimici şi vor
purta tot echipamentul prevăzut de normele de protecţia muncii;
 nu este permis lucrul în poziţie aplecata deasupra băii;
Sănătatea şi securitatea muncii la manipularea şi transportul manual al materialelor
O serie de accidente de natură mecanică au drept cauză manipularea, transportul manual sau
depozitarea incorectă a materialelor (materii prime, produse intermediare, produse
finite). Cele mai frecvente leziuni care se produc sunt tăieturile, strivirile, loviturile,
fracturile,etc. la nivelul mâinilor (la degete în special) sau al picioarelor, dar au loc şi
accidente mai grave (fracturarea coloanei vertebrale sau hernie).
Manipularea şi transportul manual al materialelor se efectuează în special în operaţiile de
încărcare - descărcare şi depozitare. Cunoaşterea măsurilor minimale de protecţia muncii la
executarea acestora este indispensabilă pentru securitatea muncii.

22
 BIBLIOGRAFIE

1. Acţionări hidraulice şi pneumatice – Editura Universitară, 2005;

2. Internet;

3. Mecatronică – Manual pentru clasa a XI-a. Editura Delta 2004;

4. Elemente de mecatronică – Editura EduSoft, 2006;

5. Maşini,aparate,acţionări şi automatizări - Năstase Bichir, Dan Mihoc, Corneliu Boţan,

Sabina Hilahi ;

6. Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată -

Doiniţa Ghinea,Sabina Hilahi;

7. Colecţia revistelor FIS, Festo Ag & Co, Esslingen;

8. Martin Williams, Graham Spencer, David Hoey - Fit for TPM - Revista Mecatronica
nr.1/200

9. Auxiliar curricular

23