Migrația

Cauzele migrației
Stoparea migrației

Proiect relizat de:

 Perți Laurențiu

 Dobre Sorin

 Păunescu Flavius

 Gheorghe Gabriel

 Secu Daniel
 Migraţia este unul dintre factorii care influenţează scăderea populaţiei, ca
migraţie internă (din zonele rurale slab dezvoltate spre oraşe cu dinamism economic) şi
mai ales externă. Orice strategie de reconstrucţie a societăţii româneşti, de dezvoltare
durabilă a ţării are ca element central populaţia, iar orice încercare de elaborare a
acestora fără măsuri de redresare a stării demografice este sortită eşecului.

România nu poate avea prea curând foarte multe compensaţii în faţă ofertei
făcute de Occident. Primul factor pentru care populaţia migrează îl constituie cel
economic. Tendinţa semnificativă a emigrării este determinată de lipsa locurilor de
muncă, de nivelul de trăi scăzut şi de sărăcie.

Un exemplu cât se poate de simplu: în Germania, începând de anul acesta,

există salariul minim de 8,50 euro pe oră pentru calificarea minimă. Cum să faci faţă
unei asemenea oferte, dacă ne gândim că un profesor, în România, are salariul mediu
orar de 9,3 lei net (2,09 euro), ceea ce înseamnă că un profesor câştigă într-un
an(3.500 euro) cât un cadru didactic din Luxemburg în 15 zile(72.000 euro pe an).

Cauze ale migratiei:

1.Lipsa locurilor de muncă din zona rurală, în agricultură

Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei româneşti, aproape

30% din populaţie lucrând în acest domeniu. Parcelele mici de pământ şi eşecul în
adoptarea tehnicilor moderne în agricultură determină ca producţia din fiecare an să fie
dependenţă de capriciile vremii.

Nu au fost comasate proprietăţile pentru realizarea fermelor rentabile, ce ar

putea crea locuri de muncă, proprietăţile sunt încă mult fărâmiţate. Nu au fost lansate
programe de sprijin a producătorilor agricoli, credite pentru achiziţia de utilaje, pentru
dezvoltarea spaţiilor de depozitare (silozuri, depozite frigorifice pentru legume-fructe),
pentru înfiinţarea-reînfiinţarea sistemului de irigaţii, etc. La toate acestea se mai adaugă
şi un sistem al asigurărilor producţiilor foarte greoi, chiar nesatisfăcător. O ţară cu o
suprafaţă agricolă de invidiat (14,8 milioane de hectare), cu o dispersie hidrografică la
fel, nu reuşeşte decât în anii cu precipitaţii bune producţii comparabile cu ţările
dezvoltate.
2.Sănătatea şi învăţământul

Doar 16% dintre cetăţeni sunt mulţumiţi de sistemul public de sănătate şi, în
cazul sistemului de învăţământ, 28% dintre concetăţeni sunt mulţumiţi de şcoală
românească, potrivit unui sondaj european. Cu un trend descendent al gradului de
mulţumire al cetăţenilor faţă de cele două sisteme este greu să stopezi migraţia
internaţională.

Dezindustrializarea ţării a condus la creşterea şomajului, la scăderea

colectării taxelor şi impozitelor, în final la comprimarea economiei. Creşterea numărului
de pensionari anticipaţi a condus la un şomaj mascat pe fondul diminuării accentuate a
resurselor de la stat şi, în timp, accelerarea dezechilibrului între numărul de pensionari
şi cei ce contribuie la fondul de pensii. 3. Sănătatea şi învăţământul

3. Transferul tehnologic redus

Mulţi tineri români doresc să studieze în străinătate motivând că specializările

pentru care ei manifestă interes nu se găsesc în România, sau dacă sunt,
performanţele acestora sunt reduse la noi. Sigur, nu este rău să studieze în
universităţile ce au performanţă pe acele domenii, dar nu putem să nu recunoaştem că
fondurile pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, alocate în România sunt aproape
nesemnificative..

O foarte mică parte dintre românii ce au reuşit să performeze în străinătate s-

au întors acasă şi au devenit întreprinzători, la Cluj sunt destule exemple de reuşită pe
IT, dar şi în alte domenii din industrie şi agricultură sau servicii. Cred că acesta este cu
adevărat un mare beneficiu pentru societatea noastră. Întoarcerea acasă trebuie să fie
însoţită cu dorinţa de a investi, de a face transfer tehnologic, de a face, în cel mai fericit
caz, export de produse uşoare şi inteligente (soft, produse electronice etc)..
 Statul poate înfiinţa agenţii, incubatoare de afaceri, politici economice,
strategii de dezvoltare a industriilor tinere oferind condiţii cât mai atractive pentru aceşti
antreprenori ce-şi doresc repatrierea, consolidând astfel capitalul românesc.

Pentru a stopa migratia trebuie, in primul rand inteles acest fenomen si apoi
luate masuri in asa fel incat sa fie de ajutor si sa sa incurajeze tinerii romani sa nu
paraseasca tara.

Sociologul Dumitru Sandu, profesor doctor la Facultatea de Sociologie și

Asistență Socială a Universităţii București a raspuns ,intr un interviu pentru ziarul
,,Lumina” , la un set de intrebari legate de fenomenul de migratie din Romania.

Printre intrebari se gaseste si urmatoarea:

Ce e de făcut în situații atât de disperate?

Instituționalizarea migrației este soluția. Legat de politicile migrației,

indiferent că discutăm la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la Guvern, termenii-
cheie pe care eu i-aș folosi sunt nu stoparea acesteia ci optimizarea ei. Ultimul lucru
este posibil. Cum? La ce se referă optimizarea? În primul rând este vorba de a face
profit celor care te primesc acolo, fiindcă străinii nu te primesc fără să câștige în primul
rând ei. În al doilea rând, să nu ai consecințe negative grele pentru gospodăria, pentru
familia din localitatea părăsită de tine. E posibil acest lucru? Răspunsul este afirmativ.
Sigur, rezolvarea consecințelor negative nu se poate, dar ameliorare da.

E nevoie în primul rând de înțelegeri, de convenții între România și Italia,

Spania, Germania, adică între țara furnizoare de migranți și țara de destinație, între
agențiile de muncă de la noi și ei, în așa fel încât din ce în ce mai mulți români să plece
pe perioadă determinată, cu contract, astfel încât ei să se întoarcă în țară cu bani pe
care să-i folosească în familie și pentru a deschide o afacere.

Depopularea României nu poate fi stopată. Nici prin încurajarea natalității,

nici prin acordarea unor bani în plus la salariu. În primul rând, natalitatea oricărei țări
sporește foarte greu. Și iau în calcul aici țări bogate, din Vest, nu pe noi. Apoi, au existat
candidați la Președinția României care au promis în campaniile electorale zeci de mii de
euro pentru fiecare întors definitiv în țară. La problema depopulării României nu există
soluție unică. Putem crește salariile cu 100, 200 de lei, e foarte bine.

Oamenii au nevoie de bani. Dar nu așa se rezolvă situația. Ecuația e mult

mai complexă, are mai multe cunoscute și necunoscute. Nu putem face politici pe
migrație românească, pe diasporă, fără să știm clar ce avem acolo, în străinătate. Dacă
lucrăm doar pe impresii, nu rezolvăm nimic. Știați că acum migrația directă România-
Occident e mai slabă decât cea inter-țări, adică românii din Italia pleacă în Norvegia sau
Suedia, cei din Spania în Danemarca sau Olanda? Românii nu mai trec prin țară, ci
există o circulație care este total în afara spațiului românesc.