O ABORDARE STATISTICA PENTRU IMBUNATATIREA

SISTEMULUI PUBLIC DE SANATATE FOLOSIND

METODOLOGIA LEAN SIX SIGMA
Proiect Seminar Stiintific

Autor:
Iftode Cornel Stefan
 O ABORDARE STATISTICA PENTRU IMBUNATATIREA SISTEMULUI
PUBLIC DE SANATATE FOLOSIND METODOLOGIA LEAN SIX SIGMA

Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Issue 3/2018; Vol. 52
Ruxandra DINULESCU, PhD
Ion SMEUREANU, PhD
Cosmin DOBRIN, PhD
Ion POPA, PhD

Abstract

Schimbari in sistemul public de sanitate al Romaniei au loc in fiecare an insa, nu de

fiecare data, acestea sunt benefice pacientilor. Din moment ce nevoile consumatorilor ar trebui sa
primeze, orice noua oportunitate de dezvoltare ar trebui sa tina cont de acest lucru. Dovezi din
2017 confirma faptul ca sistemul public de sanatate nu poate demonstra o crestere din cauza
multiplelor deficiente ce trebuiesc corectate (irosirea resurselor financiare, a timpului etc). Acest
lucru sugereaza o analiza meticuloasa pentru a schimba fundamental in bine sistemul public de
sanitate.
Notabil, managerii din insistutiile publice de sanitate ar trebui sa fie capabili sa specifice
ce inseamna “calitatea”; altfel, asteptarile la un management de calitate sunt de prisos. Asadar,
este considerat ca procesul de imbunatatire trebuie sa aiba drept punct de dezbatere “vocea
pacientilor”.
Aceasta lucrare analizeaza, prin urmare, si va incerca sa prezica, un aspect aparent minor
insa foarte important, cum ar fi circumstantele asteptarii in fata cabinetului medical. Pentru
aceasta analiza au fost folosite doua „tool”-uri statistice – analiza ANOVA si analiza de regresie.
Rezultatele, formate ca o distributie liniara, demonstreaza ca intarzierea pacientilor este
influentata de intarzierea stistemului informatic.
In concluzie, ca recomandari, lucrarea de cercetare este un studiu in continua desfasurare
ce va analiza in continuare alti factori posibili care ar putea influenta asteptarea pacientilor.

1. Introducere.
Sistemul public de sanatate din Romania are probleme severe ce trebuiesc adresate. In aceste
zile, oamenii au din ce in ce mai putina incredere in sistemul de sanatate din cauza diferitelor
defecte. Printre alte probleme descoperite in sistemul de sanatate, pot fi mentionate probleme ca:
birocratia, timpul de asteptare al pacientilor in fata cabinetelor, sistemele electronice care se
blocheaza etc. Toate acestea au un impact atat asupra pacientilor cat si asupra personalului
medical.
 Asadar, datorita unei perioade economie mai dificile, oamenii prefera sa se bazeze pe
tratamente rapide, cum ar fi tratarea acasa in detrimentul consultatiilor la medic.
Primul pas este intelegerea sistemului public de sanatate. In 2017, Romania se situa pe ultima
pozitie (439 de puncte din 1000 in Indexul de Sanatate European). Clasamentul era compus din
34 de tari, Olanda continuand sa fie fruntasa cu 924 de puncte din 1000 (vezi figura 1).

Figura 1 – Indexul Romaniei comparativ cu celelalte tari europene in 2017

In cadrul acestui studiu, urmatoarele aspecte au fost examinate:

- posibilitatea pacientilor de a se informa neconditionat;
- accesul la retete medicale;
- posibilitatea obtinerii de retete si prescrieri medicale de calitate;
- accesul la antibiotice etc.

Punctajul Romaniei demonstreaza un nivel inferior de calitate, avand in vedere ca, atunci
cand studiul a fost realizat, era considerat faptul ca 333 este punctajul minim pentru o tara, un
sistem public de sanatate rudimentar. Prin urmare, comparativ cu celelalte tari, Romania are un
sistem de sanatate lipsit de privilegii.

In ciuda faptului ca Romania are personal medical extrem de calificat, logistica

sistemului de sanatate (aparatura medicala antica, absenta fondurilor, cladirile lipsite de siguranta
in caz de seism etc) lasa de dorit si conduce la migrarea masiva a acestora catre alte tari din
Uniunea Europeana care le permit sa isi desfasoare activitatea medicala in conditii normale.

Pentru castigarea increderii pacientilor in sistemul de sanatate, Romania ar trebui sa reorganizeze

sistemul public si sa implementeze o abordare numita Lean Six Sigma.

Lean este o abordare sistematică pentru reducerea sau eliminarea activităților care nu
adaugă valoare procesului. Aceasta subliniază eliminarea pașilor redundanți într-un proces și
luarea singurelor decizii ce aduc valoare adăugată. Metoda Lean asigură o înaltă calitate a
satisfacerii cerințelor clienților.
Ajută la:
- reducerea timpului unui ciclului de process;
- îmbunătățirea timpului de livrare a produsului sau a serviciului;
- reducerea sau eliminarea șanselor de generare a defectelor;
- optimizarea resurselor pentru îmbunătățiri majore, etc.

2. Lean Six Sigma in sistemul public de sanatate din Romania

Sistemul public de sanatate inca are multe de realizat inainte de a atinge un nivel lipsit de
defect. Six Sigma este o abordare fundamentala pentru observare, evaluare si reparare a
variatiilor unei activitati. Aceasta dilema rasare din cauza faptului ca orice proces are propriile
fluctuatii, incluzand procedurile medicale.
In abordarea Six Sigma, numarul de erori poate fi identificat ca criteriu de calitate; urmatorii
pasi sunt fundamentali:
1. Stabilirea celor mai critici si importanti consumatori;
2. Definirea nevoilor clientilor;
3. Masurarea performantelor;
4. Analizarea si introducerea imbunatatirilor;
5. Atingerea nivelului Six Sigma in aceasta institutie.

3. Metode aplicative

Pentru a putea oferi un nivel sporit de comfort pacientilor, sistemul public de sanatate ar
putea beneficia de un set de imbunatatiri. Acest lucru insa, nu poate fi obtinut intr-o perioada
scurta de timp, insemnand ca ar putea fi necesara stabilirea unei culturi organizationale in primul
rand. Pentru ca aceste actiuni sa fie indeplinite, trebuie creat un tabel al prioritatilor, al carui rol
principal este de a arata directiile principale care ar trebui imbunatatite, cat si principalele defecte
care ar trebui rezolvate iar, mai apoi, ordonarea lor in functie de cativa indicatori urmarind
preferintele pacientilor.
Urmarind regulile calculatorului de prioritati, fiecare deficienta care necesita atentie separata
este identificata ca un proiect care poseda urmatoarea forma:
- Un nivel determinat de atentie pentru client;
- Un cost determinat pentru aplicare;
- Un nivel determinat de fezabilitate;
- Un impact asupra oamenilor din proiect.
Figura 2 este un exemplu al calculatorului de prioritati asupra unei clinici din Bucuresti:
 Figura 2 – Calculatorul prioritatilor unei clinici din Bucuresti

In continuare, un alt instrument statistic care are abilitatea de a confirma sau infirma
relatia dintre cele doua valori (sistemul informatic intarziat si intarzierile timpului de intrare in
cabinet ale pacientilor). Aceasta abordare permite prezicerea rezultatelor in baza datelor
introduse. Regresia liniara este cea mai usoara modalitate de regresie, insa, de aceasta data, va fi
folosita o regresie multipla.
Functia regresiei va fi de tipul:

𝑌 = 𝑎 + 𝑏𝑋1 + 𝑐𝑋2 + 𝜀
Unde:
Y = timpul total de asteptare al pacientilor (variabila dependenta);
X1 = durata consultatiei (variabila independenta)
X2 = timpul in care sistemul informatic este blocat (variabila independenta)

Regresia va arata cum o variabila este dependenta unei alte variabile si corelatia arata
unghiul in care o variabila este dependenta alteia.

Rezultatele metodologiei: dintr-un total de 84 de pacienti, cel putin 9.52% vor intampina
intarzieri de cel putin 15 minute inainte de intrarea in cabinet. Principalul motiv este acela ca
sistemul informatic folosit este greoi si are multiple “blocaje”.
4. Concluzii

Conform rezultatelor obinute, concluzia este ca sistemul informatic are o influenta asupra
cresterii timpului de asteptare al pacientilor inainte de a intra in cabinet. In acest fel, timpul
de asteptare se schimba direct proportional cu blocajele sistemului informatic – de exemplu,
daca durata blocajelor creste, decalajele intrarii in cabinet a pacientilor vor creste, la randul
lor.
In acest fel, ca o solutie generala, situatia ideala ar fi ca blocajele sa nu dureze mai mult
de 3 minute. In acest fel, timpul de asteptare in fata cabinetului medical nu ar fi mai mare de
5 minute.
Cu ajutorul instrumentelor Lean Six Sigma, sistemul public de sanatate din Romania ar
putea creste calitativ. Principalul obiectiv al metodologiei este ca, la final, pacientii sa aiba
incredere in sistemul de sanatate. Practic, abordarea Lean serveste atat ca sistem de
management cat si ca filozofie, luand in calcul magintudinea, nivelul de dezvoltare al
oragnizatiei si strategiei.
Judecand dupa cercetarea in derulare creata pentru a investiga o parte a avantajelor
garantate de instrumentele Lean Six Sigma si care sunt probabil utile sistemului de sanatate
public, poate fi spus ca, pentru a crea un sistem de sanatate unde calitatea este prezentata si,
totodata, se axeaza pe nevoile pacientilor, urmatoarele aspecte trebuiesc urmarite:
- O persoana capabila sa sustina si sa imbunatatirea si eficienta actiunilor sau un lider in
acest camp trebuie sa se ocupe de procesul de management;
- Punerea accentului pe nevoile pacientilor este vitala, la fel ca in orice alt domeniu.

Toti angajatii ar trebui implicati in procesul de dezvoltare. Din momentul in care un spital
va initia o abordare Six Sigma, obligatia echipei care se ocupa de implementare este de a
instiinta toti angajatii cu privire la metodologia Lean Six Sigma pentru a-i obisnui cu
conceptele, si mai ales pentru a-i acomoda cu idea ca orice imbunatatire este posibila cu
ajutorul dedicatiei si suportului lor. Telul este ca angajatii spitalului sa stie ca au voie sa se
dedice imbunatatirii practicii si ca opiniile lor vor fi acceptate si binevenite de catre
manageri.
Cu toate acestea, un lucru este sigur: sistemul public de sanatate din Romania are nevoie
de imbunatatiri viitoare. Chiar daca exista un potential imens din partea acestuia, fara o
“ghidare” corespunzatoare, ar putea la fel de bine sa ramana doar un sistem pe care pacientii
dau vina si peste care tinerii doctori “sar” mai departe.