Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - IAŞI


FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

PROIECT LA ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARĂ

COORDONATOR: STUDENT:
LECTOR DR. EDUARD BOGHIŢĂ ALEXANDRU- IONUȚ MARDARE

2019
TITLUL PROIECTULUI:

ANALIZA PIEȚEI ȘI A POTENȚIALULUI


INTERN AL S.C. COTNARI S.A.
CUPRINS

Continuare
CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR
4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar
4.2 Metoda costului obiectiv

CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII


5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale
5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate

CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII


6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii
S.C Cotnari S.A
6.2 Analiza rezultatelor financiare
6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Cotnari S.A
6.4 Analiza sănătății întreprinderii

CAPITOLUL 7. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 4.
ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar


Cheltuielile de producție orientează decizia întreprinderii spre un anumit rezultat
economic.
Metoda indicelui cost unitar constă în analizarea costului de producție pe costuri
variabile și costuri fixe și are la bază analiza costurilor din cadrul teoriei producției pe termen
scurt și pe termen lung.
Pe termen scurt, când cel puțin un factor este variabil și are sens de consum specific
constant, profitul este influențat de costul fix mediu. Pe măsură ce producția crește, costul fix
mediu scade iar celelalte costuri inconstante determină creșterea profitului. În economie,
această situație se măsoară prin intermediul indicelui de creștere a costului variabil (ICV) în
raport cu cifra de afaceri (CA). Astfel, există 3 situații:
1. Când ICV = ICA, în joc rămâne doar costul fix și acesta influențează profitul. Această
situație are loc când întreprinderile mici care nu pot influența piața în niciun fel, sunt nevoite
s-o accepte.
2. Când ICV < ICA, în jocul rentabilității intră atât costurile fixe, cât și cele variabile.
Situația este specifică întreprinderilor mari care realizează economie de scară, respectiv
înregistrează avantaje de experiență. Practic, este situația evoluției costurilor pe termine lung
prin creșterea randamentelor, scăzând costurile variabile și cele fixe.
Pe termen lung, întreprinderea se comportă conform legii creșterii veniturilor,
considerându-se că această tendință de creștere a veniturilor determină un dezinteres față de
costuri.
3. Când ICV > ICA, se produce un dezechilibru de scară, date fiind costurile ascunse
(noncalitate, pierderi de cotă de piață, pierdere de clienți) și de ce organizaționale. Această
situație este specifică întreprinderilor mari.
În Tabelul 4.1 s-a realizat analiza costurilor de producție din perioada 2010 – 2013 la
S.C Casa de Bucovina – Club de munte S.A, prin metoda costului unitar, utilizând contul de
Profit și pierdere.
Numărul mediu de salariați ai întreprinderii este de 65, dintre care: personal
neproductiv (de conducere) – 4, reprezentând 6.15% din total și personal productiv – 61,
reprezentând 93.85% din total. Astfel, cheltuielile cu personalul au fost împărțite în cheltuieli
fixe (cheltuieli cu personalul neproductiv) și în cheltuieli variabile (cheltuieli cu personalul
productiv).

Tabelul 4.1
Analiza costurilor de producție la S.C Cotnari S.A prin metoda indicelui cost unitar
Nr. Indicator U. Anii de analiză Rata de
2016 2017
Crt. M evoluție
(%)
1. Alte cheltuieli materiale Lei 6500 6651 102
2. Alte cheltuieli externe (apă, Lei 3654 3745 102
energie)
3. Ajustări de valoare privind Lei 1000 1000 1
imobilizările
4. Cheltuieli privind prestațiile Lei 2500 2700 108
externe
5. Cheltuieli cu alte taxe, impozite Lei 1000 1000 1
6. Cheltuieli cu salarii, indemnizații Lei 901.2 928.4 103
(6.15 % din total)
7. Cheltuieli cu asigurări și protecție Lei 901.2 928.4 103
socială (6.15 % din total)
8. Cheltuieli fixe totale (CF) Lei 14654 15096 103
9. Cheltuieli cu materii prime și Lei 2000 2500 125
materiale
10. Cheltuieli cu mărfurile Lei 1520 1925 126
11. Cheltuieli cu salarii, indemnizații Lei 13752.8 14167.6 103
(93.85 % din total)
12. Cheltuieli cu asigurări și protecție Lei 13752.8 14167.6 103
socială (93.85 % din total)
13. Alte cheltuieli Lei 5000 7000 14
14. Cheltuieli variabile totale (CV) Lei 36025.6 39760.2 110
15. Total cheltuieli de exploatare (CT) Lei 50670.6 54856.2 108
16. Cifra de afaceri (CA) Lei 127564568 129731458 101
17. Producția totală (Qt) Buc 2013505 1943505 96
.
18. Costul fix unitar (Cf) Lei/ 0.0073 0.0077 105
buc.
19. Costul variabil unitar (Cv) Lei 0.018 0.020 111
20. Costul unitar total (Cu) Lei 0.025 0.028 112

Formulele utilizate în calculul indicatorilor sunt:


 CF = Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe + Ajustări de valoare privind
imobilizările + Cheltuieli privind prestațiile externe + Cheltuieli cu alte taxe, impozite +
Cheltuieli cu salarii și indemnizații (6.15% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție
socială ( 6.15% din total), unde CF = Cheltuieli fixe.
 CV = Cheltuieli cu materii prime și materiale + Cheltuieli cu mărfurile + Cheltuieli cu
salarii și indemnizații (93.85% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție socială
( 93.85% din total) + Alte cheltuieli, unde CV = Cheltuieli variabile
 CT = CF + CV, unde CT = Cheltuieli totale
CF
 Cf = , unde Cf = costul fix unitar iar Qt = producția totală.
Qt
CV
 Cv = , unde Cv = costul variabil unitar.
Qt
CT
 Cu = , unde Cu = costul unitar total.
Qt
În urma analizei se constată că indicele de creștere a cheltuielilor variabile (110%)
este mai mre decât indicele de creștere a cifrei de afaceri (101%), ceea ce arată că în jocul
rentabilității intră atât costurile variabile cât și cele fixe. Această situație este specifică
întreprinderilor mari care obțin economii de scară și înregistrează avantaje de experiența.

4.2 Metoda costului obiectiv


Metoda costului obiectiv a fost concepută ca un set de instrumente referitoare la
planificarea costurilor, managementul costului și controlul costului. Are ca obiectiv reducerea
costurilor printr-un proces continuu de îmbunătățire a tehnologiilor și a proceselor de
fabricație. Pentru îndeplnirea acestui obiectiv se impune cunoașterea diferitelor etape ale
vieții unui produs precum și analiza costurilor fiecărei faze în funcție de caracteristicile ei și
de prețurile previzibile.
Metoda caută răspuns la întrebarea: ”care este aportul dintre costul maxim acceptat de
întreprindere și prețul maxim acceptat de piață?” și presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. Identificarea segmentului de populație căruia i se adresează produsul
2. Stabilirea puterii de cumpărare a segmentului de consumatori
3. Stabilirea prețului de vânzare al produsului – prețul de piață previzibil este fixat la un nivel
care să permită întreprinderii obținerii unui segment de piață dorit și un volum de vânzări
propus.
4. Stabilirea profitului întreprinderii – din prețul de piață previzibil se deduce o marjă de
profit țintă cu scopul de a se determina costul țintă.
5. Calcului costului maximal ca diferență între prețul de vânzare stabilit și profitul stabilit în
etapele anterioare.
6. Proiectarea produsului – odată identificat costul maximal, întreprinderea proiectează
produsul astfel încât să se încadreze în limitele acestuia și să aloce resursele înspre acele
funcții ale produsului dorite de clienții țintă.
Costurile țintă implică lucrul în sens invers, de la un preț de piață previzibil
competitiv spre un cost țintă la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de
îndeplinit.
Principalii factori care sunt luați în considerare la formarea costului obiectiv sunt
factorii externi de piață. Astfel, se efectuează studii de piață după care este stabilit prețul de
vânzare al produsului, în funcție de gradul de atractivitate pentru cumpărători și pretul
practicat de concurență.
Întreprinderea S.C Cotnari S.A își propune să lanseze un nou produs denumit ”Mierea
vinului” care sa aiba proprietati superioare vinurilor deja existente in portopoliul
intreprinderii și sa aiba un pret accesibil pentru noii clinti ai societatii. Acest produs răspunde
nevoilor clietelei țintă identificate de-a lungul experienței acumulate. Segmentul țintă a fost
identificat printr-un studiu de piață efectuat de întreprindere, din care au rezultat următoarele:
 Puterea de cumpărare a clienților este de 300 lei/lună, cu un grad de îndatorare de maxim
3%;
 Prețul de vânzare practicat de principalul concurent este egal cu prețul de piață determinat
de puterea de cumpărare a clientelei;
 Cantitatea vândută a principalului concurent de este 1200 de sticle/an.
Pentru competitivitate, întreprinderea își propune să practice un tarif cu 10% mai
redus față de concurență, o marjă a profitului de 40% și o cotă de piață relativă de 75%
pentru noul produs. Costurile de proiectare și dezvoltare a pachetului turistic sunt de 1000lei,
iar cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de 5000 lei.
Consumurile standard pentru un produs nou sunt de 4 ore- om și 10 unități materiale.
Costul unei ore om este de 10 lei, iar costul unei unități materiale este de 10 lei.
Primele trei opțiuni suplimentare solicitate de clientela țintă sunt următoarele:
accesibilitate de pret, proprietati superioare celorlalte vinuri de pe piata și locuri de desfacere
cat mai apropiate de domiciliul acestora.

Tabelul 4.2
Analiza costurilor de producție la S.C Cotnari S.A prin metoda costului obiectiv
Nr. Indicator Simbol U. M. Valoare
Crt.
1. Venitul mediu lunar Vm Lei 2000
2. Grad maxim de îndatorare Gi % 500
3. Preț de vânzare previzibil Pp Lei/buc. 15
4. Preț de vânzare – principalul concurent Pc Lei/buc. 15
5. Cantitate vândută – principalul concurent Qc Lei 100
6. Cifra de afaceri – principalul concurent CAc Lei 2500
7. Preț de vânzare final Pf Lei/buc. 13.5
8. Cantitate vândută Q Buc. 150
9. Cifra de afaceri previzionată CAp Lei 2025
10. Marja de profit unitară Mp Lei/buc. 5.4
11. Costul obiectiv Co Lei/buc. 8.1
12. Costuri totale CT Lei 1215
a) Cost proiectare CP Lei 100
b) Costuri generale CG Lei 150
c) Costuri variabile CV Lei 965
13. Cost variabil unitar Cv Lei/buc. 6.43
a) Cost variabil standard Cvs Lei/buc. 5
b) Cost variabil opțiuni suplimentare Cvo Lei/buc. 1.43

Întreprinderea S.C Cotnari S.A a proiectat un produs nou la un preț de vânzare (15 lei)
cu 10% mai mare decât prețul de piață previzibil (prețul pe care îl poate plăti un consumator
având în vedere venitul mediu lunar și gradul de îndatorare) – 500 lei și este egal cu prețul
practicat de principalul concurent pentru același tip de produs – 15 lei. În continuare s-a
stabilit marja de profit a întreprinderii (36% din prețul de vânzare – 5.4 lei) și s-a realizat un
produs în valoare de 2025 lei.

 Prețul de vânzare previzibil a fost calculat după formula: Pp = Vm �Gi

 Prețul de vânzare al principalului concurent = Prețul de vânzare previzibil

 Cifra de afaceri a principalului concurent a fost calculată după formula: CAc = Pc �Qc

 Prețul de vânzare final a fost calculat după formula: Pf = Pc - 10% Pc

 Cifra de afaceri previzionată a fost calculată în raport cu cifra de afaceri a principalului

concurent, dat fiind faptul că întreprinderea și-a propus o cotă de piață relativă de 75%.
CAp
Pir = �100 => lei
CAc
Cantitatea vândută a fost calculată având cifra de afaceri previzionată și prețul de vânzare

final, astfel: bucăți.
Marja de profit unitară: 40
Mp = �Pf
 100

Costul obiectiv a fost calculat după formula:


Co = Pf - Mp

Costurile totale au fost calculate după formula: CT = Co �Q , iar costurile variabile după

formula: CV = CT - (CP+ CG )

Costul variabil unitar a fost calculat după formula: Cv = CV


 Q

Costul variabil standard:


Costul variabil opțiuni suplimentare:


Cvo = Cv - Cvs

CAPITOLUL 5.
ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII
Rezultatele întreprinderii se măsoară cu următorii indicatori: cifra de afaceri,
producția totală, valoarea adăugată și marja comercială.

5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale


5.1.1 Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri exprimă forța de vânzare a unei întreprinderi măsurată prin totalitatea
încasărilor înregistrate ăntr-un an calendaristic. Forța de a vinde se formează pe piață și
exprimă capacitatea întreprinderii de a concura cu rivalii săi.
Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri este suma dintre contul Mărfuri și contul
Producția vândută. La cifra de afaceri se mai adaugă Subvențiile de exploatare încasate de
întreprindere.
Cifra de afaceri se analizează din punct de vedere al structurii (pe surse de formare –
cât la sută sunt mărfuri, cât la sută sunt produse, cât la sută sunt servicii), din punct de vedere
al factorilor de influență (prețul de vânzare și cantitățile vândute), din punct de vedere al
evoluției (al creșterii sau al scăderii de la un an la altul) și din punct de vedere al implicațiilor
asupra întreprinderii (dacă cifra de afaceri crește, înseamnă că întreprinderea are forță de a
vinde, este performantă și în creștere, iar dacă cifra de afaceri scade, înseamnă că forța de a
vinde este erodată, întreprinderea devine neperformantă și determină șomaj).
Se întâlnesc următoarele tipuri de cifră de afaceri:
1. Cifra de afaceri totală (CAT), în care sunt incluse venituri din producția vândută, venituri
din mărfurile vândute și subvențiile.
2. Cifra de afaceri medie (CAm) este un raport între cifra de afaceri (CA) și producția
vândută (Qv)
CA pv �Qv
CAm = = , pv = prețul de vânzare
Qv Qv
3. Cifra de afaceri marginală (CAmg) este un raport între variația cifrei de afaceri și variația
producției vândute
DCA CA1 - CA0
CAmg = =
DQv Qv1 - Qv 0
4. Cifra de afaceri critică (CAc) se calculează cu formula:

CF CF CF
CAc = = = �pv
1 - Rcv 1 - Cv pv - Cv , unde CF = costuri fixe, R cv = rata costurilor variabile
pv
medii, Cv = costurile variabile medii.
5.1.2 Analiza marjei comerciale
Marja comercială exprimă forța întreprinderii de a specula piața.
În analiza marjei comerciale se calculează următorii indicatori:
1. Marja comercială (Mc): Mc = M - Cm , unde M = mărfurile vândute, iar Cm = costul de
achiziție al mărfurilor.
MC
2. Rata marjei comerciale (RMC): RMC = , unde CAT = cifra de afaceri totală.
CAT
În Tabelul 5.1 este prezentată analiza cifrei de afaceri și analiza marjei comerciale la
întreprinderea S.C Cotnari S.A.
Analiza s-a realizat pentru perioada 2013 – 2016, utilizând date din contul de Profit și
pierdere.

Tabelul 5.1
Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2015 2016 2017
Crt.
1. Cifra de afaceri totală CAT Lei 126254123 127564568 129731458
2. Venituri din producția VQv Lei 6061542 6072581 6082547
vândută
3. Mărfuri vândute M Lei 40000 41000 41025
4. Subvenții S Lei 1000000 1000000 1000000
5. Producția vândută Qv Buc. 400000 420000 410000
6. Cifra de afaceri medie CAm Lei/buc. 15.15 14.45 14.83
7. Cifra de afaceri marginală CAmg Lei/buc. - 0.55 -0.99
8. Costuri fixe CF Lei 1000 1200 1250
9. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 965 1020 1050
10. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 16 15
11. Costul mărfurilor Cm Lei 9500 9600 9000
12. Marja comercială MC Lei 30500 31400 32025
13. Rata marjei comerciale RMC % 0.025 0.024 0.024
14. Cifra de afaceri critică CAc Lei 1025.6 1232.1 1249.1

În urma analizei cifrei de afaceri, se constată faptul că cifra de afaceri totală


înregistrează o creștere semnificativă de la an la an, ceea ce înseamnă că întreprinderea are
forță de a vinde, este performantă și în creștere. Evoluția cifrei de afaceri este datorată
creșterii veniturilor din producția vândută și a celor din vânzarea mărfurilor. În ceea ce
privește cifra de afaceri medie, se observă că cel mai mare nivel al acesteia s-a înregistrat în
anul 2013. În anul 2015, aceasta a scăzut cu aproximativ 1 punct procentual, iar în anul 2016,
cifra de afaceri medie se apropie de nivelul anului 2013. Din analiza cifrei de afaceri critice,
se constată că pragul de la care întreprinderea înregistrează profit crește de la un an la altul,
datorită creșterii valorii costurilor fixe, dar și datorită fluctuațiilor prețului de vânzare (acesta
înregistrând cea mai ridicată valoare în anul 2016).
În urma analizei marjei comerciale, se constată că cel mai ridicat nivel al marjei
comerciale, respectiv al ratei marjei comerciale se înregistrează în anul 2016 (datorită
veniturilor din vânzarea mărfurilor ridicate și costului mărfurilor relativ scăzut) , în timp ce
nivelul cel mai scăzut se înregistrează în anul 2013 (datorită costului ridicat al mărfurilor).

5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate

5.2.1 Analiza producției totale


Producția totală exprimă forța tehnologică a unei întreprinderi și este formată din
producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.
Producția stocată cuprinde stocurile de magazie ale întreprinderii, evaluate la costul
de producție.
Producția imobilizată cuprinde toată producția consumată de întreprindere în scopuri
proprii și evaluatp la costul de producție.
Producția vândută este evaluată la prețul de vânzare.
În analiza producției se utilizează metode bazate pe teoria producției, respectiv analiza
producției pe termen scurt și pe termen lung.
Pe termen scurt, analiza producției ia în calcul resursele fixe (dotarea tehnologică și
capacitatea de producție) și resurse variabil (materii prime, forță de muncă, etc.). Pe termen
scurt se ridică următoarea întrebare: ”care este producția maximă care se poate realiza astfel
încât resursele de producție să fie utilizate optim din punct de vedere rehnic?”. Optimul
tehnic se obține atunci când produsul marginal al muncii este 0.
Produsul marginal al muncii (WmgM) se calculează după formula: VA = Qex - Ci , unde
Q = producția, iar M = muncă, muncitori.
Optimul economic se obține atunci când productivitatea muncii (WM) este maximă.

Q
Productivitatea muncii se calculează cu formula: WM = .
M
Pe termen lung se caută răspunsul la întrebarea: ”care este combinația optimă se
resurse de muncă și capital pentru a obține producția scontată?”.

5.2.2 Analiza valorii adăugate


Valoarea adăugată este un indicator economic care exprimă capacitatea întreprinderii
de a produce efecte la propriul efort.
Valoarea adăugată (VA) se calculează ca diferență între producția exercițiului (Q ex) și
consumul intermediar (Ci) - VA = Qex - Ci .
Consumul intermediar (Ci) este format din cheltuieli cu materii prime și materialele
consumabile, alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe (apă, energie), cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare.
Valoarea adăugată este formată din salarii, impozite, dobânzi și amortizări.
În Tabelul 5.2 este prezentată analiza producției totale și analiza valorii adăugate la
întreprinderea S.C Cotnari S.A pentru anul 2015-2016, utilizând date din contul de Profit și
pierdere.
Tabelul 5.2
Analiza producției și a valorii adăugate la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicatori U. M. Anii de analiză
Crt. 2016 2017
1. Mărfuri vândute Lei 41000 41025
2. Venituri din producția vândută Lei 6072581 6082547
3. Venituri din producția stocată Lei 10000 12000
4. Venituri aferente producției Lei 1500 1700
imobilizate
5. Venituri aferente producției Lei 15000 16000
totale (Qex)
6. Subvenții Lei 1000000 1000000
7. Alte venituri din exploatare Lei 1500 1600
8. Venituri financiare Lei 50000 50000
9. Venituri totale Lei 16150581 16163847
10. Costul mărfurilor (Cm) Lei 9600 9000
11. Consumul intermediar (Ci) Lei 19654 22596
12. Valoarea adăugată (VA) Lei 15555.2 16024.4

 Consumul intermediar (Ci) 2015 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile


+ Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 6500 + 3654 + 2500 + 2000 + 5000 =
19654 lei
 Consumul intermediar (Ci) 2016 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile
+ Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 6651 + 3745 + 2700 + 2500 + 7000 =
22596 lei
În urma analizei efectuate se constată faptul că veniturile aferente producției totale
sunt mai mari în anul 2016 comparativ cu anul 2015, iar valoarea consumului intermediar
este mai mare în anul 2016. Astfel se poate explica evoluția valorii adăugate de la un an la
altul, fapt ce confirmă că întreprinderea are forță de a vinde, este performantă și în creștere.

CAPITOLUL 6
ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

Performanța înseamnă un succes, o realizare. În termeni econoic, a performa


înseamnp a realiza un obiectiv. Practica economică utilizează doi termeni: performanță
financiară și performanță economică. Performanța financiară cuprinde relațiile ce se crează în
întreprindere între cheltuieli, venituri și rezultate economice. Perfomanța economică cuprinde
relațiile ce se crează între economicitate, eficiență și eficacitate economică.
Analiza performanțelor întreprinderii se realizează în mod simplu prin analiza
contului de profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.

6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii


S.C Cotnari S.A
Contul de profit și pierdere reprezintă un tablou sintetic al activității financiare a
întreprinderii în care sunt prezentate toate rezultatele financiare.
În Tabelul 6.1 este prezentat contul de profit și pierdere, pentru perioada 2013-2016,
al întreprinderii S.C Murfatlat S.A.
Tabelul 6.1
Contul de profit și pierdere al S.C Cotnari S.A
Denumirea indicatorului Nr. Exercițiul financiar
2015 2016 2017
rd.
1. Cifra de afaceri netă 01 12625415 12457125 12547861
Producția vândută 02 15000 17000 20000
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 10000 11000 10500
2. Variația stocurilor pe produse finite 04 12500 13000 13125
3. Alte venituri din exploatare 05 1520 1500 1600
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 06 12664435 12499625 12593086
(rd. 01+05)
4. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele 07 1750 2000 2500
consumabile
Alte cheltuieli materiale 08 6250 6500 6651
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 09 3545 3654 3745
c) Cheltuieli privind mărfurile 10 1445 1520 1925
5. Cheltuieli cu personalul (rd. 12+13) 11 1800.4 1802.4 1856.8
a) Salarii și indemnizații 12 900.8 901.2 928.4
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 13 900.8 901.2 928.4
6. a) Ajustări de valoare privind imobilizările 14 1750 1960 2250
corporale și necorporale (rd. 15-16)
a.1) Cheltuieli 15 1000 1100 1250
a.2) Venituri 16 750 860 1000
6. b) Ajustări de valoare privind activele 17 2100 2500 2400
circulante (rd. 18-19)
b.1) Cheltuieli 18 1150 1860 1600
b.2) Venituri 19 950 640 800
7. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 21+22+23) 20 18600 18500 18700
7.1 Cheltuieli privind prestațiile externe 21 2600 2500 2700
7.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 22 1000 1000 1000
asimilate
7.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele 23 15000 15000 15000
cedate
Ajustări privind provizioanele (rd. 25-26) 24 10000 10000 10000
- Cheltuieli 25 5000 5000 5000
- Venituri 26 5000 5000 5000
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 27 42240.4 48436.4 41027.8
(rd. 07+08+09+10+11+14+17+20+24)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 12622195 12451162 12552058
EXPLOATARE:
- Profit (rd. 06-27) 28 12622195 12451162 12552058
- Pierdere 29
8. Venituri din dobânzi 30 1000 1100 1200
Alte venituri financiare 31 50000 50000 50000
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 32 51000 51100 51200
30+31)
9. Cheltuieli privind dobânzile 33 5000 5100 5000
Alte cheltuieli financiare 34 1500 1500 1600
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 35 6500 6600 6600
33+34)
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă)
- Profit (rd. 32-35) 36 44500 44500 44600
- Pierdere 37
10. Venituri extraordinare 38 1000 1000 1000
11. Cheltuieli extraordinare 39 500 500 500
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
- Profit (rd. 38-39) 40 500 500 500
- Pierdere 41
VENITURI TOTALE (rd. 06+32+38) 42 12716435 12507225 12645286
CHELTUIELI TOTALE (rd. 27+35+39) 43 49240.4 55536.4 48127.8
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
- Profit 44 12667195 12451689 12597158
- Pierdere 45
12. Impozitul pe profit 46 2034629.6 2001156 2023245.8
13. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
- Profit 47 10632565 10450533 10573912
- Pierdere 48

Pe baza contului de profit și pierdere rezultă următoarele grafice care reprezintă


evoluția principalilor indicatori, respectiv veniturile totale, cheltuielile totale și profitul.
Este prezentată evoluția veniturilor totale și a cheltuielilor totale în cei trei ani de
analiză. Se poate spune că, în cazul veniturilor totale, se înregistrează ușoare variații, în timp
ce cheltuielile totale înregistrează o creștere progresivă in anul 2015 fata de ceialti doi ani. De
asemenea si profitului brut in cei trei ani de analiză inregistreaza usoare variatii.Din tabelul
sus-mentionat reiese faptul că, în anul 2015, profitul brut a înregistrat o scădere remarcabilă .
Profitul brut din anul 2016 este în crestere față de anul 2015.

6.2 Analiza rezultatelor financiare


Rezultatele financiare cuprind indicatorii de profit și pierdere (rezultatul financiar este
diferența dintre venituri și cheltuieli).
1. Rezultatul din exploatare (Re) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare
(Ve) și cheltuielile din exploatare (Che). Dacă are semn pozitiv, se numește profit din
exploatare, iar dacă are semn negativ, se numește pierdere din exploatare – Re = Ve - Che
2. Rezultatul financiar (Rf) este egal cu diferența dintre veniturile financiare (V f) și
cheltuielile financiare (Chf). Dacă are semn pozitiv, se numește profit financiar, iar dacă
are semn negativ, se numește pierdere financiară – Rf = Vf - Chf
3. Rezultatul curent (Rc) se calculează ca diferență între rezultatul din exploatare (Re) și
rezultatul financiar (Rf). Exprimă activitatea curentă și obișnuită a întreprinderii –
Rc = Re - Rf
4. Rezultatul extraordinar (Rextr) se calculează ca diferență între veniturile extraordinare
(Vextr) și cheltuielile extraordinare (Chextr). Dacă are semn pozitiv, se numește profit
extraordinar, iar dacă are semn negativ, se numește pierdere extraordinară –
Rextr = V extr - Chextr
5. Rezultatul brut al exercițiului (RBE) se calculează ca sumă între rezultatul din
exploatare (Re), rezultatul financiar (Rf) și rezultatul extraordinar (Rextr) sau ca sumă între
rezultatul curent (Rc) și rezultatul extraordinar (Rextr). Dacă este pozitiv, se numește profit
brut, dacă este negativ se numește pierdere brută – RBE = Re + Rf + Rextr sau
RBE = Rc + Rextr
6. Rezultatul net al exercițiului (RNE) se calculează ca diferență între rezultatul brut al
exercițiului (RBE) și impozitul pe profit (I) – RNE = RBE - I
(RNE + Amortizări) – Provizioane = Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii (CAF)
CAF – Dividende = Autofinanțarea (AF)
Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată + Subvenții – Impozite –
Cheltuieli cu personalul
În Tabelul 6.2 este prezentat Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la
întreprinderea S.C Cotnari S.A pentru perioada 2015-2017. Soldurile intermediare de
gestiune reprezintă etape succesive în formarea rezultatului final. Construcția indicatorilor se
realizează începând de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului, marja comercială) și
finalizând cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului).
Tabelul 6.2
Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C Cotnari S.A
Nr. Anii de analiză Rata de evoluție
2015 2016 2017 ‘17/16 ‘17/’15
Crt. Indicatori (lei)
1. Vânzări de mărfuri 10000 11000 10500 1.05 0.9545

2. Costul mărfurilor vândute 9500 9600 9000 0.947 0.9375

3. Marja comercială 30500 31400 32025 1.05 1.019

4. Producția vândută 400000 420000 410000 1.025 0.97

5. Variația producției stocate 1200 1100 1200 1 1.09


6. Producția imobilizată 1000 1000 1000 1 1
7. Producția exercițiului 402200 422100 412200 1.024 0.947

8. Consumuri intermediare 19241 19654 22596 1.174 1.149


9. Valoarea adăugată 14254.3 15555.4 16024.4 1.124 1.030
10. Subvenții din exploatare 1000000 1000000 1000000 1 1
primite
11. Impozite și taxe 1000 1000 1000 1 1
12. Cheltuieli cu personalul 1800.4 1802.4 1856.8 1.030
13. Excendentul brut de 1033400 1036399 1046896 1.031 1.010
exploatare
14. Alte venituri de 1600 1500 1600 1 1.0666
exploatare
15. Alte cheltuieli de 1000 1000 1000 1 1
exploatare
16. Amortismente și 10000 10000 10000 1 1
provizioane
17. Rezultatul de exploatare 1033399.6 1036399 1046896 1.013 1.010
18. Venituri financiare 442700 464500 454725 1.027 0.978

19. Cheltuieli financiare 20241 20654 23596 1.165 1.141

20. Rezultatul financiar 422459 443846 431129 1.020 0.973

21. Rezultatul curent 610940.6 592553 615767 1.007 1.039


impozabil
22. Venituri excepționale 1000 1000 1000 1 1
23. Cheltuieli excepționale 500 500 500 1 1
24. Rezultatul excepțional 500 500 500 1 1
25. Rezultatul brut al 611440.6 593053 616267 1.007 1.039
exercițiului
26. Impozitul pe profit 97830.5 94888.5 98602.7 1.007 1.039

27. Rezultatul net al 513610.1 498165 517664 1.007 1.039


exercițiului
28. Dividende 2500 2500 2500 1 1
29. Capacitatea de 501321 478164 500664 0.998 1.04705
autofinanțare
30. Autofinanțarea 498821 475664 498164 0.998 1.04730

În urma analizei rezultatelor financiare se constată următoarele:


 Excedentul brut de exploatare are valori pozitive, ceea ce înseamnă că întreprinderea
înregistrează suficiență brută de exploatare, datorită cheltuielilor scazute cu personalul și
a faptului că întreprinderea încasează subvenții. Cea mai scăzută valoare a excedentului
brut de exploatare se înregistrează în anul 2015, iar cea mai ridicată, în anul 2017. Aceste
creșteri se datorează evoluției favorabile a valorii adăugate și diminuării impozitelor și
cheltuielilor cu personalul.
 În cei trei ani de analiză, se înregistrează o crestere a rezultatului de exploatare. Atât
veniturile din exploatare, cât și cheltuielile din exploatare cresc, însă în cazul cheltuielilor,
creșterea este mai accentuată.
 Rezultatul financiar creste de la an la an, pe fondul cresterii accentuate a veniturilor
financiare.
 În cei trei ani de analiză, întreprinderea înregistrează venituri excepționale și cheltuieli
excepționale, deci rezultatul excepțional are valoare egala in cei 3 ani, respectiv 500.
 Rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al exercițiului sunt în crestere de la an la an,
fapt datorat de evoluția favorabilă a rezultatului de exploatare și a celui financiar.

6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Cotnari S.A


Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit în relația cu
propriile interese, respectiv în zona economică (în activitatea de producție). Performanța
economică se măsoară prin rate de performanță numite rate de profitabilitate și rate de
rentabilitate.
Ratele de profitabilitate se formează în zona vânzărilor, respectiv în zona pieței și a
cifrei de afaceri. Se calculează:
1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (Pb) și cifra de afaceri (CA), înmulțit

Pb
cu 100 - Rpb = �100 . Se consideră ca profitabilitatea este bună daca R pb este mai mare de
CA
10%.
2. Rata profitului net (Rpn) – raport între profitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu

Pn
100 - Rpn = �100 . Valoarea este bună dacă este mai mare de 5%.
CA
3. Rata de rentabilitate a vânzărilor (Rrv) – raport între marja comercială (MC) și valoarea

MC
mărfurilor vândute ( M), înmulțit cu 100 - Rrv = �100 .
M
În Tabelul 6.3 este prezentată analiza ratelor de profitabilitate la întreprinderea
S.C Cotnari S.A, pentru perioada 2015-2017.
Tabelul 6.3
Analiza ratelor de profitabilitate la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2015 2015 2017 2017/2016 2017/2015
Crt.
1. Cifra de afaceri (lei) 12625415 12457125 12547861 0.99385731 1.00728386

2. Mărfuri vândute (lei) 10000 11000 10500 1.05 0.95454545

3. Costul mărfurilor (lei) 9500 9600 9000 0.94736842 0.9375

4. Marja comercială (lei) 30500 31400 32025 1.05 1.01990446

5. Rata de rentabilitate
305 285.455 305 1 1.06847134
a vânzărilor (%)
6. Profitul brut (lei) 500 1400 1500 3 1.07142857
7. Rata profitului brut
0.00396027 0.01124 0.01195 3.01854197 1.06368087
(%)
8. Profitul net (lei) 80 224 240 3 1.07142857
9. Rata profitului net
0.00063364 0.0018 0.00191 3.01854197 1.06368087
(%)
În urma analizei ratelor de profitabilitate se constată următoarele:
 Rata profitului brut este în crestere de la an la an, însă valorile nu sunt considerate bune,
situându-se sub pragul de 10%.. Diminuările sunt datorate scăderii valorii profitului brut
în cei trei ani de analiză. Rata profitului net urmează același trend ascendent, cauzele
cresterii fiind similare, însă valorile nu sunt considerate bune, situându-se sub pragului de
5%.
 Rata de rentabilitate a vânzărilor are valoare maximă în anii 2015 si 2017, iar valoarea
minimă în anul 2015. Această scădere se datorează scăderii veniturilor din vânzarea
mărfurilor și a marjei comerciale de la an la an.
Ratele de rentabilitate se calculează pe domeniul de producție a întreprinderii și pe
domeniul de finanțare a producției și a vânzărilor.
a) Ratele de rentabilitate din domeniul producției
1. Rata de rentabilitate a cheltuielilor totale (R CT) – raport între profit (P) și cheltuieli

P
totale (CT), înmulțit cu 100 – RCT = �100 .
CT
2. Rentabilitatea activului total (RAT) – raport între profitul brut (P b) și activul total (AT),

Pb
înmulțit cu 100 – RAT = �100 .
AT
Activul total este format din activul imobilizat, activul circulant și cheltuielile în
avans.
b) Rate de rentabilitate din domeniul financiar
1. Rentabilitatea capitalului propriu (RKP) – raport între profit (P) și capitalul propriu (KP),

P
înmulțit cu 100 – RKP = �100 .
KP
2. Rentabilitatea capitalului total (RKT) – raport între profit (P) și capitalul total (KT),

P
înmulțit cu 100 – RKT = �100
KT
În Tabelul 6.4 este prezentată analiza ratelor de rentabilitate la întreprinderea S.C
Mrfatlar S.A, pentru perioada 2015-2017. În urma analizei efectuate rezultă următoarele: rata
de rentabilitate a cheltuielilor totale este în scădere de la an la an datorită diminuării profitului
net și creșterii cheltuielilor totale. Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se înregistrează o
scădere bruscă.
Rata de rentabilitate a capitalului propriu, respectiv rata de rentabilitate a capitalului total
urmează același trend descendent, ca și indicatorii de mai sus, cauza fiind reprezentată tot de
scăderea valorii profitului.
Tabelul 6.4
Analiza ratelor de rentabilitate la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2015 2016 2017 2017/2016 2017/2015
Crt
.
1. Profit brut (lei) 45000 47000 41500 0.9222222 0.8829787
2. Profit net (lei) 80 224 240 3 1.0714285
3. Cheltuieli totale (lei) 49240.4 55536.4 48127.8 0.9774047 0.8665992
4. Activul imobilizat 5000 5650 7025
1.405 1.2433628
(lei)
5. Activul circulant (lei) 10000 11000 12000 1.2 1.0909090
6. Cheltuieli în avans 5000 5250 4500
0.9 0.8571428
(lei)
7. Activul total (lei) 20000 21900 23525 1.17625 1.0742009
8. Capital propriu (lei) 50000 50000 50000 1 1
9. Capital total (lei) 20759.6 16363.6 25397.2 1.2233954 1.5520545
10. Rata de rentabilitate a
cheltuielilor totale 91.3883721 84.6292 86.2287 0.9435418 1.0189009
(%)
11. Rentabilitatea
225 214.612 176.408 0.7840359 0.0036532
activului total (%)
12. Rentabilitatea
capitalului propriu 90 94 83 0.9222222 0.8829787
(%)
13. Rentabilitatea
216.767182 287.223 163.404 75.382185 56.890959
capitalului total (%)

6.4 Analiza sănătății întreprinderii


Sănătatea întreprinderii este dată de relațiile ce se crează între structura financiară,
valoarea patrimonială a întreprinderii și riscul general.
Analiza sănătății este dată de analiza structurii financiare, a valorii patrimoniale și a
riscului general.

6.4.1 Analiza structurii financiare


O întreprindere este formată din active, capitaluri proprii și datorii. Activele sunt
bunuri economice (terenuri, clădiri, mașini, materii prime, etc.), capitalurile proprii sunt bani
în cont sau bani în proprietate, iar datoriile sunt credite pe termen scurt sau lung,
împrumuturi, obligații, angajamente.
Activele, capitalurile proprii și datoriile formează bilanțul întreprinderii.
Din acest punct de vedere, analiza structurii financiare este o analiză de bilanț, fie pe
orizontală, fie pe verticală.

Pe verticală, bilanțul întreprinderii cuprinde:


1. Activul imobilizat (imobilizări corporale, necorporale și financiare)
2. Active circulante (stocuri, creanțe, lichidități în cont, investiții financiare pe termen scurt)
3. Cheltuieli în avans
4. Raportul dintre activele circulante și datoriile curente (datorii pe termen scurt,
provizioane și venituri în avans)
5. Activul curent (activul circulant plus cheltuielile în avans)
6. Provizioane (cheltuieli calculate pentru a acoperi eventuale riscuri)
7. Amortizări (valoarea anuală a uzurii capitalului tehnic)
8. Cheltuieli sau venituri asimilate (asimilat ≈ subvenție)
9. Venituri în avans (încasări pentru produse nevândute)
La nivelul întreprinderii, activele, capitalurile și datoriile sunt:
1. Activul total (AT) = Activul imobilizat (AI) + Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în
avans (Ch. Av)
2. Activul curent (AC) = Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans (Ch. Avans)
3. Datorii curente (DC) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Provizioane (P) + Venituri în
avans (V avans)
4. Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Datorii pe termen lung (DTL)
5. Capitalul angajat (KA) = Capitalul propriu (KP) + Capitalul împrumutat (KÎ)
6. Capitalul împrumutat (KÎ) = DTL
7. Capitalul permanent (Kp) = KA + Subvenții pentru investiții (Sinv.)
Analiza pe verticală se completează cu studiul ratelor de active și al ratelor de pasive.
Ratele de active (calculate ca raport între un post de activ și activul total):
AI
1. Rata imobilizărilor totale (RIT): RIT = �100 - arată cât la sută din capitalul
AT
întreprinderii este imobilizat în mijoace fixe.
AC
2. Rata activului curent (RAC): RAC = �100 - reprezintă partea mobilă a întreprinderii
AT
care, prin rotație, determină profit.
S
3. Rata stocurilor (RS): RS = �100 , S = stocuri
AT
C
4. Rata creanțelor (RC): RC = �100 , C = creanțe
AT
ContulCasa
5. Rata disponibilităților financiare (RDF): RDF = �100
AT

Ratele de pasive (calculate ca raport între un post de pasiv și pasivul total – PT):
KP
1. Rata capitalului propriu (RKP): RKP = �100 - trebuie să aibă valori mai mari de
KT
40%.
DT
2. Rata datoriilor totale (RDT): RDT = �100 - exprimă gradul de îndatorare a
PT
întreprinderii, nu trebuie să fie mai mare de 60%.
DTS
3. Rata datoriilor pe termen scurt (R DTS): RDTS = �100 - indicatorul trebuie să fie
PT
mai mic de 10% din cifra de afaceri.
DTL
4. Rata datoriilor pe termen lung (RDTL): RDTL = �100 - indicatorul trebuie să fie mai
PT
mic de 50% din activul total.
Vav
5. Rata veniturilor în avans(RVav): RVav = �100
PT
În tabelul 6.5 este prezentată analiza bilanțului pe verticală la întreprinderea
S.C Cotnari S.A, pentru perioada 2015-2017.
Tabelul 6.5
Analiza bilanțului pe verticală la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2015 2016 2017 2017/2016 2017/2015
Crt.
1. Activul imobilizat 5000 5650 7025 1.405 1.2433628
2. Activul circulant 10000 11000 12000 1.2 1.0909090
3. Cheltuieli în avans 5000 5250 4500 0.9 0.8571428
4. Activul total 20000 21900 23525 1.17625 1.0742009
5. Activul curent 10000 11000 12000 1.2 1.0909090
6. Datorii pe termen scurt 5000 5000 5000 1 1
7. Provizioane 10000 10000 10000 1 1
8. Venituri în avans 15000 16650 19025 0.27625 0.21706
9. Datorii curente 30000 31650 34025 2.27625 2.2170581
10. Datorii pe termen lung 50000 35000 36000 0.72 1.0285714
11. Datorii totale 55000 40000 41000 1.72 2.0285714
12. Capital propriu 50000 50000 50000 1 1
13. Capital împrumutat 50000 35000 36000 0.72 1.0285714
14. Capitalul angajat 100000 85000 86000 1.72 2.0285714
15. Subvenții pentru 1000000 1000000 1000000 1 1
investiții
16. Capital permanent 1100000 1085000 1086000 0.9872727 1.0009216
17. Stocuri 15000 10000 15000 1 1.5
18. Creanțe 20000 15000 17000 0.85 1.1333333
19. Contul Casa 25000 20000 18000 0.72 0.9
20. Capitalul total 60000 45000 40000 0.6666666 0.8888888
21. Rata imobilizărilor
25 25.7991 29.8618 119.44739 115.74769
totale
22. Rata activului curent 50 50.2283 51.0096 102.01912 101.55539
23. Rata stocurilor 75 45.6621 63.762 85.015940 139.63868
24. Rata creanțelor 100 68.4932 72.2635 72.263549 105.50478
25. Rata disponibilităților
125 91.3242 76.5143 61.211477 83.783210
financiare
26. Rata capitalului
83.333333 111.111 125 150 112.5
propriu
27. Rata datoriilor totale 91.666666 88.8889 102.5 258 228.21428
28. Rata datoriilor pe
9.0909090 12.5 12.1951 58.139534 49.295774
termen scurt
29. Rata datoriilor pe
90.909090 87.5 87.8049 41.860465 50.704225
termen lung
30. Rata veniturilor în
27.272727 41.625 46.4024 16.061046 10.700047
avans

Analiza pe orizontală a bilanțului


O întreprindere este formată, pe orizontală, din nevoi și resurse pentru satisfacerea
nevoilor. Nevoile se numesc active, iar resursele se numesc pasive. O parte din nevoi sunt
permanente și se numesc imobilizate, iar o parte sunt temporare și se numesc curente. O parte
din resurse sunt permanente și formează capitalul permanent, iar o parte sunt temporare și
formează pasivul curent.
Analiza pe orizontală a bilanțului se realizează comparând activul imobilizat și
capitalul propriu.
În tabelul 6.6 este prezentată analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C
Cotnari S.A pentru perioada 2015-2017.
Tabelul 6.6
Analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Cotnari S.A
Nevoi (lei) Anii de analiză Resurse (lei) Anii de analiză
2015 2016 2017 2015 2016 2017
CURENTE PERMANENTE

Imobilizări necorporale 5000 6500 7500 Capital propriu 50000 50000 50000

Imobilizări corporale 7500 6500 6000

Imobilizări financiare 2500 3000 3000 Datorii pe termen lung 50000 35000 36000

Active circulante Pasiv circulant


Stocuri 15000 10000 15000 Datorii pe termen scurt 5000 5000 5000
Creanțe 20000 15000 17000 Provizioane 10000 10000 10000
Disponibil în cont 25000 20000 18000
Plasamente pe termen scurt 5000 5000 5000

Cheltuieli în avans 5000 5250 4500 Venituri în avans 15000 16650 19025
TOTAL 70000 55250 59500 TOTAL 30000 31650 34025
Activele circulante și cheltuielile în avans formează activul curent:
AC (2015) = 70000
AC (2016) = 55250
AC (2017) = 59500
Pasivul circulant și veniturile în avans formează pasivul curent:
PC (2015) = 30000
PC (2016) = 31650
PC(2017)=34025
Analiza pe orizontală se realizează comparând activul imobilizat și capitalul propriu.
Diferența dintre capitalul propriu și activul imobilizat se numește fond de rulment sau
capital de lucru. Fondul de rulmen are sens de masă tampon de finanțare a unui dezechilibru
sau a unei nevoi. Capitalul de lucru are sens de identificare a unei surse de finanțare.
Fondul de rulment finanțează activul curent.
Diferența dintre activul curent și pasivul curent se numește fond de rulment.
În tabelul 6.7 este prezentată analiza fondului de rulment la întreprinderea S.C Cotnari
S.A în perioada 2015-2017.
Tabelul 6.7
Analiza fondului de rulment la S.C Cotnari S.A
Anii de Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
analiză
2015 35000 40000
2016 34000 23600
2017 33500 25475

În urma analizei fondului de rulment, se constată că valoarea acestuia crește de la an la


an, deci întreprinderea are la dispoziție o masă monetară tampon din ce în ce mai mare ce
poate prelua un eventual șoc. În acest caz, întreprinderea este stabilă, autonomă și sănătoasă.
În practica economică, pe lângă indicatorul fond de rulment se mai utilizează următorii
indicatori:
1. Nevoia de fond de rulment (NFR), calculată cu relația: (AC – Disponibilități) – (PC –
DTL)
2. Trezoreria netă (TN), calculată cu relația: TN = FR - NFR
3. Fluxul de trezorerie – cash flow (FT)
Analiza acestora este prezentată în Tabelul 6.8.

Tabelul 6.8
Analiza nevoii de fond de rulment și a trezoreriei nete la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicator Anii de analiză
Crt. (Lei) 2013 2015 2016
1. Activul curent 70000 55250 59500
2. Disponibilități 25000 20000 18000
3. Pasivul curent 30000 31650 34025
4. Datorii pe termen lung 50000 35000 36000
5. Nevoia de fond de rulment 65000 38600 39525
6. Fondul de rulment 75000 57600 58975
7. Trezoreria netă 10000 19000 19450

În urma analizei se constată că indicatorul nevoia de fond de rulment înregistrează o


scadere în cei trei ani de analiză, evoluție datorată scaderii valorilor tuturor elementelor care
intră în relația de calcul. Trezoreria netă urmează un trend ascendent și exprimă masa
monetară rămasă în casa unitații la dispoziția antreprenorului pentru a putea fi folosită în
viitorul apropiat.
Analiza pe orizontală se completează cu analiza ratelor de solvabilitate și a celor de
rentabilitate.
Ratele de solvabilitate
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și plăti toate obligațiile la
scadență. Practic, exprimă echilibrul și seriozitatea întreprinderii.
Solvabilitatea poate fi calculată în termeni de rate de îndatorare sau în termeni de
lichiditate.
A. În termeni de rate de îndatorare se calculează:
DT DT
Solvabilitatea generală (SG): SG = �100 sau SG = �100 . Dacă valorile depășesc
KT KP
30%, întreprinderea poate avea probleme de solvabilitate. La întreprinderea S.C Cotnari S.A,
KP = KT.
B. În termeni de lichiditate se calculează:
AC
Solvabilitatea generală (SG): SG = . Dacă raportul este 1, întreprinderea este solvabilă.
PC
AC - S
Solvabilitatea intermediară (SI): SI = , S = stocuri. Valoarea este bună dacă
PC
indicatorul este mai mare de 0,8.
AC - S - C
Solvabilitatea imediată (SIm): S Im = , C = creanțe. Valoarea este bună dacă
PC
este mai mare de 0,3.

Ratele de lichiditate
Lichiditatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și transforma activele în bani. Se
calculează:
AC
Lichiditatea generală (LG): LG = , trebuie să aibă valoarea mai mare de 2.
PC
AC - S
Lichiditatea intermediară (LI), numită și testul acid: LI = , trebuie să aibă valoarea
PC
mai mare de 1.
AC - S - C
Lichiditatea imediată (LIm): L Im = , trebuie să aibă valoarea mai mare de 0,5.
PC
În Tabelul 6.9 este prezentată analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate
la întreprinderea S.C Cotnari S.A, pentru perioada 2015-2017.
Tabelul 6.9
Analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicatori Anii de analiză
2015 2016 2017
Crt.
1. Datorii totale (lei) 55000 40000 41000
2. Capital total/Capital propriu (lei) 50000 50000 50000
3. Activ curent (lei) 70000 55250 59500
4. Pasiv curent (lei) 30000 31650 34025
5. Stocuri (lei) 15000 10000 15000
6. Creanțe (lei) 20000 15000 17000
În termeni de rate de îndatorare
7. Solvabilitatea generală (%) 233 174 174
În termeni de lichiditate
8. Solvabilitatea generală 2.33 1.74 1.74
9. Solvabilitatea intermediară 1.83 1.42 1.31
10. Solvabilitatea imediată 1.16 0.95 0.80
11. Lichiditatea generală 2.33 1.74 1.74
12. Lichiditatea intermediară 1.83 1.42 1.31
13. Lichiditatea imediată 1.16 0.95 0.80

În urma analizei ratelor de rentabilitate și a celor de solvabilitate, se poate spune că


acestea au valori bune și foarte bune. Solvabilitatea generală, calculată în termeni de rate de
îndatorare are valori cuprinse între 2.33% și 1,74%, ceea ce indică faptul că întreprinderea nu
are probleme de solvabilitate, deci are capacitatea de a-și plăti toate obligațiile la scadență.
Calculate în termeni de lichiditate, valorile indicatorilor de solvabilitate (generală,
intermediară și imediată) se situează cu mult peste limitele de admisibilitate (1, 0,8 și 0,3). În
ceea ce privește ratele de lichiditate (generală, intermediară și imediată), se constată că
valorile acestora depășesc cu mult limitele (2,33, 1, respectiv 0,80). În acest sens se poate
spune că întreprinderea nu ar întâmpina dificultăți în cazul în care și-ar transforma activele în
bani.
6.4.2 Analiza valorii patrimoniale
Analiza valorii patrimoniale presupune analiza bilanțului contabil din punct de vedere
patrimonial.
Patrimonial, o întreprindere este formată din drepturi de proprietate și creanțe (numite
activ) și obligații, respectiv angajamente (numite pasiv). Relația dintre activul patrimonial
privit ca un drept și pasivul patrimonial privit ca o obligație formează capacitatea
întreprinderii de a fi rentabilă și lichidă. Rentabilitatea și lichiditatea determină stabilitatea
întreprinderii, respectiv un echilibru relativ între valoarea netă a întreprinderii și capacitatea
acesteia de a produce efecte.
Valoarea netă a întreprinderii, numită și activ net sau patrimoniu net se formează fie în
prețuri contabile, fie în capacitatea de a produce randamente.
1. Când evaluarea se face în prețuri contabile, activul net (AN) se calculează ca diferență
între activul total (AT) și datorii totale (DT).
2015: AN = 35500
2016: AN = 18100
2017: AN = 17475
Activul net are importanță pentru creditori în sensul că vor credita întreprinderea în
limita capitalului cu valoare din activul net.
2. În termeni de randament, activul net se calculează capitalizând profitul sau dividendele
întreprinderii.
Rata de capitalizare (RC) reprezintă:
- rata medie de fructificare netă a unui capital într-o țară dată – în UE este de aproximativ 3%;
- rata medie de degradare a unei valori într-o țară dată – în UE este de aproximativ 5%.
Dividende Profit
AN = sau AN =
RC RC
În Tabelul 6.10 este prezentată analiza valorii patrimoniale la întreprinderea S.C
Cotnari S.A, pentru perioada 2013-2016, în care activul net este calculat în termeni de
randament.
Dividende:
2015:2500 lei
2016: 2500 lei
2017:2500 lei
Profit:
2015: 45000
2016: 47000
2017: 41500
Tabelul 6.10
Analiza valorii patrimoniale la S.C Cotnari S.A
Anii de Dividende Profit
AN = AN =
analiză RC RC
RC = 3% RC = 5% RC = 3% RC = 5%
2013 83333.3 50000 1500000 900000
2015 83333.3 50000 1566666.7 940000
2016 83333.3 50000 1383333.3 830000
Analiza patrimonială a întreprinderii dă informații despre valoarea reală a acesteia pe
piață. Această analiză se completează cu studiul ratelor de solvabilitate, de lichiditate, de
active și de pasive, calculate la sub-subcapitolul 6.4.1.
Tabelul 6.11
Prezentarea ratelor de solvabilitate, lichiditate, a ratelor de active și a celor de pasive
Nr. Indicator Anii de analiză
2015 2016 2017
Crt.
1. Activul imobilizat 15000 16000 16500
2. Activul circulant 70000 55250 59500
3. Cheltuieli în avans 5000 5250 4500
4. Activul total 20000 21900 23525
5. Activul curent 10000 11000 12000
6. Datorii pe termen scurt 5000 5000 5000
7. Provizioane 10000 10000 10000
8. Venituri în avans 15000 16650 19025
9. Datorii curente 30000 31650 34025
10. Datorii pe termen lung 50000 35000 36000
11. Datorii totale 55000 40000 41000
12. Capital propriu 50000 50000 50000
13. Capital împrumutat 50000 35000 36000
14. Capitalul angajat 100000 85000 86000
15. Subvenții pentru investiții 1000000 1000000 1000000
16. Capital permanent 1100000 1085000 1086000
17. Stocuri 15000 10000 15000
18. Creanțe 20000 15000 17000
19. Contul Casa 25000 20000 18000
20. Capitalul total 60000 45000 40000
21. Rata imobilizărilor totale 25 25.7991 29.8618
22. Rata activului curent 50 50.2283 51.0096
23. Rata stocurilor 75 45.6621 63.762
24. Rata creanțelor 100 68.4932 72.2635
25. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.5143
26. Rata capitalului propriu 83.3333333 111.111 125
27. Rata datoriilor totale 91.6666667 88.8889 102.5
28. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09090909 12.5 12.1951
29. Rata datoriilor pe termen lung 90.9090909 87.5 87.8049
30. Rata veniturilor în avans 27.2727273 41.625 46.4024
31. Rata imobilizărilor totale 25 25.7991 29.8618
32. Rata activului curent 50 50.2283 51.0096
33. Rata stocurilor 75 45.6621 63.762
34. Rata creanțelor 100 68.4932 72.2635
35. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.5143
36. Rata capitalului propriu 83.3333333 111.111 125
37. Rata datoriilor totale 91.6666667 88.8889 102.5
38. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09090909 12.5 12.1951
39. Rata datoriilor pe termen lung 90.9090909 87.5 87.8049
40. Rata veniturilor în avans 27.2727273 41.625 46.4024
6.4.3 Analiza riscului
Riscul reprezintă un eveniment aleatoriu cu carecter distructiv. La nivel de
întreprindere importante sunt:
a. riscul economic;
b. riscul financiar;
c. riscul de faliment.
a. Riscul economic cuprinde variabilele din doemniul producției care dezintegrează
obiectivele întreprinderii (este practic riscul tehnologic, riscul de aprovizionare, alte riscuri
din domeniul producției).
Analiza riscului economic are la bază relația cost – volum – profit. Punctul de plecare
este pragul de rentabilitate, punctul în care toate cheltuielile sunt acoperite de volumul
producției, iar profitul este zero.
Pragul de rentabilitate (PR) se calculează ca raport între cheltuielile fixe și diferența

CF
dintre prețul variabil unitar (Pv) și costul variabil unitar (Cv), exprimate în lei: PR = .
Pv - Cv
Analiza riscului economic se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de
CA - PR
afaceri față de pragul de rentabilitate cu formula: a = �100 .
CA
Analiza riscului economic presupune și analiza flexibilității profitului în raport cu
oscilația cifrei de afaceri – se caută răspunsul la întrebarea ”cu cât crește sau scade profitul
dacă cifra de afaceri se modifică cu 1%?”.
b. Riscul financiar cuprinde variabilele distructive din zona de finanțare a
întreprinderii. Spre deosebire de analiza riscului economic, în analiza riscului financiar, pragul

CF + D
de rentabilitate se calculează introducând și valoarea dobânzilor (D): PR = .
Pv - Cv
Analiza riscului financiar se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de
CA - PR
afaceri față de pragul de rentabilitate cu formula: a = �100 .
CA
În Tabelul 6.12 este prezentată analiza riscului economic și financiar la întreprinderea
S.C Cotnari S.A pentru perioada 2015-2017.

Tabelul 6.12
Analiza riscului economic și financiar la S.C Cotnari S.A
Nr. Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2015 2016 2017
Crt.
1. Costuri fixe CF Lei 7.5 7.5 7.5
2. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 3 3.45 3.2
3. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 15 14.5
4. Dobânzi D Lei 1000 1000 1000
5. Pragul de rentabilitate PR Lei 118.529 107.181 134.333
5. Cifra de afaceri CA Lei 12625415 12457125 12547861
6. Indicatorul de poziție al cifrei α %
de afaceri față de pragul de 100.000 100.001 100.001
rentabilitate

Cu cât cifra de afaceri a întreprinderii este la o distanță mai mare în sens pozitiv de
pragul de rentabilitate, cu atât întreprinderea este mai departe de risc. Întreprinderea S.C
Cotnari S.A înregistrează valori ale indicatorului de poziție mai mari de 99%, ceea ce
înseamnă că întreprinderea are risc economic și financiar scăzut.
c. Riscul de faliment este numit și risc de solvabilitate sau risc de insolvabilitate. Este
legat direct de solvabilitatea întreprinderii, respectiv de capacitatea acesteia de a-și plăti
datoriile la timp.
Analiza riscului de faliment presupune:
1. metode bazate pe analiza bilanțului patrimonial
2. metode bazate pe scorul înregistrat de întreprinderi
3. metode bazate pe analiza funcțională a riscului
Metodele bazate pe analiza bilantului patrimonial presupun analiza fondului de
rulment și a ratelor de solvabilitate. Analiza riscului de faliment prin prisma fondului de
rulment are la bază teoria conform căreia din partea permanentă a întreprinderii trebuie să
rezulte o masă la dispoziția antreprenorului care să finanțeze întreg activul circulant.

Tabelul 6.13
Analiza fondului de rulment la S.C Cotnari S.A
Anii de Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
analiză
2013 35000 40000
2015 34000 23600
2016 33500 25475

Așa cum s-a prezentat și în subcapitolele anterioare, fondul de rulment are valori
ridicate, ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate finanța interesele temporare din
capitalurile proprii și este departe de riscul de faliment.
Analizând riscul de faliment prin prisma fondului de rulment funcțional (cu sens de
sursă de formare), se constată faptul că fondul de rulment al întreprinderii S.C Cotnari S.A are
are ca sursă de formare capitalul propriu, deci nu înregistrează risc de faliment.
CAPITOLUL 7. CONCLUZII

Compania S.C. COTNARI S.A. a cunoscut o creştere constantă a cifrei de afaceri de la


an la an, iar dezvoltarea s-a realizat prin reinvestirea unei părţi importante din profitul obţinut
în modernizări, diversificarea gamei sortimentale, extinderea reţelei de distribuţie.
Vinul produs de COTNARI S.A. este distribuit atât pe piaţa interna cât şi cea externa
(Germania,Italia, Rusia,Japonia, Grecia, Statele Unite ale Americii etc).
Reţeaua de distribuţie internă acoperă întreg teritoriul României.
Societatea devine competitivă la nivel naţional şi chiar si la nivel European odată cu
sporirea producţiei.
Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor.
Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce
intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.
Așa cum s-a prezentat in capitolele și în subcapitolele anterioare, fondul de rulment
are valori ridicate, ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate finanța interesele temporare
din capitalurile proprii și este departe de riscul de faliment.
Analizând riscul de faliment prin prisma fondului de rulment funcțional (cu sens de
sursă de formare), se constată faptul că fondul de rulment al întreprinderii S.C Cotnari S.A are
are ca sursă de formare capitalul propriu, deci nu înregistrează risc de faliment.
BIBLIOGRAFIE

1. Achim M. V., Analiză economico-financiară, Ed. Risoprint Cluj Napoca, 2009


2. Lala-Popa I., Miculeac M., Analiză economico-financiară, Elemente teoretice si studii
de caz, Ed. Mirton, Timişoara, 2009
3. Mironiuc M., Analiză economico- financiară.Performanţă. Pozitie financiară. Risc, Ed.
Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 2009
4. www.cotnari.ro

S-ar putea să vă placă și