Colegiul cooperatist din Moldova

Referat
Tema: “Valori naționale și valori europene”

Elaborat: Moraru Daniel

Verificat : Luminița Catrinici

Chișinău 2018
Valorile Europene

Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate,stat de drept
şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităţilor. Valorile sunt commune Statelor Membre într-o
societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între
femei şi bărbaţi (din Constituţia Europeană).

Ce este “Demnitate umană”?

Din definiţia cuvintelor, putem deduce următoarele adevăruri, cu privire la “demnitateaumană”:
-Demnitatea umană cuprinde caracterul, atitudinea şi comportamentul omului ca fiinddestoinice, bune,
sensibile la suferinţele celorlalţi.
Demnitatea, mai vizează şi o funcţie înaltă de stat, ceea ce ne arată că orice individ, cu ofuncţie înaltă în
stat, are obligaţia să se poarte cu demnitate, destoincie şi vredncie cu privirela poziţia sa şi faţă de oameni.

Libertatea este, deopotrivă, o valoare personală şi una colectivă. Toţi oamenii doresc să fieliberi, în ceea
ce priveşte gândirea şi manifestările propriei personalităţi. O societate careluptă pentru democraţie, luptă
pentru libertate (însă, fără ca termenii democraţie şi libertate să
fie sinonimi).
Dorinţa oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristică a societăţii contemporane ci este un drept, pe care
omul îl posedă prin natura sa

Democrația este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației
sunt votul universal și suveranitateanațiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului(egalitatea în fața legii,dreptul la opinie
etc.), pluripartidismul,limitarea și separația puterilor în stat.
În ziua de astăzi termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democrație liberală, dar există
multe alte varietăți iar metodele de a guverna pot diferi.

Egalitate, concept filozofico-sociologic care desemnează cerinţele realizării aceleiaşi situaţii sociale
pentru toţi membrii societății.
Noţiunea de egalitate nu are acelaşi conţinut în diferite epoci sau pentru diferite clase. Astfel,
concepţia burgheză despre egalitate, apărată de ideologii revoluțiilor burgheze din sec. XVII-XVIII,
reducea egalitatea la drepturile cetăţenilor de a fi egali în faţa legii, adică la egalitatea juridică. În
condiţiile împărţirii societăţii în clase antagoniste, acest model de egalitate, deşireprezintă un progres faţă
de raporturile sociale întemeiate pe rînduielile feudale, are în mod necesar un caracter formal şi limitat.
Avînd ca bază obiectivă relaţiile de producţie socialiste, egalitatea politică nu mai are în socialism un
caracter formal, ci unul real; toţi oamenii, fără nici o deosebire, au posibilităţi,drepturi şi obligaţii egale de
a participa activ la rezolvarea tuturor problemelor vieţii sociale,economice si politice.

Combaterea discriminării
Discriminarea În majoritatea țărilor democratice există legi împotriva discriminării iaregalitatea de
tratament este în general garantată de Constituție. Cu toate acestea fenomenele de discriminare există
chiar și în absența unor legi pro - discriminare, și împotriva eforturilor legislative de combatere
a fenomenului.
Printre cele mai frecvente fenomene de discriminare se află: discriminarea pe bază vârstă, de avere, de
convingeri politice, de naționalitate, de rasă, de sex, de religie, de convingeri sexuale etc.
Legile discriminatorii, cum ar fi demarcarea (redline) există în multe țări. În unele locuri au
fost tentative controversate de utilizare a cotelor rasiale pentru a remedia efectele negative ale
discriminării.
Toleranță
Adevărata toleranță, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" însensul
originar, ea presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin
toleranță se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, altemoduri de gândire și puncte de
vedere, alte stiluri și moduri de viață. Astfel, garantareanecesității spiritului de toleranță depășește
cu mult domeniul îngust al politicii.

Egalitatea
între femeiși bărbați reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europeneși o
condiție necesar ă pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, ocupare a for ței de muncă și coeziune
socială la nivelul UE. Cu toate că încă exista o serie de inegalități, în ultimeledecenii, UE a facut progrese
semnificative pentru ca femeileși bărbații să beneficieze deșanse egale. Acest lucru se datorează, în
primul rând, legislației privind tratamentul egal,măsurilor destinate să integreze principiul egalității de
șanse în toate politicile comunitare șimăsurilor specifice privind promovarea femeilor. Egalitatea de
șanse între femeiși bărbați este conturată la nivelul accesului la locurile de muncă, plata egală, protecția
maternității, concediul pentru creșterea copilului, securitatea socială și regimurile profesionale de
securitate socială, sarcina probei în cazuri dediscriminareși activitățile independente.

Valori Nationale
În conformitate cu Decretul Preşedintelui R.M. nr. 1365- IV din 6 noiembrie 2007 privind declararea
anului 2009 drept An al sărbătoririi a 650 de ani

Constituţia – legea supremă a statului

La textul introductiv al Constituţiei Republicii Moldova publicată în Monitorul Oficial al

RepubliciiMoldova nr. 1, din 18.08.1994, deputaţii Parlamentului au scris:

Este de datoria fiecărui cetăţean al ţării să cunoască Constituţia şi bine ar fi ca studierea textului integral
al acestei legi supreme să devină o parte componentă importantă a programului şcolar, tot aşa cum este
dedatoria fiecărui creştin să studieze şi să cunoască în profunzime textul Sfintelor Scripturi ale Vechiului
şi Noului Testament – Constituţia lui Dumnezeu pentru toţi oamenii, care sunt creaţia mâinilor Lui.

Valorile naţionale stipulate în jurământul preşedintelui

La Articolul 79, punctul 2 al Constituţiei, este stipulat integral textul jurământului pe care trebuie să-l
depună preşedintele în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale şi care este următorul:
Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia
şi legileţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea,
independenţa,unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Să vedem ce spune Constituţia ţării cu privire la fiecare din aceste valori ale naţiunii noastre.
Democraţia
Democraţia nu a existat la fondarea Statului Moldovenesc şi nici după aceasta. Forma de guvernare
ceamai răspândită pe parcursul istoriei a fost monarhia. Când am avut împăraţi înţelepţi, am avut parte
de binecuvântare, dar aceşti împăraţi au fost foarte puţini la număr. Au fost anumite încercări scurte
dedemocraţie, dar odată cu ocuparea ţării noastre de către Uniunea Sovietică, aici a fost un sistem
totalitar şidemocraţia a fost doar în cuvinte. Oamenii mergeau la alegeri, dar acestea erau formale,
pentru că fiecaredin ei ştia că nu va influenţa nicicum mersul lucrurilor şi nu se va schimba nimic. Odată
cu declarareaindependenţei ţării noastre a început o dezvoltare a democraţiei. Cu părere de
rău, rezultatele democraţieidupă 17 ani de independenţă nu sunt prea îmbucurătoare şi aceasta pentru
că democraţia noastră îşi tragerădăcinile din totalitarismul sovietic. Aliniatul 3 al articolului 1
al Constituţiei spune:

Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şilibertăţile
lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valorisupreme şi
sunt garantate.

Dreptatea şi Libertatea

Sunt două mari şi importante valori ale naţiunii noastre care ne sunt garantate prin legea supremă
astatului. Tocmai de aceea există Constituţia şi celelalte legi ale statului, ca să fie asigurată
dreptatea.Articolul 55 al Constituţiei spune:

Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bunăcredinţă, fără să

încalcedrepturile şi libertăţile altora.

Independenţa

După ce am fost atât de mulţi ani sub stăpânirea turcească, rusească, sovietică, acum am ajuns să
avemindependenţă statală, care ne este garantată prin Constituţie. Dar, cu părere de rău, greu învăţăm
să ne bucurăm de independenţa noastră. În istoria ţărilor care au abolit robia, de multe ori se întâmplau
cazuri când robii, după ce erau eliberaţi, se întorceau din nou la stăpânii lor, pentru că nu putea să fie
liberi.Libertatea era pentru ei o mai mare povară.