Proiect Analiza Economico Financiară - Final

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IEA
PROIECT DE SEMESTRU LA
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
STUDENȚI:
ÎNDRUMĂTOR:
BEJENARU FILOFTEIA
PROF. DR. GAVRIL ȘTEFAN
BEJENARU
ALEXANDRA-IOANA
BOSÎNCEANU DAN
BUTACU MARIAN
2018-2019
0
Tema proiectului:
ANALIZA ÎNTREPRINDERII S.C.

PLANTAGRI-B S.R.L DINTR-O
PERSPECTIVĂ ECONOMICO-
FINANCIARĂ
1
CUPRINS:
Lista tabelelor și figurilor.........................................................................3

CAPITOLUL I – METODOLOGIA DE CERCETARE..........................6
CAPITOLUL II – PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII S.C PLANTAGRI-B
S.R.L.........................................................................................................9
CAPITOLUL III – ANALIZA PIEȚEI....................................................18
3.1 Prezentarea pieței la nivel regional și județean................................................18
3.2 Clienții țintă.........................................................................................................19
3.3 Principalii furnizori.............................................................................................20
3.4 Principalii concurenți..........................................................................................23
3.5 Analiza mediului concurențial............................................................................24
3.6 Concluzii parțiale.................................................................................................31
CAPITOLUL IV–ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL
ÎNTREPRINDERII........................................................................................33
4.1 Analiza resurselor umane...................................................................................33
4.2 Analiza resurselor materiale- analiza mijloacelor fixe.....................................45
4.4 Concluzii parțiale.................................................................................................49
CAPITOLUL V – ANALIZA CHELTUIELILOR....................................50
5.1 Prezentarea generală a cheltuielilor specifice activității întreprinderii..........50
5.2 Analiza structurii cheltuielilor............................................................................51
5.3 Analiza cheltuielilor prin metoda indicelui costului unitar..............................55
5.4 Concluzii parțiale..................................................................................................56
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI............................................................57
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE...............................................................58
Anexa 1 – Bilanțul contabil........................................................................................58
Anexa 2 – Contul de profit și pierdere......................................................................60
2
Lista tabelelor și figurilor
Figura 1.1.1 Clasificarea informațiilor economice si financiare

Tabelul 2.3.1 Principalele culturi din România
Tabelul 3.1.1 Componenta administrativă a zonelor rurale, 2015
Tabelul 3.2.1 Principalii clienți ai firmei
Tabelul 3.3.1 Furnizori de material săditor
Tabelul 3.3.2 Furnizori de îngrășăminte
Tabelul 3.3.3 Furnizori de insecticide
Tabelul 3.3.4 Furnizori de erbicide
Tabelul 3.3.5 Furnizori de carburant
Tabelul 3.4.1 Arincipalii concurenți
Figura 3.5 Forțele care determină profitabilitatea unei industrii
Tabelul 3.5.1 Analiza cotelor de piață
Tabelul 3.5.2 Analiza structurii concurențiale pe piața sectorului agricol
Tabelul 3.5.3 Analiza poziției concurentiale
Tabelul 4.2 Registrul angajaților la finalul anului 2016
Tabelul 4.3 Lista angajaților și timpul lucrat în anul 2015
Tabelul 4.5 Calculul indicatorilor resurselor umane
Tabelul 4.6 Analiza resurselor materiale
Tabelul 4.7 Indicatori privind valoarea mijloacelor fixe
Tabelul 4.8 Indicatori privind mobilitatea mijloacelor fixe
Tabelul 4.9 Indicatori privind structura mijloacelor fixe
Tabelul 4.10 Indicatori privind efectul în producție
Tabelul 5.1.1 Soiuri de cartofi cultivate
Tabelul 5.2.1 Analiza structurală a cheltuielilor de producție
3
INTRODUCERE ÎN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
Esența, obiectul și obiectivele analizei financiare-

Ca metodă a cunoaşterii, analiza este proprie oricărei ştiinţe. Cu ajutorul analizei , omul cercetează
lucrurile, procesele și fenomenele, le descoperă structura, le verifică și stabilește relațiile de
cauzalitate, factorii care le generează, descoperă legile formării si desfășurării lor și pe baza
acestora, formulează decizii privind activitatea în viitor.
Corelativul analizei îl reprezintă sinteza, care defineşte procesul prin care are loc reunirea într-un tot
unitar a părţilor şi a elementelor disparate ale unui obiect sau fenomen cercetat. Dacă analiza
presupune descompunerea unui fenomen în elementele sale simple (inclusiv determinarea relaţiilor
structural-funcţionale şi a celor cauză-efect), sinteza constă în examinarea acestora în unitatea lor.
Cunoaşterea deplină a proceselor sau fenomenelor economico-financiare necesită îmbinarea într-o
unitate a analizei şi sintezei, ca mijloace ale cunoaşterii.
Analiza economică evidenţiază comportamentul fenomenelor şi al proceselor ce se derulează în
mediul economic, prin utilizarea unor metode de investigare generale sau specifice acesteia. Analiza
economică are două componente şi anume: analiza stării economice (de gestiune) şi analiza stării
financiare.
Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al evoluției reale a fenomenului
(procesului) economic.
Unul dintre obiectivele funcției financiare a entității economice este analiza sub aspect financiar a
activitatii acestuia într-o anumită perioadă de timp si se efectuează în corelație cu toți factorii
economici care au generat rezultatele financiare. De aceea, ea se integrează în analiza economico-
financiară, si studiază corelațiile dintre activitatea economică (operațională) si cea financiară, vizând
cu precadere fluxurile financiare care se formează la nivelul întreprinderii, modul de gestionare si
plasare a capitalurilor.
Analiza-reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea unui întreg (obiect,
fenomen sau proces) în elementele componente, procedând la identificarea factorilor, cauzelor şi
condiţiilor care l -au generat, respectiv influenţat.
Analiza economico- financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi
instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor aprecieri
referitoare la situaţia economico financiară a unei întreprinderi, identificarea factorilor, cauzelor şi
4
condiţiilor care au determinat-o, din punct de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane,
materiale și financiare.
Analiza financiară-reprezintă un domeniu al activităţii umane, orientat spre cercetarea, explicarea
şi previziunea proceselor care se petrec cu resursele financiare şi fluxurile acestora, prin aplicarea
unor metode şi procedee analitice asupra situațiilor financiare şi asupra altor date relevante cu
scopul de a obţine informaţii utile pentru fundamentarea deciziilor manageriale şi gestiunea
financiară eficientă a entităţii economice. Analiza financiară, la etapa actuală, este un sistem de
prelucrare a informației apt să ofere managerilor datele necesare adoptării deciziilor financiare. În
ultimii 20 de ani,rolul analizei financiare a crescut, deoarece se limitează nu numai la analiza datelor
din situațiile financiare, dar integrează și date economice, bursiere, iar rezultatele analizei sunt
integrate în modele financiare, necesare elaborării previziunilor financiare.
Analiza stării financiare reliefează rezervele nevalorificate ale profitabilităţii, lichidităţii,
solvabilităţii, echilibrului financiar, comportamentului la bursa de valori a firmei şi aprecierea stării
de faliment a firmelor.
Obiectul analizei financiare reprezintă resursele financiare şi fluxurile acestora.
Obiectivul de bază al analizei financiare îl constituie întocmirea diagnosticului financiar al
întreprinderii, în vederea evidenţierii punctelor forte şi a punctelor slabe, adică a stării de sănătate
sau de slăbiciune financiară a întreprinderii, precum şi a potenţialului managementului financiar.
Se consideră că finalitatea analizei economico-financiare este diagnosticul economico-financiar.
Obiectivele diagnosticului financiar sunt orientate în principal spre evidentierea rentabilitatii si a
riscului.
5
CAPITOLUL I – METODOLOGIA DE CERCETARE
În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze permanent

viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa economico-financiară. Toate acestea,
îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care au la bază determinări cantitativ-calitative ale
factorilor producţiei, randamente maxime ale utilizării acestora etc. Scopul analizei este de a
descoperi caracteristicile esențiale ale părților componente ale fenomenului cercetat, interacțiunile
dintre ele, și de a oferi concluziile necesare sintezei la nivelul fenomenului sau procesului analizat.
Principalele obiective ale analizei economico-financiare au în vedere următoarele aspecte:
1) Maximizarea valorii de piață a acțiunilor firmei (maximizarea averii acționarilor)

reprezintă condiția de bază a firmei de supraviețuire pe piață. În economia concurențială, firma
constituie un activ supus legilor pieței, iar valoarea lui variază în funcție de locul în sistemul
economiei naționale sau regionale, de performanțele obținute în competiție, firma trebuind să-și
asigure supraviețuirea și obținerea performanțelor.
2) Asigurarea echilibrelor financiare reprezintă unul dintre obiectivele conform căruia firma
își asigură atât derularea activităților economice cât și evoluția performanțelor financiare.
Desfășurarea activităților firmei în condiții de dezechilibre financiare majore, conduce pe termen
lung la pierderea controlului financiar asupra firmei. Compartimentul de analiză economico-
financiară este acela care trebuie să raporteze în orice moment apariția oricărui dezechilibru
financiar, astfel încât firma să poată aplica la timp soluțiile necesare îndepărtării situațiilor
nefavorabile.
3) Scăderea gradului de vulnerabilitate–acesta reprezintă gradul de rezistență al firmei la

condițiile dificile ale mediului economico-social, capacitatea de a se regla și echilibra prin forțe
proprii în urmă situațiilor prin care a trecut. Încă din prima zi de viață, firma trece printr-o
multitudine de situații negative cum ar fi: instabilitatea piețelor de desfacere, inflației, concurenței
etc.
6
4) Evitarea și înlăturarea riscului de faliment–riscul reprezintă o amenințare permanentă
asupra oricarei afaceri, pe care orice firmă trebuie să o evite. Monitorizarea constantă a acestuia
reprezintă una din soluțiile de evitare a unui eșec economic al firmei. O neatenție a acestui risc și în
special în faza de maturitate a firmei reprezintă o greșeală fundamentală a managementului financiar
cu consecințe fatale asupra firmei.
În ceea ce privește metodele de cercetare , acestea se împart în două categorii:
 Metode calitative( metoda comparației; metoda Benchmarking-ului; metoda descompunerii
și metoda generalizării rezultatului)
 Metode cantitative( metoda indicilor economici; metoda balanțieră, metoda analizei
marginale și metoda sociologică bazată pe chestionare)
Informaţia, în sensul general, reprezintă o ştire, o noutate, un mesaj care provine din orice domeniu
al cunoaşterii, acest concept exprimând o formulă scrisă, susceptibilă, de a aduce o cunoştinţă.
Informaţia poate fi considerată un bun de consum de masă, fiind folosită de o mulţime de utilizatori:
întreprinderi mici şi mijlociii, societăţi cotate la bursă, investitori, stat, etc1 .Iniţial, termenul de
informaţie a fost introdus în domeniul tehnic pentru a desemna incertitudinea înlăturată prin
realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile. Ulterior, semnificaţia termenului s-a
extins la cunoaştere, în general, adică la apariţia unui element nou, necunoscut anterior, asupra
realităţii înconjurătoare; în acest scop se utilizează simboluri care, prin asocierea lor cu realitatea,
furnizează informaţie. Calitatea informaţiei este caracterizează printr-un număr de atribute:
• Viteză – stabileşte timpul necesar unei informaţii pentru a parcurge drumul de la emitent la
receptor;
• Frecvenţă – reprezintă numărul de informaţii de acelaşi tip într-o unitate de timp, determinând
ritmicitatea informaţiilor;
• Accesibilitate – depinde de mijloacele de comunicaţie, gradul de pregătire a personalului,
modalităţile de stocare etc.;
• Actualitate – reprezintă capacitatea informaţiei de a prezenta evenimente recente;
• Inteligibilitate – presupune proprietatea unei informaţii de a fi percepută de către utilizatori;
• Fiabilitate – reprezintă capacitatea informaţiei de asigura o imagine reală şi sigură a unui
eveniment/obiect;
• Pertinenţă – presupune calitatea informaţiei de a oferi răspunsuri într-o situație dată;
• Vârstă – se exprimă prin durata din momentul colectării informaţiilor, până în momentul
transpunerii în acţiune a deciziilor luate pe baza acestora.
7
Informaţia, îndeosebi informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate,
fiind un element indispensabil progresului. Realităţile societăţii moderne arată că odată cu
dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte
corespunzător – ca arie, conţinut şi operativitate – informaţia economică pentru ca ea să poată:
• furniza exact elementele necesare luării deciziilor;
• furniza exact situaţia patrimonială a întreprinderilor;
• furniza rezultatele activităţii economico-financiare.
Gruparea informaţiilor economice şi financiare, la nivel microeconomic, poate fi următoarea:
Informații
care provin • Aferente pieței interne
din surse • Aferente pieței internaționate
exterioare
Informații • Din evidența operativă a

care provin întreprinderii
din surse • Din evidența statistică și
financiar contabilă
interne
Fig. 1.1 – Clasificarea informațiilor economice și financiare
Sursele de informaţii ale analizei financiare sunt:
- Informaţii financiare: situaţiile financiare anuale (bilanţ, cont de profit şi pierderi, fluxuri de
numerar, notele explicative), raportările semestriale şi trimestriale, evoluţia cotaţiilor la bursă,
informaţii privind concurenţa, previziunile analizelor financiare etc;
- Informaţii economice: evoluţia activităţii economice, evoluţia preţurilor, evoluţia sectorului de
activitate, situaţia economică generală, perspectivele economice, evoluţia cursurilor de schimb ale
monedei naţionale etc.;
- Alte informaţii: evaluarea riscurilor de creditare, fuziuni şi achiziţii, raporturi de gestiune etc.
8
CAPITOLUL II – PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII
2.1- S.C. PLANTAGRI-B S.R.L, s-a înființat ca persoana juridică autorizată în luna martie
2014și este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura românească din zona
Moldovei situându-se pe un loc fruntaș în topul firmelor din domeniu. Cu investiții în modernizarea
spațiilor de depozitare și în achiziționarea de utilaje agricole performante, în ultimii ani, societatea
este un adevărat lider în agricultură.
Prezentele note explicative conțin informații suplimentare pentru datele prezentate în bilanțul de la
31.12.2015 respectiv 31.12.2016 și sunt proprii Societății Comerciale PLANTAGRI-B S.R.L.
Situațiile Financiare sunt întocmite în RON și respecta prevederile Legii contabilității 8211991,
republicată, și prevederile cuprinse în Reglementarile contabile conforme cu directivele europene.
Înteprinderea avea in folosinta 1180 ha in anul 2015 apoi in urmatorul an adăugându-se inca 2 ha ,
respectiv 1182 la finele anului 2016.
Înteprinderea se afla pe raza comunei Ruginoasa județul Iași.Comuna se află în zona de nord-vest a
județului. Este străbătută de șoseaua națională DN28A, care leagă Târgu Frumos de Pașcani și DN2.
Prin comună trece calea ferată Pașcani-Iași, pe care este Ruginoasa.

Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°15′09.41″N 26°51′08.22″E47°15′09.41″N 26°51′08.22″E
Componență-Ruginoasa,Dumbrăvița,Rediu,Vascani.
Altitudine 283 m.d.m.
Populație (2011)- ▼ 5981 locuitori
Fus orar-UTC+2
9
Relief și climă –
Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre S-E. În partea
de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și
sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile
sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de
teren.
Climatul este unul specific dealurilor joase . Temperatura medie anuală este de 6°–8°C și 8°–10°C
pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 500–800 mm . Vânturile specifice sunt
crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt
cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.
2.2 Obiectul de activitate
SC PLANTAGRI-B S.R.L este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura
din zona Moldovei , situându-se pe un loc fruntaș în topul firmelor din domeniu. Cu investiții în
modernizarea spațiilor de depozitare și în achiziționarea de utilaje agricole performante, în ultimii
ani, societatea este un adevărat lider în agricultură în zona Moldovei.
Obiectul principal de activitate al societății este agricultura reprezentată prin cultura de
produse agricole, . Cultura cerealelor și a plantelor industriale se realizează 1182 de hectare de teren
agricol, localizate în mare parte în judetul Iași .
Obiectivele principale ale înteprinderii S.C PLANTAGRI-B S.R.L sunt creșterea calității
produselor și serviciilor oferite, continuarea programelor de investiții în tehnologii moderne precum
și dezvoltarea de relații durabile cu clienții, colaboratorii și partenerii săi de afaceri.
Obiectul principal de activitate al societătii este agricultura reprezentată prin cultura si
depozitarea cerealelor .
10
Cea mai mare pondere in structura culturilor o ocupa cerealele – grau, însa, in ultimii ani o
atentie deosebită s-a acordat si culturii de leguminoase în special soia dar si oleaginoase –floarea
soarelui iar in prezent o pondere destul de ridicată o deține și cartoful . Pentru realizarea unor
culturi superioare calitativ si cantitativ, productia agricolă se realizează cu mijloace de productie
moderne si performante. O preocupare constanta la nivelul inteprinderii este modernizarea
exploatatiilor vegetale prin dotarea cu tractoare noi, utilaje agricole moderne si combine
performante care permit aplicarea unor practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunoştinţe
ştiinţifice în domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile in conformitate cu Codul de
Bune Practici Agricole.
2.3 Soiuri cultivate –
Soiuri de Grâu(385 ha) cultivate de către societate sunt: Alex, Dropia, Flamura 85.
Soiul de grâu de toamnă Alex(120 ha) a fost creat de S.C.A. Lovrin.
Caractere morfologice. Plantele au înâlţimea medie de 85-90 cm. Forma tufei este semierectă.
Frunzele sunt de mărime mijlocie, de culoare verde-închis, cu perozitate slabă. Poziţia frunzei steag
este semiaplecată.
Spicul este lung (6-9 cm), semicompact, aristat, de formă cilindrică, de culoare albă la maturitate.
Bobul are forma ovoidală, este semisticlos, de culoare roşu-deschis. Greutatea a 1 000 boabe este
cuprinsâ între 40-44 g, iar masa hectolitrică este de 72 - 77 kg.
Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie are valori cuprinse între 211-255 zile. Soiul este mijlociu
de rezistent la cădere, scuturare şi iernare. Este rezistent la rugina galbenă, mijlociu de rezistent la
făinare şi rugină brună. Este sensibil la fuzarioză.
Însuşiri de calitate. Soiul se încadrează în grupa valorică B1, cu însuşiri bune pentru panificaţie.
Capacitatea de producţie- este un soi cu capacitate ridicată de producţie, realizând producții de la
5000- 6750 kg/ha.
Soiul de grâu DROPIA(95 ha ) a fost obţinut la INCDA Fundulea prin selecţie individuală repetată
din combinaţia Colotana/2120W1.
Caracteristici morfologice-
Soiul Dropia are tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire. Frunza steag are portul semierect după
faza de înflorit, iar limbul şi teaca frunzei au o cerozitate slabă în a doua parte a perioadei de
umplere a boabelor. Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm, fiind asemănătoare cu cea a
soiurilor Flamura 85 şi Fundulea 4.
11
Spicul este alb, aristat, fusiform, mare şi cu densitate medie. Boabele sunt de mărime mijlocie,
deformă alungită, au culoarea roşie şi, în condiţii normale de cultură, au masa a 1000 de boabe de
41-46g şi masa hectolitrică de 76-80 kg/hl.
Soiul de grâu FLAMURA 85(170 ha) este un soi multilineal pentru rezistenţă la făinare format din
amestecul a cinci linii asemănătoare fenotipic, dar diferite între ele prin câte o genă de rezistenţă la
acest patogen. Cele cinci linii aproape izogene au fost obţinute după 6 cicluri de retroîncrucişări ale
soiului Flamura 80 cu cele cinci surse de gene diferite de rezistenţă la făinare, astfel că în final au
fost selectate cinci linii, diferite între ele prin câte o genă de rezistenţă la făinare, dar care întruneau
toate caracterele morfologice, de productivitate, adaptabilitate şi de calitate ale soiului Flamura 80.
Caracteristici morfologice- Soiul Flamura 85 are tufa plantei semierectã în faza de înfrãtire. Frunza
steag are portul erect dupã faza de înflorit, iar limbul şi teaca au o cerozitate slabã în a doua parte a
perioadei de umplere a boabelor. Înãltimea medie a plantei este de 88-95 cm, fiind asemãnãtoare cu
cea a soiurilor Dropia şi Fundulea 4. Spicul este alb, aristat, cilindric, mare şi are o densitate medie.
Boabele sunt de mãrime mijlocie, de formã alungitã, au culoarea roşie şi, în condiţii normale de
culturã, au masa a 1000 de boabe de 44- 46 g şi masa hectolitrică de 76-80 kg/hl.
SOIA-Cristina,Onix,Felix
Soiul de soia Cristina(37 ha )-
Cristina este un soi timpuriu de soia (grupa de maturitate 00, inregistrat in anul 2012. Este
recomandat, pentru zonele favorabile culturii soiei din Transilvania, Moldova si Campia de Vest.
Genealogia: Zefir x Lena
Planta: Talie Inalta (100 cm); Portul erect; Tufa compacta; Cresterea semideterminata; Pubescenta
cenusie; Inaltimea de insertie a pastailor bazale in medie de 17 cm;
Frunza: Foliole de forma ovala; Culoare verde deschis;
Bobul: Forma ovoidala; Culoare galbena; Hilul de culaore maro; MMB in medie de 180 g.
Rezistenta foarte buna la : Cadere: Scuturare; Mana (Peronospora manshurica); Septorioza (Septoria
glycines); Fusarioza (Fusarium spp); Arsura bacteriana (Pseudomonas glycinea);
Rezistenta buna la : Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Putregaiul alb al tulpinii (Sclerotinia
sclerotiorum); Vestejirea bacteriana (Corynebacterium flacumfaciens);
Rezistenta foarte buna la: Paianjenul rosu comun (Teranycus urticae); Buha suasa (Mamestra suasa);
Perioada de vegetatie: 124 zile
Potential de productie: 4890 kg/ha.
Insusiri de calitate: Proteine: 41,3 % Grasimi: 20,4 %
12
Soiul de soia Onix(48 ha )-Onix este un soi timpuriu de soia (grupa de maturitate 00), cu
pretabilitate bună la recoltatul mecanizat, si insușiri de calitate deosebite, inregistrat in anul
2002.Este recomandat, pentru zonele favorabile culturii soiei din Transilvania, Moldova si Câmpia
de Vest
Genealogia: MAPLE PRESTO x EVANS
Planta: Talie Inaltă (102 cm);
Portul erect; Tufa compactă; Creșterea semideterminată; Pubescență cenușie; Inalțimea de inserție a
păstailor bazale in medie de 19 cm;
Frunza: Foliole de formă ovala; Culoare verde deschis.
Inflorescența: Racem; Flori de culoare violetă.
Bobul: Forma sferică ușor turtită; Culoare galbenă; Hilul de culoare maro inchis; MMB in medie de
153g
Rezistența foarte bună la : Cădere; Scuturare; Mana (Peronospora manshurica); Arsura bacteriană
(Pseudomonas glycinea); Vestejirea bacteriană (Corynebacterium flacumfaciens); Fusarioza
(Fusarium spp);
Rezistența bună la : Putregaiul alb al tulpinii (Sclerotinia sclerotiorum); Septorioză (Septoria
glycines); Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).
Rezistența foarte bună la: Păianjenul roșu comun (Teranycus urticae); Buha suasa (Mamestra suasa);
Perioada de vegetație:123 zile
Potențial de producție: 4602kg/ha ; Insușiri de calitate: Proteine: 41,5 %; Grăsimi: 20,9 %
Soiul Felix (30 ha )- se caracterizează prin tufa compactă, portul erect şi creşterea semideterminată.
Este un soi cu talie înaltă având o înălţime medie de 94 cm. Noul soi prezintă şi o bună înălţime de
inserţie a primelor păstăi bazale (16 cm) la nivelul soiurilor Eugen şi Onix. Culoarea pubescenţei
este cenuşie, în timp ce culoarea florilor este violetă, la fel ca la majoritatea soiurilor create la
S.C.D.A.Turda. La maturitate păstaia este de culoare cafeniu deschis iar bobul galben, de formă
ovoidală, la fel ca la soiurile Perla şi Agat, de care poate fi uşor deosebit prin culoarea hilului,
respectiv culoarea hilului şi a florii. De altfel, culoarea cenuşie a hilului face ca soiul Felix să poată
fi uşor deosebit şi de celelalte soiuri.
Media masei a 1000 de boabe este de 178 grame
Floarea soarelui (200 ha) -13MS201,DUET-HO (SEMI TIMPURIU), PERFORMER
13MS201(65 ha) - Hibrid intensiv de ultima generație
Toleranta genetica fata de Orobanche spp. pana la rasa H (OR8)
Toleranta genetica fata de Plasmopara (gena PL6)
13
Productivitate sporita in conditii variate de clima si sol.
DUET-HO (SEMI TIMPURIU) (40 ha )-Hibrid cu conținut ridicat de acid oleic, de generație
nouă, pentru sistemul de producție CLEARFIELD®
Tolerant fața de mana florii soarelui (prezintă gena PL6)
Foarte bună stabilitate a producțiilor in condiții pedoclimatice foarte variate.
PERFORMER (95 de ha ) -floarea soarelui PERFORMER, hibrid românesc
semitimpuriu ,perioada de vegetatie : 115-120 zile.
-tulpina inaltă de 160-170 cm
-hibrid rezistent genetic la Lupoaie(Orobanche Cum) pană la rasa E
-foarte tolerant la secetă si arșița
-rezistent la mana (Plasmopara helianthi); mediu rezistent la pătarea brună si frângerea tulpinelor
(Phomopsis helianthi) precum și față de putregaiul alb (Sclerotina sclerotiorum); rezistență genetică
totală la atacul de lupoaie (Orobanche cumana)
-producții realizate 4000-4200 kg/ha
-densitate de cultivare : 45000-50000 plante/ha
-recomandat in toate zonele de cultură a floarei soarelui.
CARTOFUL –(480 ha)

Soiul de cartofi ROCLAS(103 ha )
Caracteristici:
Genealogie: HB8 x GRANDIFOLIA .Grupa de maturitate: semitimpurie
Tuberculi ovali, coaja galbenă, pulpă galbenă
Tufa: dezvoltată, bogată in frunze, portul semierect
Mijlociu rezistent la mana pe frunze si tuberculi,mijlociu rezistent la virusul Y al cartofului,
rezistent la virusul răsucirii frunzelor de cartof ,rezistent la râia neagră a cartofului
Conținutul in amidon: 17,0 %
Calitate culinară buna; clasa de calitate B,destinat consumului timpuriu, de vara-toamna si
industrializare.
Soiul de cartofi ZAMOLXIS(235 ha )
Caracteristici:
Genealogie: SAN x JAGODCA
Grupa de maturitate: semitimpurie
Tuberculi rotund-ovali, coaja galbenă, pulpa galben-deschis.
14
Tufa: mediu dezvoltată, bogată in frunze, portul semierect .Foarte sensibil la mana pe frunze si
rezistent pe tuberculi,foarte rezistent la virusul Y al cartofului,rezistent la virusul răsucirii frunzelor
de cartof,rezistent la râia neagra a cartofului
Conținutul in amidon: 16,0 %
Calitate culinară bună. Clasa de calitate B,destinat consumului de vară-toamnă si
industrializare,capacitatea biologică de producție: 72,6 t/ha.
Soilul de cartofi OLIVER F(142 ha )
Grupa de maturitate: semitârzie.
Tuberculi ovali, coaja galbenă, pulpa galbenă.
Tufa: dezvoltată, bogată in frunze, portul erect.
Rezistent la mana pe frunze si tuberculi,rezistent la virusul Y al cartofului,rezistent la virusul
răsucirii frunzelor de cartof,rezistent la raia neagra a cartofului.
Conținutul in amidon: 16,5 %.
Calitate culinară bună,clasa de calitate B,destinat consumului de toamnă - iarnă și culturii
ecologice,capacitatea biologică de producție: 75,5 t/ha.
SUPRAFȚA CULTIVATĂ CU PRINCIPALELE CULTURI IN ROMANIA
PRODUCȚIA DIFERENȚE
TOTALĂ(mii ANUL 2017-
SUPRAFAȚA CULTIVATĂ tone) 2016 (+-)
CULTURI (mii ha)
Mii Mii
2016 2017 2016 2017 ha tone
Grâu 2138 2027 8431 9877 -111 +1446
soia 127 151 263 365 +24 +102
Floarea
soarelui 1040 986 2032 2913 -54 +881
Cartof 182 168 2698 3129 -14 +439
Tabelul 2.3.1 Principalele culturi din România
15
Cereale pentru boabe
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 6,9%, în timp ce producţia a crescut cu
12,4% faţă de anul precedent, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie
la hectar).
Producţia totală a crescut cu 17,2% la grâu,.
Plante uleioase-
Producţia a crescut cu 29,5%, datorită atât creşterii suprafeţei cultivate (+6,9%), cât şi a
randamentelor la hectar.
Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+43,4%), soia boabe (+38,8%) .
Cartofi -Producţia a crescut cu 16,3%, datorită creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa
cultivată a scăzut (-7,7%),faţă de anul precedent.
Concluzii –
Scopul final al unei întreprinderi este de a-și spori vânzările și de a obține profit iar pentru realizarea
acestuia, întreprinderea trebuie să-și studieze cererea căreia i se adresează.O altă concluzie face
referire la faptul că firma a vândut producția obținută integral clienților țintă. Un factor de dinamism
pentru progres şi eficienţă ce contribuie la echilibrul economic şi bunăstarea societăţii este
reprezentat de concurență. Contextul concurențial este data de cele cinci forțe și anume: rivalitatea
dintre firmele concurente aparținând sectorului de activitate; forța exercitată de clienți; forța
exercitată de furnizori; amenințarea intrarii în sector a noilor concurenți; amenințarea apariției
produselor de substituție. În anul 2016, firma S.C PlantAgri-B S.R.L deținea un procent de 6,66%
din piața regională a sectorului agricol. În cadrul pieței sectorului agricol din România, ferma ocupă
locul 15, cu o cifră de afaceri egală cu 6,48 milioane de lei.
Pentru a realiza analiza structurală a cheltuielilor de producție pentru plantația de cartof s-au avut în
vedere cheltuielile variabile directe, cheltuielile fixe directe și cheltuielile fixe indirecte.
Firma S.C PlantAgri-B S.R.L a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în anul 2016 față de 2015 de
50%. În urma extinderii suprafeței cultivate cu cartof în anul 2016 cheltuielile variabile au crescut
cu 50%. Analizând indicele cheltuielilor variabile unitare și indicele cifrei de afaceri s-a constatat
că există anumite dezechilibre la nivelul întreprinderii care determină costuri generale și
administrative ridicate.După cum se poate observa din analiza resurselor umane, numărul mai mare
de salariați din 2016 față de 2015 a adus un plus de eficiență in privința timpului lucrat dar și a
venitului total. Productivitatea muncii a cunoscut de asemenea o creștere între cei 2 ani.
16
Resursele materiale au crescut din punct de valoric de la începutul anului 2016 până la
finalul acestuia. Achizițiile de noi mijloace aduc cu sine costuri care la rândul lor sunt acoperite de
amortizări, astfel profitabilitatea crește în timp
17
CAPITOLUL III – ANALIZA PIEȚEI
3.1 Prezentarea pieței la nivel regional și județean;

Studierea pieței este o problemă esențială, deoarece, la ora actuală, piața se prezintă ca un sistem
complex format din numerose componente interdependente care acționează în strânsă legătură cu
componentele sistemului economico–social. Conceptul de piață este utilizat cu sensuri diferite: loc
real sau imaginar de întâlnire a cererii și ofertei, spațiu teritorial în care se operează tranzacții de
schimb, sistemul relațiilor și tranzacțiilor de vânzare–cumparare care se desfășoară într-un spațiu și
într-un timp determinat.
Circulația și schimburile de produse s-au dezvoltat de la nivel local la nivel național și mai
apoi la nivel internațional, determinând apariția conceptelor de piata locală, națională și
internațională.
La ora actuală, în cadrul economiei contemporane, piața este concepută ca un mecanism
economico-social principal și hotărâtor prin care se orientează activitatea agenților economici
precum și alocarea resurselor în procesul de dezvoltare. Piața se prezintă ca un sistem complex în
care interacționează și se condiționează reciproc legile și mecanismele de piață - cererea, oferta,
prețurile - cu numeroase instituții care au rolul de a regla aceste mecanisme, precum și cu o
conștiință de masă, juridică și economică.
Firma S.C PLANTAGRI-B S.R.L are o activitate de desfacere a produselor pe care le obține, atât
la nivel județean, cât și la nivel regional.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final, perfecţiunea oricărei întreprinderi),
întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe care le
fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o strategie
de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influenţează profitabilitatea
vânzărilor. Orice activitate de marketing presupune existenţa în cadrul întreprinderii a unui sistem
bine pus la punct, care să poată favoriza informaţii referitoare la nivelul trecut şi actual al
consumului, la factorii care influenţează decizia consumatorilor, precum şi să permită realizarea de
prognoze de cereri viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producției obținute,necesită existența în cadrul
fermei, a unui compartiment specializat de marketing, ce este direct subordonat acesteia.
18
De asemenea, județul Iași face parte din regiunea de Nord-Est a țării, alături de alte cinci județe(
Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui). În ceea ce privește componența administrativă a
regiunii, aceasta este compusă dintr-un număr total de 506 comune și 2414 sate, repartizate astfel;
Unități teritoriale Număr comune Număr sate
Regiunea Nord-Est 506 2141
Bacău 85 491
Botoșani 71 333
Iași 93 418
Neamț 78 344
Suceava 98 379
Vaslui 81 449
Tab. 3.1 Componența administrativă a zonelor rurale, 2015
*Sursa- INS
De asemenea, în fiecare an, se desfășpară cel mai mare târg pentru fermieri, AGRALIM, fondat ca
asociație de către cei mai mari antreprenori agricoli din regiune alături de Consiliul Judetean Iași.
Fermierii, asociațiile agricole, companiile, specialiștii din domeniu și publicul larg sunt invitați la o
ediție specială a celui mai apreciat târg agricol din Moldova, ediție ce marchează o nouă etapă a
dezvoltării economice a sectorului agricol din regiune.
3.2 Clienții țintă
Întrucât firma cultivă grâu, floarea-soarelui, soia și cartof, principalii clienți ai societații sunt
reprezentați de supermarket-uri și hipermarket-uri, cât și de firme ce au ca obiect de activitate
procesarea culturilor de grâu, floarea-soarelui și soia. În ceea ce privește producția de cartof, aceasta
o să fie vândută lanțurilor de supermarket-uri Carrefour și Kaufland și a restaurantelor din cadrul
companiei CRISTI S STORE.
Nr. Denumirea firmei Produsul furnizat Cantitatea furnizată/Kg
crt
1 S.C COMPAN S.A Grâu 1 810 650
2 S.C. DOCO AGROCOM Floarea-soarelui/soia 765 000/456 950
INTERNATIONAL S.R.L
4 S.C CarrefourROMÂNIA S.A Cartofi 9 000 000
5 S.C. KAUFLAND S.C.S Cartofi 8 500 000
6 S.C CRISTI’S STORE S.R.L Cartofi 2 870 000
19
6 Clienți persoane fizice Grău 72 000
7 Clienți persoane fizice Floarea-soarelui/Soia 9 000/8 800
8 Clienți persoane fizice Cartofi 10 000
Tab. 3.2.1 Principalii clienți ai firmei
S.C COMPAN S.A. este o societate cu capital social subscris și vărsat integral românesc, cu o
valoare de 186375 lei și care activează atât în domeniul morăritului cât și al panificației.
S.C CO PROD SOR S.R.L. e o societate ce se ocupă cu prelucrarea plantelor oleaginoase în
vederea obținerii uleiului .
În privința produselor secundare(ex. paiele), există oportunitatea ca acestea să fie vândute
societăților zootehnice din zonă, în special către cele avicole unde paiele sunt folosite la realizarea
așternuturilor specifice creșterii puilor în sistemul la sol.
Segmentele de piața carora li se adresează întreprinderea sunt reprezentate de societățile
comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioară la un
preț avantajos( ferme de morărit, de prelucrare a uleiului, etc. ).
Produsul final și produsele secundare sunt vândute direct clienților amintiți, pe bază de
precontracte, canalul de distributie fiind scurt.
Existența în zonă a unui număr relativ mare de societăți comerciale interesate de produsele agricole
brute reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producției obținute.
3.3 Principalii furnizori
Pentru fiecare ciclu de producție sunt necesare materii prime (sămânță), materiale auxiliare
(îngrăsăminte, insecticide, erbicide, fungicide) și materiale consumabile (combustibil, piese de
schimb).
În ceea ce privește furnizorii de materii prime, firma își achiziționează necesarul de la diferite firme
ce comercializează aceste produse, cât și firme producătoare.
 Firma S.C BAYER S.R.L a apărut pe piața din România la începutul anilor 1920 și are ca
obiect de activitate comerțul cu ridicata a produselor chimice.
 INCDA Fundulea este recunoscută drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă
din România datorită atât rezultatelor obţinute în diferitele sectoare ale cercetării agricole
privind cerealele, plantele tehnice şi furajere, cât şi în valorificarea acestor rezultate de către
cultivatori. Obiectul principal de activitate curpinde:
20
 cercetare-dezvoltare privind elaborarea și utilizarea metodelor de genetică convențională,
biotehnologie, genetică moleculară, fiziologie, biochimie în vederea asigurării progresului genetic
continuu la cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice furajere;
 Crearea de soiuri de hibrizi stabili;
 producerea de semințe superioare;
 Elaborarea de tehnologii alternative pentru cultura plantelor;
 Elaborarea de studii epidemiologice și de dinamică a populațiilor organismelor dăunătoare culturilor
de câmp.
 S.C BIOCROP S.R.L are ca principal obiect de activitate, comerțul cu ridicata a cerealelor,
semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat;
 S.C ALCEDO S.R.L are ca principal obiect de activitate comerțul cu ridicata a produselor
chimice.
 SCDA Turda este specializată în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul culturii
plantelor de câmp.
 S.C BEJO S.R.L are ca principal obiect de activitate, comerțul cu ridicata a cerealelor,
semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat;
Nr. Crt Material săditor Firma Denumire Cantitate

S.C Bayer S.R.L Alex 33 600 Kg
1 Grâu S.C Bayer S.R.L Dropia 26 600 Kg
INCDA Fundulea Flamura 85 47 600 Kg
S.C Biocrop S.R.L 13MS201 325 Kg
2 Floarea-soarelui INCDA Fundulea PERFORMER 475 Kg
S.C ALCEDO S.R.L Duet-ho 200 kG
SCDA Turda Cristina 3 515 Kg
3 Soia SCDA Turda Onix 3744 Kg
SCDA Turda Felix 2 550Kg
S.C ALCEDO S.R.L ZAMOLXIS 822 500 Kg
4 Cartofi S.C Bayer S.R.L Roclas 401 700 Kg
S.C Bejo S.R.L Oliver F1 596 400 Kg
Tab 3.3.1 Furnizori de material săditor
21
Următorul punct de prezentare a principalilor furnizori a întreprinderii, este reprezentat de furnizorii
de îngrășăminte.
Primul furnizor este S.C. AzoMureș S.R.L, firmă înființată în anul 1962, inițial sub denumirea de
Combinatul de Îngrășăminte Azotoase Târgu-Mureș; are o capacitate de aproximativ 1,8 milioane
tone fizice de îngrășăminte chimice și este unic producător de melamină în România; este o
societate specializată în producerea și comercializarea îngrășămintelor chimice cu azot, fosfor și
potasiu și melamină. Majoritatea îngrășămintelor sunt furnizate de către firma S.C AzoMureș S.R.L,
deoarece este raportul calitate/preț este cel mai bun.
S.C AECTRA AGROCHEMICALS S.R.L are ca principal obiect de activitate comerțul cu
ridicata al produselor chimice
S.C Silal Trading S.R.L este o firmă înființată în anul 1992 ce se ocupă cu fabricarea de produse și
reactivi chimici.
Nr. Crt Îngrășăminte Firma Denumire Cantitate/ha

1 Grâu S.C AzoMureș S.R.L Îngrășământ 57 750 Kg
complex NPK
S.C AzoMureș S.R.L Uree 80 850 Kg
2 Floarea-soarelui S.C AzoMureș S.R.L Îngrășământ 20 000 Kg
complex NPK
S.C AzoMureș S.R.L Azotat de amoniu 20 000 Kg
S.C AECTRA S.R.L Biostimulator Atonik 120 L
3 Soia S.C AgroMureș S.R.L Îngrășământ 23 000 Kg
complex NPK
S.C Silal Trading S.R.L Azotat de amoniu 17 250 Kg
S.C AzoMureș S.R.L Azotat de amoniu 57 600 Kg
4. Cartof S.C AzoMureș S.R.L Îngrășământ 168 000 Kg
complex NPk
Tab 3.3.2 Furnizori de îngrășăminte
Nr. Crt Insecticide Firma Denumire Cantitate

1 Grâu S.C ALCEDO S.R.L LAMDEX 5EC 58 l
22
2 Floarea-soarelui S.C BAYER S.R.L CALYPSO 480 SC 60 l
3 Soia S.C ALCEDO S.R.L FASTAC 23 l
4 Cartofi S.C ALCEDO S.R.L LAMDEX 5EC 96 l
Tab. 3.3.3 Furnizori de insecticide
Firma S.C BASF S.R.L este o firmă înființată în anul 1993 ce are ca obiect de activitate comerțul cu
ridicată a produselor chimice.
Nr. Crt Erbicide Firma Denumire Cantitate
1 Grâu S.C ALCEDO S.R.L Hussar active OD 385 l
2 Floarea-soarelui S.C BASF S.R.L Frontier Forte 160 l
3 Soia S.C BASF S.R.L WING P 403l
4 Cartofi S.C BASF S.R.L Frontier Forte 480 l
Tab. 3.3.4 Furnizori de erbicide
Ultimul furnizor este cel de combustibil. Firma va avea nevoie de un total de combultil de X. Acest
necesar va fi achiziționat de la S.C OMV Petrom S.A, este cea mai mare companie românească de
petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze
Naturale și Energie.
Nr. Crt Erbicide Firma Denumire Cantitate
1 Grâu S.C OMV Petrom S.A Carburant 38 500
2 Floarea-soarelui S.C OMV Petrom S.A Carburant 22 00
3 Soia S.C OMV Petrom S.A Carburant 12 650
4 Cartofi S.C OMV Petrom S.A Carburant 57 600
4 Mașini serviciu S.C OMV Petrom S.A Carburant 120
Tab. 3.3.5 Furnizor de carburant
3.4 Principalii concurenți
În relația cu concurenții, firma S.C. PLANTAGRI-B S.R.L. va folosi strategii de piaţă
bazate pe avantaje de cost, cât și strategii ale competitivității. Avantajele de care dispune S.C.
PLANTCOM S.R.L.sunt date de:
• calitatea produselor obţinute;
• utilizarea unor ambalaje atrăgătoare;
• preţurile mici;
• materie primă proprie;
• promptitudinea livrărilor
23
• utilizarea unei tehonologii moderne.
Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa determină
oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia, cum ar fi
inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă. Concurenţa reprezintă un fenomen
deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă
factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si existenţa oamenilor. Concurenţa este un factor de
dinamism pentru progres şi eficienţă, ceea ce contribuie la echilibrul economic şi bunăstarea
societăţii. În economia de piaţă concurenţa este liberă, fiecare agent economic îşi manifestă libera
iniţiativă, acţionând pentru realizarea propriilor interese, iar locul de manifestare îl reprezintă piaţa.
De aceea, concurenţa este legată de cerere şi ofertă, de procesul schimbului, de tranzacţiile de piaţă
existente. Ea are loc atunci când agenţii economici pot pătrunde liber pe o piaţă locală, regională,
naţională sau chiar mondială, nefiind îngrădiţi de existenţa unor bariere de intrare. Acestea pot privi:
 capitalul impus de lege,
 economiile de scară,
 brevetele şi licenţele,
 raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor,
 constrângerile de imagine etc.
Pe o piaţă liberă, concurenţa acţionează în strânsă legătură cu preţul, deoarece fiecare agent
economic va urmări maximizarea profitului prin minimizarea preţului şi creşterea calităţii
bunurilor produse.
Nr. Denumire firmă Produse/Servicii Cifră de afaceri
Crt
1 S.C AgroComplex Lunca Pașcani S.A Cereale/Plante tehnice 37 468 489
2 S.C Panifcom S.R.L Cereale/ Plante tehnice 26 492 962
3 S.C Adige S.R.L Cereale/ Plante tehnice 8 690 391
4 S.C AgroMec Movileni S.R.L Cereale/ Plante tehnice 8 447 365
5 S.A Astra Trifești S.R.L Cereale/ Plante tehnice 7.306.281
Tab. 3.4.1 Principalii concurenți
3.5 Analiza mediului concurențial
Analiza mediului concurențial presupune analiza relațiilor ce se creează între întreprindere și
furnizorii săi, clienții și statul. Relațiile întreprinderii cu clienții și furnizorii sunt relații de piață ce
presupun plăți și încasări, relații care se negociază și sunt dependente de legile pieței. Relațiile
24
întreprinderii cu statul sunt înafara pieței , nu se negociază , iar întreprinderea se supune forței
statului. Michael Porter are meritul de a propune o viziune globală a situației concurențiale.
Fig. 3.5- Forțele care determină profitabilitatea unei industrii

De asemenea, această analiză a mediului concurențial presupune efectuare următoarelor tipuri de
analize:
 Analiza cotelor de piață;
 Analiza structurii concurențiale;
 Analiza poziției concurențiale;
Analiza cotelor de piață presupune poziționarea întreprinderii pe o piață dată, în funcție de cifra de
afaceri și cifra de afaceri a pieței considerate; în cadrul acestei analize se au în vedere indicatori ca:
cota de piață absolută( ce procent din piața totală este deținută de întreprindere S.C. PLANTAGRI-
B S.R.L ), cota de piață specifică (ce procent din piața efectiv deservită, este deținut de
întreprindere), cota de piață relativă ( ce procent din piața liderului este deținut de întreprindere),
indicele de fidelitate a consumatorilor ( reflectă acea parte din consumatori care achiziționau
produsele întreprinderii în trecut și continuă să le achiziționeze și în prezent), indicele de atracție a
firmei ( reflectă cât din totalul consumatorilor firmelor concurente a fost atras de produsele
întreprinderii în perioada curentă).
25
a. Cota de piaţă absolută (Pi)
Indicatorul se calculează după relaţia :
CAi
Pi = CAr 𝑥 100, în care :
 CAi -cifra de afaceri a întreprinderii ;

 CAr - cifra de afaceri a pieței
b. Cota de piaţă relativă (Pir)
CAi
Pi(r) = CAm 𝑥100, în care :
 CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

 CAm - cifra de afaceri a concurentului principal.
c. Cota de piaţă specifică (Pis)
Reprezintă poziţia firmei pe piaţa deservită direct de către aceasta. Se calculează cu ajutorul
formulei :
𝐶𝐴𝑖
Pi(s) = 𝐶𝐴𝑠 𝑥 100, în care :
 CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

 CAs - cifra de afaceri a pieței regionale
Acest indicator are valoarea mai mare de cota absolută şi exprimă în general realitatea
economică a firmei raportată la piaţa servită (locală).
d. Indicele de fidelitate al consumatorilor : reprezintă procentul de cumpărători care
cumpără produsele firmei în perioadele trecute şi continuă să le cumpere în perioadele prezente.
C i t1
rf = x 100, în care :
Ci t 0
 Cit0 - consumatorii întreprinderii din perioada trecută ;

 Cit1 - consumatorii întreprinderii din perioada prezentă.
e. Indicele de atracţie a firmei : reprezintă procentul de cumpărători care în perioadele
trecute cumpărau produsele de la firmele concurente, iar în prezent le cumpără de la firma analizată.
Cx t1
ra = x 100, în care :
Cx t 0
 Cxt0 - consumatorii întreprinderii concurente din perioada precedentă ;

 Cxt1 - consumatorii întreprinderii care cumpără în prezent produse de la firma
analizată.
26
Nr. Indicator Simbol UM An Rata de
Crt 2015 2016 evoluție(%)
1 Cifra de afaceri- PlantAgri- B CAp milioane lei 4,318 6,488 176,83
2 Cifra de afaceri-Agrocomplex CA milioane lei 27,572 37,468 135,89
Lunca Pașcani
3 Cifra de afaceri totală a pieței CAT milioane lei 2256,77 2449,55 75,52
4 Cifra de afaceri a pieței CAS milioane lei 97,336 111,16 114,19
regionale a agriculturii
5 Cota de piață absolută Pi % 0,19 0,26 136,84
6 Cota de piață relativă Pir % 15,66 23,53 150,25
7 Cota de piață specifică Pis % 4,43 6,66 150,33
8 Numărul total de consumatori CI0 mii persoane 5 8 160
din anul anterior-PlantAgri-B
9 Numărul de consumatori CI1 mii persoane 4 6 150
fideli- PlantAgri-B
10 Numărul de consumatori din Cx0 mii persoane 82 67 81,70
anul anterior-produse
concurente
11 Numărul de consumatori Cx1 mii persoane 3 7 233,33
atrași de la concurenți
12 Indicele de fidelitate a If - 0,8 0,75 93,75
consumatorilor
13 Indicele de atracție a firmei Ia - 0.03 0,079 263,33
Tab 3.5.1 –Analiza cotelor de piață
Cifra de afaceri a firmei S.C PlantAgri-B S.R.L a înregistrat o creștere semnificativă în perioada
2015-2016, de aproximativ 3 milioane de lei, reprezentând o rată de evoluție de 76,83 %. În ceea ce
privește cifra de afaceri a principalului concurent, aceasta a crescut cu aproximativ 36% față de anul
precedent. La nivelul României, cifra de afaceri a sectorului agricol a înregistrat o creștere față de
anul 2015, ajungând a o valoare de 2447,55 de milioane de lei. La nivel regional, a înregistrat o
creștere de 14, 19% datorită creșterii numărului de ferme și, indirect a volumului producției vândute.
În continuare, au fost calculate cele trei cote de piață ce corespund firmei agricole PlantAgri-B .
Cota de piață absolută, pentru anul 2016 are o valoare de 0,26% și reprezintă partea firmei în cadrul
27
cifrei de afaceri a sectorului agricol din România, deși a înregistrat o scădere față de anul 2015. În
ceea ce privește cota de piață relativă, această a înregistrat o creștere semnificativă, plecănd de la
valoarea de 15,66 în anul 2015, la 23,53 în anul 2016. În cadrul pieței agricole regionale, firma S.C
PlantAgri-B S.R.L deținea un procent de 4,43 %, urmând ca în anul 2016, această valoare să crească
cu 50,25%, ajungând la valoarea de 6,66%. Indicele de fidelitate de consumatorilor a înregistrat o
scădere în perioada 2015-2016 de aproximativ 6,35%, iar indicele de atracție a firmei a crescut cu
aproximativ 260% în anul 2016 față de anul 2015
Analiza structurii concurențiale se evaluează prin numărul de concurenți existenți pe piață și
gradul de concentrare a pieței. Structura concurențială reflectă ce procent din piață este deținut în
medie de o firmă și ce procent din piață este deținut de un număr redus de firme. În cadrul acestei
analize, există trei indicatori: indicatorul parțial de concentrare a pieței, indicatorul Hirchmenn-
Herfindahl și indicatorul Hall-Tideman
Indicele de concentrare parţială a pieţei (ICP) răspunde la întrebarea "ce procent din piaţă
este deţinută de primele 4, 8 sau 12 întreprinderi?"
n
ICP =  P , în care :
i 1
i
 Pi : cota de piaţă absolută ;

 n : numărul de firme analizate.
Indicele HH răspunde la aceeaşi întrebare ca şi indicele de concentrare parţial, dar ia în
considerare toate firmele de pe piaţă.
n
P
2
IHH = i , în care :
i 1
 n : totalitatea firmelor ;
 i : rangul firmei ;
 Pi : cota de piaţă absolută.
Indicele HT se calculează luând în considerare toate firmele de pe piaţă, numai că în calcul
se dau grade de importanţă firmelor pe piaţă.
1
IHT = n
, în care :
2 (i  Pi )  1
i 1
 n : totalitatea firmelor de pe piaţă ;

 i : rangul firmei ;
 Pi : cota de piaţă a firmei de rang "i".
28
Cota de
Poziția Firma Cifra de piață Cota de piață Poziția x
afaceri absolută la pătrat cota de piață
I Mil. Lei Pi(%) Pi2 ixPi
1 S.C TransAvia S.A 531, 351 28,32 802,02 28,32
2 S.C. AgriCost S.A 359,222 19,14 366,33 38,34
3 S.C ComCereal S.A 72 ,357 3,85 14,82 11,55
4 S.C Emiliana West S.R.L 62,558 3,33 11,08 12,32
5 S.C AgroNevada S.R.L 41,133 2,19 4,79 10,95
6 S.C AgroComplex Bârlad 38,722 2,06 4,24 12,36
S.A
7 S.C AgroComplex Lunca 37,468 1,99 3,96 13,93
Pașcani S.A
8 S.C AgroGal S.A 31,363 1,67 2,78 13,63
9 S.C Padova Agricultura 27,310 1,45 2,10 13,05
S.R.L
10 S.C Panifcom S.R.L 26,492 1,41 1,98 12,1
11 S.C AgroDelta Sireasa S.R.L 13,402 0,71 0,50 8,52
12 S.C Adige S.R.L 8,690 0,46 0,21 5,98
13 S.C AgroMec 8,447 0,45 0,20 6,3
Movileni S.R.L
14 S.A Astra Trifești S.R.L 7,309 0,38 0,14 5,7
15 S.C PlantAgri-B S.R.L 6,48 0,26 0,0676 3,9
16 S.C Triumf AG S.R.L 1,059 0,05 0,002 0,8
17 Alte firme 583,091 31,16 6,05 935
18 TOTAL 1875,99 100 1221,14 1144,09
n 54,64
ICP = P i
Indicele parțial de concentrare(primii 4,8 sau 12 jucători) i 1
n 2985,52
P
2
IHH = i
Incidele Hirschmann-Herfindahl i 1
29
1
IHT = n
Indicele Hall-Tideman 2 (i  Pi )  1
i 1
0,0004
Tab 3.5.2 –Analiza structurii concurențiale pe piața sectorului agricol- 2017

În cadrul acestui tabel sunt clasificate primele 16 firme din punctul de vedere al valorii cifrei de
afaceri a sectorului agricol din România. Locul frunctaș este deținut de firma S.C TransAvia S.A, cu
o valoare a cifrei de afaceri de 531, 351 milioane de lei. Această firmă exploatează o suprafață de
teren de 15 000 de hectare și are o istorie pe piață de peste 25 de ani. Următorul loc este deținut de
S.C AgriCost S.A cu o cifră de afaceri egală cu 359,222 milioane de lei și exploatează cea mai mare
suprafață de 55 460 de hectare. Al treilea loc este ocupat de S.C ComCereal S.A, cu o valoare a
cifrei de a faceri de 72, 357 milioane de lei. Pentru calculul celor trei indici, s-au calculat inițial
cotele de piață absolute, cotele de piață la pătrat, precum și poziția* cota de piață. Indicele parțial de
concentrare a pieței a fost calculat adunânt cota de piață a primelor 4 firme și s-a obținut o valoare
de 54,64% și arată faptul că mai mult de jumate din piața fermelor agricole este deținut de firmele :
TransAvia, AgriCost, ComCereal și Emiliana West Rom. Următorul indicator este Hirschmann-
Herfindahl, având o valoarea de 2985,52; această valoarea indică o piață concentrată. Ultimul indice
este Hall-Tidemann, având o valoare de 0,004 și exprimă ponderea deținută de o firmă pe piață.
Evaluarea poziţiei concurenţiale a firmei se face în funcţie de un sistem de factori cheie de
succes, care au semnificaţia de factori ce diferenţiază întreprinderi care acţionează în sectorul
alimentar.
Metodologic, evaluarea poziţiei concurenţiale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de
evaluare. Pentru elaborarea acestor grile este necesară parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea factorilor cheie ai succesului;
 ierarhizarea acestora pe baza unor coeficienţi de importanţă;
 notarea acestor criterii pentru cazul analizat;
 evaluarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe baza unei note medii ponderate
30
Grad de
Nr. Factor cheie importanță Nota obținută(n)
Crt -GI- TransAvia AgriCost ComCereal PlantAgri-B
1 Tehnologie 0,35 8 9 7 8
performantă
2 Calitatea produselor 0,25 9 9 7 9
3 Imaginea firmei 0,1 7 8 6 8
4 Cota de piață 0,15 10 9 8 6
5 Managementul 0,15 8 8 6 9
performant
6 TOTAL 1
7 Nota medie 8,53 8,75 7,1 8,1
ponderată
Tab. 3.5.3 – Analiza poziției concurențiale
În cadrul analizei poziției concurențiale, s-au atribuit cinci factori cheie a succesului în domeniu
agriculturii. Pentru acești factori s-a atribuit un grad de importanță, cel mai important fiind
tehnologia performantă, deoarece doar folosind o tehnologie performană poță obține performanță în
cadrul unei ferme. Calității produselor i s-a atribuit un coeficient de importanță de 0,25, bazându-se
pe ideea că doar prin obținerea unor produse calitative se poate obține profit. Cota de piață și
managementul performant ocupă locul trei în reușita unei întreprinderi în sectorul agricol. Pentru
acești factori cheie s-a atribuit câte o notă de importanță pentru firma TransAvia, AgriCost și
PlantAgri-B. Deși firma TransAvia deține o cifră de afaceri mai mare decât AgriCost, nota medie
ponderată este mai mică; astfel că în ceea ce privește tehnologia și imaginea firmei, societatea
AgriCost deține un punctaj mai mare.
3.6 Concluzii parțiale
 Scopul final al unei întreprinderi este de a-și spori vânzările și de a obține profit iar pentru
realizarea acestuia, întreprinderea trebuie să-șă studieze cererea căreia i se adresează;
 O altă concluzie face referire la faptul că firma vândut producție obținută integral clienților
țintă;
 Un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă ce contribuie la echilibrul economic şi
bunăstarea societăţii este reprezentat de concurență;
31
 Contextul concurențial este data de cele cinci forțe și anume: rivalitatea dintre firmele
concurente aparținând sectorului de activitate; forța exercitată de clienți; forța exercitată de
furnizori; amenințarea intrarii în sector a noilor concurenți; amenințarea apariției produselor
de substituție;
 În anul 2016, firma S.C PlantAgri-B S.R.L deținea un procent de 6,66% din piața regională a
sectorului agricol;
 În cadrul pieței sectorului agricol din România, ferma ocupă locul 15, cu o cifră de afaceri
egală cu 6,48 milioane de lei.
32
CAPITOLUL 4 - ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL
ÎNTREPRINDERII
4.1 Analiza resurselor umane
În cadrul analizei resurselor umane se are în vedere clasificarea acestora în funcţie de trei criterii şi
anume:
1) Din punct de vedere al gradului de aprovizionare al întreprinderii cu forţă de muncă;
2) Din punct de vedere al modului de utilizare al forţei de muncă;
3) Din perspectiva eficienţei utilizării muncii în cadrul procesului de producţie.
Nr.crt Nume CNP Nationalitate Adresa Nr.Contract Tip durata COR Stare Salariu
brut
1 Cantau 1690458753695 Romania Bacau 54/04.12.2014 Nedeterminat Lucrator Activ 2500
Razvan calificat
2 Anca 2900512568952 Romania Bacau 12/04.06.2013 Nedeterminat Sef ferma Activ 5000
Vrabie vegetala
3 Cantau 1940110054875 Romania Iasi 23/14.07.2014 Nedeterminat Mecanic Activ 2500
Adrian auto
4 Jitaru 1645895245866 Romania Iasi 22/05.06.2014 Nedeterminat Inginer Activ 3000
Lucian agronom
5 Popescu 2960604044878 Romania Iasi 24/10.09.2013 Nedeterminat Inginer Activ 3000
Maria agronom
6 Trifescu 28411090548752 Romania Com 16/15.07.2014 Nedeterminat Femeie Incetat- 1900
Daniela Ruginoasa de 18.12.2015
serviciu
7 Diaconu 16602021578545 Romania Com 18/04.05.2014 Nedeterminat Paznic Activ 1900
Ionel Ruginoasa
8 Druga 19420112565885 Romania Com 11/05.12.2014 Nedeterminat Contabil Activ 3500
Cosmin Ipatele
9 Gutu 15605040562568 Romania Com 10/16.10.2013 Nedeterminat Paznic Incetat- 1900
Andrei Ruginoasa 31.12.2015
10 Ionescu 18005102564455 Romania Iasi 9/12.03.2014 Nedeterminat Inginer Activ 3500
Alin economist
33
Nr.crt Nume CNP Nationalitate Adresa Nr.Contract Tip durata COR Stare Salariu
brut
1 Cantau 1690458753695 Romania Bacau 54/04.12.2014 Nedeterminat Lucrator Activ 2600
Razvan calificat
2 Anca 2900512568952 Romania Bacau 12/04.06.2013 Nedeterminat Sef ferma Activ 5300
Vrabie vegetala
3 Cantau 1940110054875 Romania Iasi 23/14.07.2014 Nedeterminat Mecanic Activ 2700
Adrian auto
4 Jitaru 1645895245866 Romania Iasi 22/05.06.2014 Nedeterminat Inginer Activ 3300
Lucian agronom
5 Popescu 2960604044878 Romania Iasi 24/10.09.2013 Nedeterminat Inginer Activ 3300
Maria agronom
6 Trifescu 28411090548752 Romania Com 12/31.12.2015 Nedeterminat Femeie de Activ 1800
Daniela Ruginoasa serviciu
7 Diaconu 16602021578545 Romania Com 18/04.05.2014 Nedeterminat Paznic Activ 1800
Ionel Ruginoasa
8 Druga 19420112565885 Romania Com 11/05.12.2014 Nedeterminat Contabil Activ 3700
Cosmin Ipatele
9 Filip 15605040562568 Romania Com 10/16.10.2013 Nedeterminat Paznic Încetat – 1800
Bogdan Ruginoasa 14.12.2016
10 Ionescu 18005102564455 Romania Iasi 9/12.03.2014 Nedeterminat Inginer Activ 3800
Alin economist
11 Mocanu 18305104554325 Romania Iasi 11/2.01.2016 Nedeterminat Lucrator Activ 2600
Daniel calificat
12 Herciu 27411090548852 Romania Com 10/2.01.2016 Nedeterminat Mecanizator Activ 2700
Nicolae Ruginoasa
13 Dobos 1940110054875 Romania Iasi 12/2.02.2016 Nedeterminat Programator Activ 3200
Daniel productie
34
Criteriul conform căruia se analizează gradul de aprovizionare al întreprinderii cu forţă de
muncă, se determină cantitativ şi calitativ.
- Din punct de vedere cantitativ, resursele umane analizează dimensiunea, structura
forţei de muncă, mobilitatea precum şi stabilitatea.forţei de muncă.
- Din punct de vedere calitativ, se va preciza gradul de calificare al muncitorilor şi se
va stabili conflictualitatea ce se înregistrează în cadrul întreprinderii.
Dimensiunea forţei de muncă se măsoară cu ajutorul mai multor indicatori dintre care sunt
precizaţi:
- Numărul total de salariaţi este reprezentat de către toate contractele de muncă care
există în firmă.
- Numărul de personal este reprezentat de totalitatea contractelor de muncă la care se
adaugă contractele de colaborare ale firmei.
 Numărul mediu de salariaţi se determină cu ajutorul formulei:
Nms – numărul mediu de salariaţi
Ns – numărul de salariaţi la un moment dat.
12 – numărul de luni dintr-un an
Mobilitatea forţei de muncă face referire la circulaţia forţei de muncă şi totodată la fluctuaţia
acesteia.
Circulaţia forţei de muncă este exprimată prin indicatorii următori:
1) Coeficientul intrărilor, notat Ci. Acesta se exprimă ca raport între numărul de intrări şi
numărul total de salariaţi.
Ci=I/Ns
2) Coeficientul ieşirilor, notat Ce se determină prin raportarea numărului de ieşiri la numărul

total de salariaţi.
Ce=E/Ns
35
3) Mobilitatea totală a forţei de muncă, notată cu M se calculează raportând suma intrărilor şi
ieşirilor legale la numărul total de salariaţi.
M=I+E/Ns
Fluctuaţia forţei de muncă constituie mişcarea angajaţilor spre întreprindere sau separarea de
aceasta.
F=En/Ns
Stabilitatea forţei de muncă este analizată pentru a pune în evidenţă tendinţele de scădere sau de
creştere în procesul de mişcare a personalului. Aceasta se determină pe baza formulei: S = 1 – Mt
Gradul de calificare al angajaţilor se referă la pregătirea profesională a angajaţilor, la

competenţele deţinute de aceştia şi la nivelul profesional ce este atins de către angajat.
În anumite situaţii, gradul de calificare al angajatului nu corespunde cerinţelor impuse de către
organizaţie, dar acest lucru nu înseamnă că angajatul nu este competent, ci doar nu corespunde
specificaţiilor întreprinderii.
S.C Agri-B S.R.L are un personal calificat, posturile de conducere fiind ocupate de personal
competent răspunzător de monitorizarea activităţilor desfăşurate în întreprindere, de analiza
rapoartelor.de activitate şi de urmărirea realizării bugetului.de venituri şi cheltuieli.
2) Din punct de vedere al utilizării forţei de muncă
În analiza utilizării timpului de muncă se utilizează datele cuprinse în balanţa.utilizării timpului de

muncă, date ce sunt înregistrate de la începutul anului. Această balanţă este formată din mai mulţi
indicatori ce sunt exprimaţi în zile-om şi ore-om.
Indicatorii ce se regăsesc în balanţă sunt: timpul de muncă total, lucrat, nelucrat şi timpul de muncă
disponibil. Fiecare indicator se calculează după următoarele formule:
- Timp de muncă total reprezintă produsul dintre numărul de zile.calendaristice legale
şi 8 ore, care reprezintă durata normală.a timpului de lucru pe zi.
- Timp de muncă lucrat reprezintă diferenţa între timpul total de muncă şi cel nelucrat.
- Timp de muncă nelucrat constituit din zile libere legale, concedii etc.
36
- Timp de muncă disponibil reprezintă timpul.total de muncă şi orele suplimentare pe
care angajaţii doresc să le realizeze.
3. Din perspectiva eficienţei utilizării muncii în cadrul procesului de producţie.
Eficienţa utilizării muncii se măsoară cu ajutorul indicatorului productivitatea muncii (W)

considerată un indicator al activităţii.comerciale. Productivitatea muncii exprimă eficacitatea
muncii consumată în producţie, de aceea întreprinderile urmăresc creşterea ei. Aceasta se poate
exprima atât prin raportarea volumului producţiei la cantitatea de muncă consumată, cât şi prin
efectuarea raportului timpului de muncă la volumul producţiei. Există diferite tipuri de
productivitate a muncii, în funcţie de unităţile de măsurare ale timpului de lucru.
a. Productivitatea anuală reprezintă raportul dintre cifra de afaceri şi numărul mediu al

salariaţilor. La numărător se întâlneşte deopotrivă producţia exerciţiului şi valoarea
adăugată.
Wa=CA/Nms
b. Productivitatea zilnică a muncii se exprimă sub forma raportului între cifra de afaceri şi
numărul total de zile-om.lucrate.
Wz=CA/Z
Efectuând calculul productivităţii zilnice a muncii poate fi sporită productivitatea muncii anuale
prin excluderea zilelor nelucrate.
c. Productivitatea orară a muncii se efectuează pentru a monitoriza timpul de lucru utilizat

pe parcursul unei zile. Aceasta se determină prin raportarea cifrei de afaceri la numărul.total
de ore-om.
Wh=CA/h
Acest indicator exprimă cel mai bine eficienţa utilizării timpului de muncă deoarece ţine cont de
timpul efectiv lucrat.
37
În urmatoarele tabele avem lista angajaților cu studiile, programul de lucru și orele lucrate dar și
calculele din cele 4 perspective :
Gradul de aprovizionare cu forța de muncă
Indicatori de structură
Modul de utilizare a timpului de muncă
Eficiența utilizării muncii

Nr. zile Număr
Număr
Numă concedi total de
Norm zile
r de u, zile Număr ore
Nr Nivelul a de lucrate
Nume Stare zile absențe pentru suplimenta
Crt studiilor muncă (normă
lucrat (normă muncă re
(h/zi) întreag
e întreagă (normă
ă)
) întreagă)
7=(5*6)
1 2 3 4 5 6 8 9=7+8 10
/8 h/zi
- - - - m z Zl Zc Zt hsup
Cantau studii
1 Activ 9 257 289 28 317 10
Razvan liceale
Anca Vrabie studii

2 Activ 6 244 183 25 208 10
superioare
Cantau studii
3 Activ 8 256 256 21 277 20
Adrian superioare
Jitaru studii
4 Activ 8 240 240 21 261 20
Lucian superioare
Popescu studii
5 Activ 6 222 166 21 187 32
Maria superioare
Trifescu studii
6 Daniela Activ gimnazial 8 227 227 21 248 10
e
Diaconu studii
7 Activ 10 260 325 25 350 0
Ionel liceale
Druga studii
8 Activ 10 266 332 25 357 20
Cosmin superioare
38
Gutu studii
9 Activ 10 260 325 21 346 0
Andrei liceale
Ionescu Alin studii
10 Activ 8 243 243 28 271 10
superioare
TOTAL - - - - 2586 236 2822 132

Număr
Număr Nr. zile
total de
Norma Numă zile concediu
zile Număr ore
Nr Nivelul de r de lucrate , absențe
Nume Stare pentru suplimenta
Crt studiilor muncă zile (normă (normă
muncă re
(h/zi) lucrate întreag întreagă
(normă
ă) )
întreagă)
7=(5*6)/
1 2 3 4 5 6 8 9=7+8 10
8 h/zi
- - - - m z Zl Zc Zt hsup
Cantau studii
1 Activ 9 255 286 28 314 12
Razvan liceale
Anca Vrabie studii

2 Activ 6 245 183 21 204 6
superioare
Cantau studii
3 Activ 8 256 256 28 284 10
Adrian superioare
Jitaru Lucian studii
4 Activ 8 270 270 28 298 16
superioare
Popescu studii
5 Activ 6 260 195 21 216 12
Maria superioare
Trifescu studii
6 Daniela Activ gimnazial 10 255 318 28 346 0
e
Diaconu studii
7 Activ 8 280 280 28 308 0
Ionel liceale
Druga studii
8 Activ 10 250 312 28 340 10
Cosmin superioare
9 Filip Bogdan Incetat – studii 8 290 290 28 318 0
39
14.12.201 liceale
6
Ionescu Alin studii
10 Activ 8 270 270 28 298 20
superioare
Mocanu Studii
11 Activ 9 265 298 28 326 10
Daniel superioare
Herciu Studii
12 Activ 10 260 325 21 346 12
Nicolae liceale
Dobos Studii
13 Activ 8 295 295 28 323 10
Daniel superioare
TOTAL - - - - 3578 343 3921 118
Tabelul 4.5 Calculul indicatorilor resurselor umane

Analiza resurselor umane-2015-2016
Nr.crt. Indicator Simbol/Formulă UM Valoare Rata de
evoluție
%
2015 2016
Gradul de aprovizionare cu forța de muncă
1 Numar salariati la Nt(n-1) pers 11 10 0,9
inceputul anului
2 Numar salariati nou I(n) pers 1 3 300
intrati
3 Numar salariati E(n) pers 2 1 50
iesiti din
intreprindere
4 Numar salariati la Ns(n) pers 10 12 20
finalul anului
5 Numar mediu de Nm Pers/an 9 11 22
salariati in decursul
anului
6 Coeficientul Ci=I(n)/Nt(n-1) - 0.22 0,3 36
intrarilor
7 Coeficientul Ce=E(n)/Nt(n-1) - 0.11 0,1 0
iesirilor
8 Coeficientul mediu Cm=(I(n)+E(n))/Nt(n- - 0.33 0,4 21
al miscarii 1)
40
9 Indicele de Is=1-Cm - 0.67 0,6 0,89
stabilitate
Indicatori de structură
10 Ponderea salariatilor Psg % 10 8,33 -17
cu studii gimnaziale
la finalul anului
11 Ponderea salariatilor Psl % 30 25 -17
cu studii liceale la
finalul anului
12 Ponderea salariatilor Pss % 60 66,7 11,1
cu studii superioare
la finalul anului
13 Ponderea salariatilor Ps2000 % 30 16,6 -44,77
cu salariu sub
2000lei, in total
salariati la finalul
anului
14 Ponderea salariatilor Ps2000-3000 % 20 33,3 66,5
cu salariu 2000-
3000 lei, in totalul
anului
15 Poderea salariatilor Ps3000 % 50 50 0
cu salariu peste
3000 lei, in total
anului
16 Ponderea Ppd % 40 50 25
personaului direct
productiv la finalul
anului
17 Ponderea Ppi % 60 50 10
personalului indirect
productive TESA la
finalul anului
Modul de utilizare a timpului de muncă

18 Numar total de zile Zt Zile 2822 3921 38
legale de munca
19 Numar total de zile Zc Zile 236 343 45
concedii, absente
motivate
20 Timpul de munca Tm=8hxZt Ore/an 22576 31368 38
41
total
21 Timpul de munca Tmn=8hxZc Ore/an 1888 2744 45
nelucrat
22 Timpul de munca Tml=Tm-Tmn Ore/an 20688 28624 38
lucrat
Gradul de folosire a Gt=(Tml/Tm)x100 % 91.63 91,25 0,38
timpului de munca
Eficiența utilizării muncii

23 Suprafața totală Sup Ha 340 480 41
cartofi
24 Venit mediu pe Vm Lei/ha 4833 17642,32 365
hectar
25 Venitul total al VT Lei 5.703.221 8.468.316 48
intreprinderii
26 Productivitatea Wav= VT/ Nm lei/sal./an 633.691,22 769.846,9 21
anuala a muncii-
valorica
27 Productivitatea Whv= VT/Tml lei/oră 275,67 295,84 7
orara a muncii-
valorica
28 Productivitatea Waf = Sup/ Nm Ha/sal 37,77 43,63 16
anuală a muncii
după nr. de hectare -
fizică
Interpretarea indicatorilor în funcție de gradul de aprovizionare cu forța de muncă
În anul 2015 S.C. Agri-B S.R.L. avea un numar de 11 salariați la începutul anului 2015 și 10
salariați la începutul anului 2016 ceea ce indică o scădere cu 0,9% a indicelui de evoluție.
Numărul de salariați intrați în anul 2016 a fost de 3 ceea ce a însemnat o creștere cu 300%
față de anul 2015 când a fost un singur salariat nou-intrat. Cat despre ieșiri, în anul 2016 un singur
42
angajat a părăsit întreprinderea față de 2 angajați în anul 2015 ceea ce a însemnat o scădere cu 50%
a ratei de evoluție.
Numărul de salariați la finele anului 2015 a fost de 10 iar la finele anului 2016 a fost de 12
ceea ce a indicat o creștere cu 20% a indicelui de evoluție.
Coeficientul intrărilor a fost mai scăzut în 2015 față de anul 2016 cu 36% iar cel al ieșirilor a
fost egal in ambii ani.
Coeficientul mediu al mișcării a fost mai mare in 2016 cu % decât in 2015 înregistrându-se
astfel un coeficient de 0,4 în 2016 și unul de 0,33 în 2015.
Indicele de stabilitate a avut valori aproximativ egale în ambii ani fiind de 0,67 în 2015 și 0,6
în 2016.
Interpretarea indicatorilor în funcție de indicatorii de structură
În anul 2015, ponderea salarațiilor cu studii gimnaziale în total angajați a fost de 10%. În anul 2016,
ponderea salariațiilor cu studii gimnaziale în total angajați a fost de 8,33%,7. Rata de evoluție a
indicatorul a scăzut cu 17%.
În anul 2015, ponderea salarațiilor cu studii liceale în total angajați a fost de 30%. În anul 2016,
ponderea salariațiilor cu studii liceale în total angajați a fost de 25%. Rata de evoluție a indicatorul a
scăzut cu 17%.
În anul 2015, ponderea salarațiilor cu studii superioare în total angajați a fost de 10%. În anul 2016,
ponderea salariațiilor cu studii superioare în total angajați a fost de 12,5%,7. Rata de evoluție a
indicatorul a crescut cu 11%.
În anul 2015 ponderea salariaților cu salarii mai mici de 2000 de lei era de 30% iar în anul
2016 era de 16% indicatorul scăzând astfel între cei 2 ani cu 44,77%.
Ponderea angajaților cu salarii cuprinse între 2000 și 3000 de lei a crescut de la 20% în 2015
la 33,3% în 2016 rata de evoluție fiind de 66,5%.
În ambii ani ponderea salariaților cu salarii de peste 3000 de lei a fost de 50% indicatorul
rămânând constant.
Ponderea personaului direct productiv la finalul anului 2015 era de 40% iar în 2016 era de
50%, rata de evoluție fiind de 25%.
43
În schimb ponderea personalului indirect productiv TESA la finalul anului 2015 a fost de
60%, mai mare față de 50% în anul 2016, indicatorul având o scădere de 10%.
Interpretarea indicatorilor în funcție de modul de utilizare a timpului de muncă
În anul 2015 numarul total de zile legale de muncă a fost de 2822 iar în 2016 a fost de 3921
înregistrandu-se o evoluție de 38% ce s-a datorat atât numărului mai mare de angajați, dar și faptului
ca aproximativ toți muncitorii au lucrat mai multe zile.
Numărul total de zile concedii și absențe motivate în anul 2015 a fost de 236 iar în 2016 a
fost de 343, observându-se astfel o rată de evoluție de 45%.
Timpul de muncă total în anul 2015 a fost de 22576 ore iar în 2016 a fost de 31368 ore
rezultând o rată de evoluție de 38%.
În anul 2015 timpul de muncă nelucrat a fost de 1888 ore, crescând în 2016 la 2744, rata de
evoluție fiind de 45%.
Timpul de muncă lucrat în 2015 a fost de 20688 ore iar în 2016 a fost de 28624 ore, rata de
evoluție crescând cu 38%.
În 2015 gradul de folosire a timpului de muncă a fost de 91,63% iar în 2016 a fost de 91,25%
înregistrându-se o scădere de 0,38% a ratei de evoluție.
Interpretarea indicatorilor în funcție de eficiența utilizării muncii
Suprafața totală cartofi în anul 2015 a fost de 340 Ha cu un venit mediu pe hecatar de 4833
lei iar în 2016 suprafața toatală s-a mărit la 480 Ha cu un venit mediu pe hectar de 17642,32
înregistrându-se o rată de evoluție de 41% și respectiv 365%.
Venitul total al întreprinderii a crescut de la 5.703.221 în 2015 la 8.468.316 în 2016, rata de

evoluție fiind de 48%.
Productivitatea anuală a muncii a fost în 2015 de 633.691,22 lei/sal/an iar în 2016 a fost de
769.846,9 evoluția fiind de 21%.
44
În 2015 productivitatea orară a muncii a fost de 275,67 lei/oră iar în 2016 a fost de 295,84,
rata de evoluție fiind de 7%.
Productivitatea anuală a muncii după nr. de hectare a fost în 2015 de 37,77 ha/sal iar în 2016
a fost de 43,63 ha/sal, înregistrându-se o rată de evoluție de 16%.
4.2 Analiza resurselor materiale

Mijloacele fixe reprezintă acele resurse materiale ale întreprinderii care sunt utilizate pe parcursul
mai multor exerciții financiare.Analiza mijloacelor fixe se realizează din mai multe puncte de
vedere:
1) din punct de vedere al valorii;
2) din punct de vedere al mobilității;
3) din punct de vedere al structurii;
4) din punct de vedere al efectului în producție.
Tabel 4.6 Analiza resurselor materiale
Nr.crt Indicator Formula de calcul UM Valoare
1 Imobilizări corporale început de Icn-1 lei 4.925.414

an
2 Imobilizări necorporale început Inn-1 lei 0

de an
3 Intrări mijloace fixe I=E+A+Md lei 887.357
4 Ieșire mijloace fixe E lei 0
5 Achiziții mijloace fixe A lei 820.000
6 Modernizări Md lei 67.357
7 Mijloace fixe active Ipa-1 lei 4.620.500
45
8 Mijloace fixe pasive Ipn-1 lei 304.914
9 Amortizări anuale Amn-1 lei 3.274.490
10 Consum de energie, muncă, piese Cempn-1 lei 750.260
11 Producția obținută Qn-1 t 14.400
12 Producția maximă potențiară Qmax t 15.840
13 Venituri totale obținute VTn-1 Lei 8.468.316
14 Timp de muncă lucrat Tml n-1 ore/an 28.624
15 Timp de muncă potential lucrat Tmpn-1 ore/an 30.750
Tabelul 4.7 Indicatori privind valoarea mijloacelor fixe

Nr.crt Indicator Formulă UM Valoare
1 Valoarea totală a mijloacelor fixe- început an Vmfn-1 lei 4.620.500
2 Valoarea totală a mijloacelor fixe- sfârșit an Vmfn lei 5.812.771
3 Imobilizări corporale sf. An Icn lei 4.566.182
4 Imobilizări necorporale sf. An Inn lei 0
5 Mijloace fixe active sf. An Ian lei 5.440.500
6 Mijloace fixe pasive sf. An Ipn lei 372.271
46
Tabelul 4.8 Indicatori privind mobilitatea mijloacelor fixe
1 Coef. intrărilor a mf Ci = I/ Vmfn-1 - 0,19
2 Coef. ieșirilor a mf Ce = E/ Vmfn-1 - 0
3 Mobilitatea totală a mf Mt = (I+E)/ Vmfn-1 - 0,19
4 Grad de uzură a mf Gu = (Am/ Vmfn-1)x100 % 70,86
5 Grad de reinnoire a mijloacelor fixe Gr=(Am/Vmf n)x100 % 56,33
6 Grad de modernizare a mf Gm =( Md/ Vmfn-1 )x100 % 1,45
Tabelul 4.9 Indicatori privind structura mijloacelor fixe

1 Coef. imobilizărilor corporale Cic = Icn-1/ Vmfn-1 - 1,06
2 Coef. imobilizărilor necorporale Cin = Inn-1 / Vmfn-1 - 0
3 Coef. mijloacelor fixe active Cia = Ipa-1 / Vmfn-1 - 1
4 Coef. mijloaelor fixe pasive Cip = Ipn-1 / Vmfn-1 - 0,06
Tabelul 4.10 Indicatori privind efectul în producție

1 Grad de util. capacitate de prod. Gp = Qn-1 / Qmax - 0,90
2 Grad de util. timp de lucru Gtl = Tml n-1 / Tmpn-1 - 0,93
3 Randam. Mijl. Fixe – valoric Rmfv = VTn-1/ Tml n-1 lei/oră 295,84
4 Randam. mijl. fixe – fizic Rmff = Qn-1 / Tml n-1 kg/oră 0,50
5 Economicitatea mijloacelor fixe Ecmf = Cempn-1/ Tml n-1 lei/oră 26,21
47
1) Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere al valorii
Valoarea totală a mijloace fixe- început de an - reprezintă valoarea totală a mijloacelor fixe la
inceputul anului. Acest indicator este format din mijloace fixe active și mijloace fixe pasive.
Valoarea totală a indicatoruluii este de 4.620.500 lei.
Valoarea totală a mijloacelor fixe – sfârșit de an – acest indicator arată valoarea totală a
mijloacelor fixe la sfârșitul anului. Valoarea totală a mijloacelor fixe a crescut de la 4.620.500 lei la
5.812.771, a crescut cu aproximativ 25% față de valoarea ințială a mijloacelor fixe.
Imobilizări corporale sfârșit de an- acest indicator arată că valoarea imobilizărilor corpale a scăzut
la sfărșitul anului. La începutul anului valoarea imobilizărilor era de 4.925.414 lei, iar la sfărșitul
anul valoarea a fost de 4.566.182 lei. S-a înregistrat o scădere de 7,3 %.
Mijloacele active fixe la sfârșitul anului - acest indicator arată că la sfârșitul anului au crescut
mijloacele active fixe față de începutul anului. La sfârșitul anului s-au utilizat mijloace fixe active în
valoare de 5.440.500lei. Totodată la sfârșitul anului s-a înegistrat o creștere de aproximativ 17,7% a
mijloacelor fixe active.
Mijloacele pasive fixe la sfârșitul anului - acest indicator arată că la sfârșitul s-au utilizat mijloace
fixe pasive în valoare de 372.271lei.
2)Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere al mobilității

Coef. intrărilor a mijloacelor fixe – reprezintă raportul dintre valoarea intrării mijloacelor fixe și
valoarea totală a mijloacelor fixe la începutul anului. Valoarea acestui coeficient este de 0,19.
Coef. ieșirilor a mijloacelor fixe – reprezintă raportul dintre valoarea ieșirilor mijloacelor fixe și
valoarea totală a mijloacelor fixe la începutul anului. Valoarea acestui coeficient este de 0.
Mobilitatea totală a mijloacelor fixe – reprezintă raportul dintre intrări plus ieșiri și mijloace fixe
totale, iar valoarea indicatorului este de 0,19.
Gradul de uzură a mijloacelor fixe - reprezintă raportul dintre amortizări și mijloace fixe totale,
iar valoarea indicatorului este de 70,86.
Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe – reprezintă raportul dintre amortizări si valoarea
mijloacelor fixe la sfârșit de an, iar valoarea indicatorului este de 56,33.
Gradul de modernizare a mijloacelor fixe - reprezintă raportul dintre modernizări și mijloace fixe
totale, iar valoarea indicatorului este de 1,45.
48
3) Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere al structurii
Coef. imobilizărilor corporale -– reprezintă raportul dintre imobilizările corporale la început de an
și mijloace fixe totale, iar valoarea indicatorului este de 1,06.
Coef. imobilizărilor necorporale -– reprezintă raportul dintre imobilizările necorporale la început
de an și mijloace fixe totale, iar valoarea indicatorului este de 0.
Coef. mijloacelor fixe active – reprezintă raportul dintre mijloace fixe active și mijloace fixe totale.
Valoarea coeficientului este de 1.
Coef. mijloacelor fixe pasive – reprezintă raportul dintre mijloace fixe pasive și mijloace fixe
totale. Valoarea coeficientului este de 0,06.
4) Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere al efectului în producție

Gradul de utilizare a capacității de producție – reprezintă raportul dintre producția obținută și
producția maximă potențiată. Valoarea indicatorului este 0,90.
Gradul de utilizare a timpului de lucru pe fiecare grupă de mijloace fixe – reprezintă raportul
dintre efectiv lucrat și timpul maxim ce poate fi lucrat și timpul maxim ce poate fi lucrat cu un
mijloc. Valoarea acestui indicator este 0,93.
Randam. mij. fixe - valoric – reprezintă raortul dintre veniturile totale obținute și timpul de muncă
lucrat. Valoarea indicatorului este de 295,84lei/oră.
Randam. mij. fixe – fizic – reprezintă raportul dinte producția obținută și timpul de muncă lucrat.
Valoarea indicatorului este de 0,50kg/oră.
Economicitatea mijloacelor fixe – reprezintă raportul dintre consum de energie, muncă, piese și
timpul de muncă lucrat. Valoarea indicatorului este de 26,21lei/oră.
Concluzii parțiale
După cum se poate observa din analiza resurselor umane, numarul mai mare de
salariați din 2016 față de 2-15 a adus un plus de eficiență in privința timpului lucrat dar și a
venitului total. Productivitatea muncii a cunoscut de asemenea o creștere între cei 2 ani.
finalul acestuia. Achizițiile de noi mijloace aduc cu sine costuri care la rândul lor sunt
acoperite de amortizări, astfel profitabilitatea crește în timp.
49
CAPITOLUL 5 - ANALIZA CHELTUIELILOR
5.1 Prezentarea generală a cheltuielilor specifice activității întreprinderii, după sursele de
formare.
Cheltuielile exprimă toate consumurile întreprinderii dintr-un an calendaristic (efortul
financiar). În practica economică se utilizează două noțiuni A (cheltuielile) și B (costuri).
Cheltuielile cuprind totalitatea achizițiilor întreprinderii cu scopul de a crea un stoc.
Pentru întreprindere stocul este o rezervă economică ce determină un potețial de producție.
În cadrul firmei S.C PlantAgri-B S.R.L întalnim următoarele surse de formare a cheltuielilor.
 Cheltuieli variabilie directe
Cheltuielile variabile directe reprezintă cheltuielile aflate în directa corelație cu modificarea

volumului productiei .Cheltuielile cu materialul săditor, cu îngrășămintele de bază, îngrășăminte în
vegetație, insecticide, erbicide, etc. Cheltuielile variabile sunt constante pe unitatea de produs.
Materialul săditor pentru cartof este procurat de la S.C ALCEDO S.R.L, S.C Bayer S.R.L și S.C
Bejo S.R.L. Soiurile cultivate sunt
ZAMOLXIS 822 500 Kg
Roclas 401 700 Kg
Oliver F1 596 400 Kg
Tab. 5.1.1 – Soiuri de cartofi cultivate

Îngrășămintele de bază și îngrășămintele în vegetație sunt achiziționate de la firma S.C AzoMureș
S.R.L.
Pentru insecticide am ales firma S.C ALCEDO S.R.L pentru produsul LAMDEX 5EC iar pentru
erbicide am colaborat cu S.C BASF S.R.L de unde am achizitionat Frontier Forte.
 Cheltuielile fixe directe
Cheltuielile fixe reprezinta cheltuielile care răman aceleași odata cu modificarea în limite rezonabile
a producției (cheltuielile cu salariile personalului, etc.).
Cheltuielile fixe sunt variabile pe unitatea de produs (valoarea lor totală fiind constantă, înseamnă că
valoarea pe unitatea de produs scade/crește odată cu creșterea/scaderea volumului producției)
 Cheltuieli fixe indirecte
 Cheltuieli totale
50
5.2 Analiza structurală a cheltuielilor
Are ca scop identificarea greutății specifice a fiecărei grupe de cheltuieli în cheltuielile totale.
Greutatea specifică se exprimă relativ și orientează decidentul în direcția importanței relative a
verigilor tehnologice.
Pentru firma S.C PlantAgri-B S.R.L s-a efectuat analiza structurii cheltuielilor de producție aferente
activității de cultivare a cartofului din perioada 2015-2016. S-au folosit doar datele aferente culturii
de cartof deoarece aceasta este cea mai cuprinzătoare cultură din fermă, avănd în anul 2015 o
suprafață alocată de 340 ha din totatul de 1182 ha iar in 2016 o suprafață de 480 ha din totatul de
1180 ha.
51
Analiza structurii cheltuielilor pentru S.C PlantAgri-B S.R.L
Rata de
Nr.crt INDICATOR 2015 2016 evolutie
1 Suprafață ha 340 480 1.41
2 Producția medie to/ha 48.30 43.50 0.90
Producție 3 Producția utilă totală to 16 422 20 880 1.27
4 Preț unitar lei/to 700 850 1.21
5 Cifra de afaceri lei 4 318 265 6 488 120 1.50
6 Carburanți/lubrefianți cultură lei/ha 85 120 1.41
7 Carburanți/lubrefianți ingineri lei/ha 400 425 1.06
8 Material săditor lei/ha 2 464 3 034 1.23
9 Îngrășăminte de bază lei/ha 179 192 1.07
10 Îngrășăminte în vegetație lei/ha 480 525 0.90
11 Insecticide lei/ha 25 28 1.12
Cheltuieli variabile directe
12 Erbicide lei/ha 137 139 1.01
13 Asigurări lei/ha 40 45 1.13
14 Paza în câmp lei/ha 1 900 1800 0.94
15 Cheltuieli variabile pe ha lei/ha 5 710 6307.6 1.10
16 Cheltuieli variabile pe to lei/ha 118.21 145 1.22
17 Cheltuieli variabile (TOTAL) lei/ha 1 941 400 3 027 360 1.55
18 Salarii și asimilate lei/ha 84.41 80.41 0.95
Cheltuieli fixe directe
19 Întreținere și reparații lei/ha 150 160 1.06
52
20 Impozite și taxe lei/ha 40 35 0.87
21 Amortizare utilaje și mașini lei/ha 1 998 2 698 1.35
22 Cheltuieli fixe alocate pe ha lei/ha 2 272.41 2 973.41 1.30
23 Cheltuieli fixe alocate pe to lei/ha 47.04 68.35 1.45
24 Cheltuieli fixe alocate (TOTAL) lei/ha 77 2619.4 142 7236.8 1.84
25 Cheltuieli generale și de administrație lei/ha 400 425 1.06
26 Amortizarea investițiilor administrative lei/ha 410 485.35 1.18
27 Cheltuieli cu dobânda lei/ha 99.26 91.47 0.92
Cheltuieli fixe indirecte
28 Cheltuieli fixe indirecte pe ha lei/ha 909.26 1 001.82 1.1
29 Cheltuieli fixe pe to lei/to 18.82 23.03 1.22
30 Cheltuieli fixe indirecte (TOTAL) lei 309 080.4 480 873.6 1.55
31 Total cheltuieli lei 3 023 099.8 4 935 470.4 1.63
Cheltuieli totale 32 Cheltuieli totale pe ha lei/ha 88 914.47 10 282.23 0.11
33 Cheltuieli totale pe to lei/to 62 590.05 11 3459.08 1.81
34 Cheltuieli de exploatare lei 12 032.89 10 535.11 0.87
35 Cheltuieli financiare lei 678.96 260.41 0.38
36 Cheltuieli totale- CT lei 309 080.4 480 873.6 1.55
37 Ponderea ch de exploatare în CT % 3.89 2.19 0.56
38 Ponderea ch. financiare în CT % 0.21 0.05 0.23
39 Cheltuieli directe totale lei 271 4019.4 445 4596.8 1.64
40 Cheltuieli indirecte totale lei 309 080.4 480 873.6 1.55
41 Ponderea ch. directe în CT % 89.78 90.26 1
53
42 Ponderea ch. indirecte în CT % 10.22 9.74 1
43 Cheltuieli cu conținut material lei 3 770 4 463 1.18
44 Cheltuieli cu forța de muncă lei 138 897 175 003 1.25
45 Alte cheltuieli lei 11 8523.36 4 686.1 0.03
46 Ponderea ch cu conținut material în CT % 1.21 1.51 1.24
47 Ponderea ch cu forța de muncă în CT % 44.93 56.52 1.25
48 Ponderea altor ch în CT % 38.34 1.51 0.03
Tab 5.2.1 - Analiza structurii cheltuielilor de producție.
54
Producția utilă totală și cifra de afaceri au înregistrat o creștere substanțială în 2015 față de
2016, în urma îndeplinirii obiectivului firmei de creștere a suprafeței cultivate de teren, cu
27% respectiv 50%. Deasemenea în urma creșterii suprafeței cultivate de teren s-au
înregistrat creșteri si pentru carburanți/lubrefianți cultură, carburanți/lubrefianți ingineri,
materialul săditor, îngrășămintele de bază, îngrășămintele în vegetație, insecticide și erbicide.
Atât cheltuielile variabile pe hectar cât și cheltuielile variable pe tonă au înregistrat o creștere
în 2015 față de 2016 cu 10% respectiv 22%.
Datorită achiziționării unei combine agricole și a doua tractoare în anul 2016 putem observa
o creștere a amortizării utilajelor și mașinilor cu 35% față de anul precedent, astfel ponderea
cheltuielilor fixe directe a înregistrat o creștere de 84% în timp ce cheltuielile fixe indirecte
au avut o creștere de 55%.
Deși cheltuielile totale au înregistrat o majorare de 55% în anul 2016 față de anul 2015,
ponderea cheltuielilor de exploatare și a cheltuielilor financiare în cheltuielile totale a
înregistrat o scădere de 44% si 77% în perioada analizată.
În timp ce ponderea cheltuielilor cu conținut material și a cheltuielilor cu forța de muncă în
cheltuielile totale, au înregistrat o creștere de 24% și 25%, ponderea altor cheltuieli in
cheltuielile totale a scăzut cu 97%.
5.3 Analiza cheltuielilor prin metoda indicelui costului unitar
O metodă de analiză a cheltuielilor este reprezentată de metoda indicelui costului unitar.

Metoda presupune compunerea indicelui de creștere a costului variabil unitar cu indicele de
creștere a cifrei de afaceri ( CA ).
ICVU=AN1/An0
CA=QxPV
ICVU= 3027360/ 1941400 = 1.55
Cifra de afaceri aferentă anilor în care s-a efecutat analiza este pentru 2015, 4,318,265 lei și
pentru 2016, 6,488,120 lei.
ICA= CA1/CA0
ICA= 6,488,120/4,318,265= 1,50
Pot exista următoarele situații:
ICVU = ICA, în acest caz profitul este influențat de costul fix unitar
ICVU < ICA , în acest caz crește puterea de vânzare, această situație este specifică
întreprinderilor mari, cu experința și care înregistrează economie de scară.
55
ICVU > ICA , această situație ne arată existența unor dezechilibre la nivelul întreprinderii care
determină costuri generale și administrative ridicate.
În cazul întreprinderii S.C PlantAgri-B S.R.L putem observa că indicele cifrei de afaceri a
crescut procentual în anul 1 față de anul 0 cu 1,50 % . Din punctul de vedere al indicelui
cheltuielilor variabile unitare puse în balanță cu indicele cifrei de afaceri putem spune că
există anumite dezechilibre la nivelul întreprinderii care determină costuri generale și
administrative ridicate.
Concluzii parțiale
 Pentru a realiza analiza structurală a cheltuielilor de producție pentru plantația de
cartof s-au avut în vedere cheltuielile variabile directe, cheltuielile fixe directe și
cheltuielile fixe indirecte.
 Firma S.C PlantAgri-B S.R.L a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în anul 2016
față de 2015 de 50%.
 În urma extinderii suprafeței cultivate cu cartof în anul 2016 cheltuielile variabile au
crescut cu 50%.
 Analizând indicele cheltuielilor variabile unitare și indicele cifrei de afaceri s-a
constatat că există anumite dezechilibre la nivelul întreprinderii care determină costuri
generale și administrative ridicate.
56
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Scopul final al unei întreprinderi este de a-și spori vânzările și de a obține profit iar pentru
realizarea acestuia, întreprinderea trebuie să-și studieze cererea căreia i se adresează.O altă
concluzie face referire la faptul că firma a vândut producția obținută integral clienților țintă.
Un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă ce contribuie la echilibrul economic şi
bunăstarea societăţii este reprezentat de concurență. Contextul concurențial este data de cele
cinci forțe și anume: rivalitatea dintre firmele concurente aparținând sectorului de activitate;
forța exercitată de clienți; forța exercitată de furnizori; amenințarea intrarii în sector a noilor
concurenți; amenințarea apariției produselor de substituție. În anul 2016, firma S.C
PlantAgri-B S.R.L deținea un procent de 6,66% din piața regională a sectorului agricol. În
cadrul pieței sectorului agricol din România, ferma ocupă locul 15, cu o cifră de afaceri egală
cu 6,48 milioane de lei.
Pentru a realiza analiza structurală a cheltuielilor de producție pentru plantația de cartof s-au
avut în vedere cheltuielile variabile directe, cheltuielile fixe directe și cheltuielile fixe
indirecte.
Firma S.C PlantAgri-B S.R.L a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în anul 2016 față de
2015 de 50%. În urma extinderii suprafeței cultivate cu cartof în anul 2016 cheltuielile
variabile au crescut cu 50%. Analizând indicele cheltuielilor variabile unitare și indicele
cifrei de afaceri s-a constatat că există anumite dezechilibre la nivelul întreprinderii care
determină costuri generale și administrative ridicate.După cum se poate observa din analiza
resurselor umane, numărul mai mare de salariați din 2016 față de 2015 a adus un plus de
eficiență in privința timpului lucrat dar și a venitului total. Productivitatea muncii a cunoscut
de asemenea o creștere între cei 2 ani.
finalul acestuia. Achizițiile de noi mijloace aduc cu sine costuri care la rândul lor sunt
acoperite de amortizări, astfel profitabilitatea crește în timp
57
58
59
60
61
62
Referințe bibliografice
BIBLIOGRAFIE
1. Anghel L., 2006. Evaluarea întreprinderii. Ed. Economică, Bucureşti.
2. Băileşteanu Gh., 1998. Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri. Ed. Mirton,

Timişoara.
3. Bătrâncea M., 2005. Analiza financiară a întreprinderii. Ed. Rissoprint, Cluj-

Napoca
4. Buglea A., 2008. Analiza economico-financiară a întreprinderii. Ed. Universităţii
Transilvania, Braşov.
5. Ciurariu G., 2006. Diagnoza şi prognoza în analiza rentabilităţii şi riscul firmei. Ed.
Economică, Bucureşti.
6. Cojoc Doina, Ignat Gabriela, 2003. Contabilitate, noţiuni de bază. Ed. Ion Ionescu
de la Brad, Iaşi.
7. Dumitrescu D., Dragotă V., 2000. Evaluarea întreprinderilor. Ed. Economică,
Bucureşti.
8. Florea C., 2002. Analiză economico-financiară, teorie şi studii de caz. Ed. Nevali,
Cluj.
9. Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., 1996. Analiză economico-financiară. Editura
Economică Financiară, Bucureşti.
10. Mironiuc M., 2000. Analiză financiară – studii de caz. Ed. Junimea, Iaşi.
11. Niculescu M. 1997. Diagnostic global strategic. Ed. Economică, Bucureşti.
12. Petrescu Silvia, 2005. Analiză financiară aprofundată. Ed. Universităţii Al. I. Cuza,
Iaşi.
13. Robu V., Georgescu N., 2000. Analiză economico-financiară. Ed. Omnia Unia,
63
Braşov.
14. Ştefan G. şi colab., 2006. Economie şi politici agroalimentare. Ed. ALFA, Iaşi.
15. Ştefan G., 2014. Analiza economico-financiară, Note de curs. USAMV Iaşi.
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74

Proiect Analiza Economico Financiară - Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Analiza Economico Financiară - Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

ANALIZA ÎNTREPRINDERII S.C.

Lista tabelelor și figurilor.........................................................................3

Figura 1.1.1 Clasificarea informațiilor economice si financiare

Esența, obiectul și obiectivele analizei financiare-

În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze permanent

1) Maximizarea valorii de piață a acțiunilor firmei (maximizarea averii acționarilor)

3) Scăderea gradului de vulnerabilitate–acesta reprezintă gradul de rezistență al firmei la

Informații • Din evidența operativă a

Prin comună trece calea ferată Pașcani-Iași, pe care este Ruginoasa.

CARTOFUL –(480 ha)

SUPRAFȚA CULTIVATĂ CU PRINCIPALELE CULTURI IN ROMANIA

3.1 Prezentarea pieței la nivel regional și județean;

Nr. Crt Material săditor Firma Denumire Cantitate

Nr. Crt Îngrășăminte Firma Denumire Cantitate/ha

Nr. Crt Insecticide Firma Denumire Cantitate

Fig. 3.5- Forțele care determină profitabilitatea unei industrii

 CAi -cifra de afaceri a întreprinderii ;

 CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

 CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

 Cit0 - consumatorii întreprinderii din perioada trecută ;

 Cxt0 - consumatorii întreprinderii concurente din perioada precedentă ;

 Pi : cota de piaţă absolută ;

 n : totalitatea firmelor de pe piaţă ;

Tab 3.5.2 –Analiza structurii concurențiale pe piața sectorului agricol- 2017

4.1 Analiza resurselor umane

3) Din perspectiva eficienţei utilizării muncii în cadrul procesului de producţie.

Tabelul 4.1 Registrul angajaților la finalul anului 2015

Nms – numărul mediu de salariaţi

Ns – numărul de salariaţi la un moment dat.

12 – numărul de luni dintr-un an

2) Coeficientul ieşirilor, notat Ce se determină prin raportarea numărului de ieşiri la numărul

Gradul de calificare al angajaţilor se referă la pregătirea profesională a angajaţilor, la

2) Din punct de vedere al utilizării forţei de muncă

În analiza utilizării timpului de muncă se utilizează datele cuprinse în balanţa.utilizării timpului de

3. Din perspectiva eficienţei utilizării muncii în cadrul procesului de producţie.

Eficienţa utilizării muncii se măsoară cu ajutorul indicatorului productivitatea muncii (W)

a. Productivitatea anuală reprezintă raportul dintre cifra de afaceri şi numărul mediu al

c. Productivitatea orară a muncii se efectuează pentru a monitoriza timpul de lucru utilizat

Tabelul 4.3 Lista angajaților și timpul lucrat în anul 2015

Anca Vrabie studii

Tabelul 4.4 Lista angajaților și timpul lucrat în anul 2016

Anca Vrabie studii

9 Filip Bogdan Incetat – studii 8 290 290 28 318 0

Tabelul 4.5 Calculul indicatorilor resurselor umane

Modul de utilizare a timpului de muncă

Eficiența utilizării muncii

Interpretarea indicatorilor în funcție de gradul de aprovizionare cu forța de muncă

Interpretarea indicatorilor în funcție de indicatorii de structură

Interpretarea indicatorilor în funcție de modul de utilizare a timpului de muncă

Interpretarea indicatorilor în funcție de eficiența utilizării muncii

Venitul total al întreprinderii a crescut de la 5.703.221 în 2015 la 8.468.316 în 2016, rata de

4.2 Analiza resurselor materiale

1 Imobilizări corporale început de Icn-1 lei 4.925.414

2 Imobilizări necorporale început Inn-1 lei 0

3 Intrări mijloace fixe I=E+A+Md lei 887.357

4 Ieșire mijloace fixe E lei 0

5 Achiziții mijloace fixe A lei 820.000

6 Modernizări Md lei 67.357

7 Mijloace fixe active Ipa-1 lei 4.620.500

9 Amortizări anuale Amn-1 lei 3.274.490

10 Consum de energie, muncă, piese Cempn-1 lei 750.260