Elemente de tactică criminalistică privind procedura de efectuare a constatării

tehnico-științifice și a expertizei criminalistice

Constatarea tehnico stiințifică; aspecte procesual penale.

Există situații în care lămurirea unor aspecte utile soluționării cauzei impune utilizarea unor specialiști, alții decât
experții, care furnizează probe în dosarul penal prin efectuarea de constatări. Sunt două ipoteze în care se pot efectua
constatări:
1. Există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este
necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei
2. În domenii strict specializate, instanța sau organul de urmărire penală poate solicita opinia unor
specialiști care funcționează în cadrul instituțiilor judiciare sau în afara acestora.

Constatarea se poate efectua atât în cadrul urmăririi penale, cât și în faza de judecată. De regulă, constatarea tehnico
științifică este efectuată de către specialiști (în cazul nostru criminaliștii).

Expertiza criminalistică: aspecte procesual penale.

Aceasta face parte din categoria mai largă a expertizelor judiciare ce constituie un mijloc de probă, un procedeu
probator valoros, prin care, pe baza unei cercetări fundamentate pe date și metode științifice, ”expertul aduce la
cunoștința organului judiciar concluziile motivate științific cu privire la fapte pentru a căror lămurire sunt necesare
cunoștințele specializate”.
Expertiza criminalistică reprezintă o cercetare științifică a probelor materiale, destinată identificării persoanelor,
obiectelor, substanțelor și fenomenelor aflate în legătură cauzală cu fapta penală, stabilirii anumitor proprietăți ale
acestora, precum și a unor eventuale modificări de formă, conținut sau structură.

Sistemul unităților și laboratoarelor de expertiză criminalistică.

1. Laboratoarele în sistemul Ministerului Justiției.

Laboratoarele interjudețene efectuează prima expertiză, potrivit competenței materiale și teritoriale, la cererea
organelor de urmărire penală, a instanțelor de judecată, ca și a altor organe cu activitate jurisdicțională, în domeniul
traseologiei, dactiloscopiei, balisticii, al cercetării înscrisurilor, etc.
Institutul Național de Expertize Criminalistice efectuează orice expertiză criminalistică, precum și prima expertiză
în accidentele de circulație, incendii și explozii.

2. Laboratoarele din cadrul Ministerului public

Activitatea de investigație criminalistică, desfășurată în cadrul Ministerului Public, este condusă și îndrumată de
către BIROUL DE CRIMINALISTICĂ din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PARCHETULUI
GENERAL de pe lângă ICCJ.

3. Laboratoarele din cadrul Ministerului de Interne

În sistemul Ministerului de interne își desfășoară activitatea Institutul de criminalistică din cadrul Inspectoratului
General al Poliției, precum și laboratoarele de criminalistică din unitățile teritoriale ale poliției.

Reguli tactice în dispunerea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor criminalistice

1. Oportunitatea expertizei
Constituie o primă cerință ce trebuie avută în vedere de către organele judiciare. În funcție de probele și
materialele existente în cauză, este necesar să se aprecieze dacă și în ce măsură o expertiză este utilă, astfel
încât nici să nu se întârzie efectuarea unei expertize indispensabile de natură să influențeze direct
rezultatele.
2. Stabilirea corectă a obiectului expertizei
3. Formularea clară a întrebărilor adresate expertului
4. Asigurarea calității materialelor trimise spre expertiză
 Tactica efectuării expertizelor criminalistice
1. Efectuarea propriu-zisă a expertizelor: corectitudinea, probitatea profesională, operativitatea și limitarea strictă
la obiectul indicat prin actul de dispunere a expertizei
2. Redactarea raportului de expertiză
3. Redactarea raportului de expertiză

Aprecierea și valorificarea concluziilor expertizei

- Verificarea raportului de expertiză
o În primul rând, organul de urmărire penală sau instanța de judecată verifică dacă au fost respectate
condițiile legale de numire a expertului, dacă au fost formulate răspunsuri clare și complete, dacă au fost
respectate condițiile de citare a părților, dacă raportul a fost datat și semnat potrivit regulilor
procedurale.
Dintre concluziile cele mai valoroase sunt concluziile cu caracter de certitudine a căror interpretare nu ridică
probleme deosebite, fiind frecvente cazurile în care expertizele criminalistice reprezintă singura modalitate de a scoate la
lumină probele necesare constatării existenței sau inexistenței unei infracțiuni și identificării autorului ei.
Concluziile de probabilitate sunt consecința unui anumit grad de îndoială, de incertitudine, determinată de
insuficiența calitativă sau cantitativă a elementelor caracteristice ale materialului cercetat.
Concluziile de imposibilitate a rezolvării problemei [N.S.P], care nu trebuie confundate cu o concluzie certă
negativă, sunt determinate de calitatea cu totul nesatisfăcătoare a elementelor caracteristice de identificare a obiectelor
cercetate, ca și de lipsa unor mijloace tehnico-științifice adecvate de investigare.