Sunteți pe pagina 1din 21

1

STUDIU DE CAZ – METODA DE CERCETARE CALITATIVĂ LA


CSCCD CAMPULUNG.

Misiunea Complexului de Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilitati


Campulung
Misiunea Centrului de Zi şi Recuperare este aceea de a furniza şi asigura servicii de
calitate, îngrijire, terapie ocupaţională, recuperare/reabilitare, de socializare şi recreere
pentru copiii cu dizabilităţi din Câmpulung şi zona Muscel;de a populariza rezultatele
prin mijloacele mass-media locale, rezultatele obţinute în recuperarea beneficiarilor;de a
asigura o continuă deschidere către comunitate
Principii:
Principiile care stau la baza activităţii Centrului de Zi şi Recuperare sunt următoarele:

a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului persoanei beneficiare;

b) protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor beneficiare în ceea ce priveşte


egalitatea de şanse şi tratament, participarea egală, autodeterminarea, autonomia şi
demnitatea personală şi întreprinderea de acţiuni nediscriminatorii şi pozitive cu privire
la persoanele beneficiare;

c) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării persoanei beneficiare;

d) deschiderea către comunitate;

e) asistarea persoanelor fără capacitate de exerciţiu în realizarea şi exercitarea


drepturilor lor;

f) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social, prin încadrarea în
unitate a unui personal mixt;

g) ascultarea opiniei persoanei beneficiare şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-


se cont, după caz, de vârsta şi de gradul său de maturitate, de discernământ şi
capacitatea de exerciţiu;

h) promovarea unui model familial de îngrijire a persoanei beneficiare;

i) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a persoanei beneficiare;

j) preocuparea permanentă pentru scurtarea perioadei de prestare a serviciilor, în baza


potenţialului şi abilităţilor persoanei beneficiare de a trăi independent;

k) încurajarea iniţiativelor individuale ale persoanelor beneficiare şi a implicării active a


acestora în soluţionarea situaţiilor de dificultate;

l) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;


2

m) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale;

n) responsabilizarea membrilor familiei, reprezentaţilor legale cu privire la exercitarea


drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor de întreţinere;

o) primordialitatea responsabilităţii persoanei, familiei cu privire la dezvoltarea propriilor


capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate
cu care se pot confrunta la un moment dat;
p) colaborarea centrului/unităţii cu serviciul public de asistenţă socială.
Studiul de caz este o metoda prin excelenţă calitativă, ce constă în abordarea
complexă, multilaterală a unei entităţi sociale de la indivizi până la comunităţi sau
organizaţii, cu scopul de a ajunge la o imagine cât mai completă (holistică) posibil
despre acea entitate.
După R. K. Yin, studiul de caz este „o anchetă empirică asupra unui fenomen
contemporan în contextul vieţii sale, în care limitele dintre fenomen şi context nu sunt cu
totul evidente şi în care se utilizează surse multiple de informare.”
Cazul studiat reprezintă un teren pentru observaţii multiple, dar şi pentru utilizarea
altor metode (interviu, biografia socială etc.) necesare adunării informaţiilor utile.
Studiul de caz permite sesizarea legăturile dintre fenomenele sociale care sunt
prea complexe pentru a putea fi abordate prin intermediul anchetei sau experimentului.
Studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecvenţe statistice în viaţa
socială, ci pentru a pune în evidenţă aspecte semnificative, utile în cunoaşterea
ştiinţifică a vieţii sociale, inclusiv în procesul elaborării teoretice. (Yin, R., 2005)
Observatia este o metoda fundamentala de culegere a datelor empirice, utilizata
in stiintele socio-umane si in practica asistentiala.
Spre deosebire de observatia spontana, folosita in contextul vietii cotidiene,
observatia stiintifica este o actiune planificata, ghidata in scopuri si ipoteze, desfasurata
dupa reguli precise si indelung verificate.
Observatia directa, de teren, constituie principala metoda de observatie
sociologica, deoarece ne ofera informatii cu valoare de fapte care alcatuiesc cel mai
bogat material susceptibil de analize calitative.
In ciuda unei anumite imprecizii si nesistematizari sau a volumului mare de date,
observatia trebuie sa constituie baza oricarei cercetari sociologice.
Rationamentul celor spuse este simplu: observatia este sursa indispensabila de
date si in acelasi timp proba decisiva a valorii si semnificatiei concluziilor la care se
ajunge
Observatia sociala reprezinta o metoda cu tehnici specifice larg utilizata in
cunostiinta stiintifica a realitatii aplicata de multe ori concomitent cu alte metode
precum: studiu de caz, ancheta sociala, studiul documentelor sociale, expertimentul
social, interviul, etc.
Metoda consta in examinarea atenta a unui obiect in geneza a unei persoane, a
unor relatii de grup, a unor structuri grupale, a interactiunii persoanelor si desprinderea
unor aspecte relevante in functie de scopul investigarii, potrivit unui plan intr-o anumita
durata de timp intr-un anumit loc, cu un anumit grad de implicare participativa si afectiva
a cercetatorului.
3

Rotariu si Ilut au incercat realizarea unui clasament al metodelor


fundamentalizate in stiintele sociale, concluzionand ca ele sunt 5: observatia,
experimentul, interviul, analiza documentelor, ancheta.
Analizand aceste metode, rezulta ca, observatia include in cadrul ei interviul,
analiza documentelor, ancheta.
Clasamentul anterior se rezuma astfel la observatia si experimentul.
Exista chiar metodologi care afirma ca observatia are capacitatea de a include in
sfera ei de cuprindere toate celelalte metode si tehnici.
Se face distinctie intre observatia activa cu/fara interactiune si observatia pasiva
cu/fara interactiune. (Rotariu, Iluţ, 2007)
CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE OBSERVATIEI:
O prima incercare de clasificare, imparte observatia in
• observatie spontana - fara nici un fel de intentionalitate
• observatie intentionata (impresionistica, proprie reporterilor)
• observatie stiintifica - cand exista intentie si scop bine determinat
Deosebirile existente intre acete trei tipuri sunt de esenta si sunt bine fixate, dar
anumite carateristici ale primelor se regasesc in cadrul ultimei, asigurand o baza de
plecare.
CARACTERISTICILE OBSERVATIEI STIINTIFICE
1. Fundamentata teoretic: vehiculeaza concepte, teorii, modele explicative cu privire
la cele investigate;
2. Sistematica, integrala si metodica: studiaza fenomenele observate in totalitatea
lor, ca sisteme intocmite dupa regulile epistemologice si metodologice;
3. Analitica: altfel nu ar avea cum sa fie sistematica si integrala, descompunand
fenomenele in elementele component;
4. Repetabila/ verificabila: acest lucru nu este realizabil in cadrul fenomenelor unice,
dar este intalnit in cazul fenomenelor care cunosc o anumita ciclicitate.
Prin observatii repetate se constituie cunoasterea, nu prin cele unice;
5. Are o finalitate teoretica.

In cadrul observatiei stiintifice se disting:


• observatia structurata – cantitativa
• observatia nestructurata – calitativa
Daca cea cantitativa are o grila de categorii comportamentale dinainte stabilita,
actul de observatie canstand in introducerea celor observate in cadrul acestei
categorii, observatia calitaiva inseamna a studia o comunitate din interior, prin
participare de lunga durata, fara o schema prestabilita.
Clasificarea observatiei:
1. Dupa scop:
• observatie de explorare: este specifica etnologiei care studiaza o serie de
societati indepartate istoriceste din punct de vedere al mentalitatii, obiceiurilor, traditilor,
comportamentelor. observatie de diagnostic: este vorba despre o analiza de
profunzimea situatiei, iar diagnosticul care rezulta pe baza unei astfel de investigatii
implica 2 componente: dialogul descriptiv: descrierea amanuntita a situatiei;
- dialogul explicativ: inventarierea cauzelor care au condus la declansarea
fenomenului studiat
4

• observatie experimentala: presupune un nivel ridicat de cunostiinta a obiectului


analizat, al existentei ipotezei si verificarea ei.
Observatia de laborator este un model pentru observarea grupurilor naturale.
Controlul pe care cercetatorul il detine asupra situatiei ne indreptateste sa afirmam
ca posibilitatea observatiei de a utiliza acest mijloc de investigatie in teren este mult mai
redus.In acest sens, observaita directa de teren este dominant calitativa.
2. Dupa nivelul de implicare al obseravatorului:
• observatie externa: (nonparticipativa): presupune deplasarea observatorului in
afara in afara sistemului de observatie(ex:medici, asistenti sociali, oameni de
stiinta).Este utilizata mai ales in cazul in care incadrarea observatorului in sistemul de
status-rol al unui grup este foarte dificila sau imposibila
• observatie participativa: caracteristica ei de baza rezida in integrarea observatorului
in comunitatea cercetata pentru o perioada lunga de timp, pentru a permite o
cunoastere de profunzime a acesteia.
Practicand acest tip de observatie calitativa, cercetatorul nu doar ca este prezent
in colectivitate, dar se si integreaza in situatia pe care o observa in viata grupului.
3. Dupa gradul de structurare:
• observatia nestructurata(calitativa): nu are prestabilita nici o grila de categorii,
ipoteze.
Este utilizata in studii etnologice, antropologice, sociale, de asistenta sociala, sub
forma observatiei participative.
In acest tip de observatie cercetatorul nu trebuie sa se lase impresionat de ceea ce
iasa din comun, pentru ca scopul sau si al observatiei stiintifice nu este alcela de a face
o colectie de excentricitati.
Aceasta nu inseamna anularea celor iesite din comun, cunoscute sub numele de
serendipitate(capacitatea de a observa lucruri exceptionale pe care nu ni le-am propus
sa le descoperi)
• observatie structurata(cantitativa): este riguroaa, sistematizata care apeleaza la o
grila de categorii care ghideaza observatia si ajuta la ghidarea materialului vizat.
Categoriile de observatie sunt: comportamente, atitudini, reprezentari, clase sociale.
4. Dupa durata observatiei:
• observatie continua: se refera la perioade limitate din viata unei colectivitati, dar
centrate pe anumite comportamente care urmeaza a fi observate.
Comportamentele alese pentru observatie sunt ales selectate, principiul de baza
fiind acela ca este imposibil sa observam toate comportamentele unui individ.
• observatie esantionata:(instantanee): se aplica usor si comod, beneficiind de
avantajul faptului ca, nu se perturba viata celor observati.Se aplica in cazul unor
activitati variate, fixandu-se intervalele dintre observatia instantanee in functie de timpul
de studiu al activitatii.
La final se completeaza o fisa de observatie in care sunt trecute numarul
observatiei, ziua, ora, tipul activitatii si anumite remarci. (Rotariu, Iluţ, 2007)
Studiul documentelor sociale:
Constituie o metoda complementare de investigare a realitatii de tip descriptiv,
neexperimental si nonreactiv, in sensul ca nu determina reactii ale persoanelor care fac
obiectul investigarii, intrucat faptele, evenimentele, fenomenele sociale s-au produs
anterior, uneori cu zeci, sute de ani inainte.
5

La origine termenul de documentum are sensul de indicator, in consecinta studiul


documentelor sociale vizeaza reconstituirea, descrierea si explicarea faptelor,
evenimentelor, fenomenelor si procesele sociale pornindu-se de la realitate pe baza
unor documente existente.
Sociologic vorbind, constituie orice document nescris sau scris care se constituie
intr-o urma ,,sociala”.
Istoricii pornesc la reconstituirea realitatii de la izvoare, documente, in vreme ce
sociologii pornesc de la realitatea insasi pe care o explica prin intermendiul
documentelor.
1 Analiza documentelor sociale conduce la suplimentarea informatiilor existente,
fapte, evenimente, fenomen social.
Totodata favorizeaza verificarea informatiilor despre acestea.
Cea mai importanta fapta a metodei o constituie integrarea in metodele teoretic
explicative cu referire la fapte, evenimente sociale, ofera liantul si posibilitatea de
comparatie a faptului.

ANALIZA CALITATIVA SI CANTITATIVA:

Analiza documentelor sociale face apel la un ansamblu de tehnici de cercetare


calitativa si cantitativa pentru descifrarea semnificatiilor explicite si implicite ale textului.
Analiza calitativa a unui document, utilizata deopotriva in critica literara, in
cercetarea istoriei, in sociologie si asistenta sociala, se remarca prin faptul ca nu aplica
sisteme precodificate de inregistrare a informatiilor, presupunand o minima
sistematizare a instrumentelor de lucru cu textul.
Analiza cantitativa, subordonata dezideratului obiectivitatii si preciziei, recurge la
cuantificarea documentului (stabilirea unor categorii de analiza, semnalarea frecventei
acestora, clasificarea, ierarhizarea lor, etc).
Desi introduce un plus de rigoare in cercetare, analiza cantitativa se opreste mai
ales asupra mesajului manifest al comunicarii, asupra componentelor vizibile si
repetabile, pierzand semnificatiile profunde si inedite.
De asemenea analiza cantitativa nu este aplicabila oricarui tip de documente si nici
nu se utilizeaza in ,,forma pura”. (Tutly , Rothery , Grinnell , 2005)
Adeptii perspectivei calitativiste in cercetarea socioumanului aplica, la randul lor,
si un tratament de tip cantitativ, de stabilire a unor categorii, de codare si numarare.
Adoptand strategie multiperspectivala si coborand in aceeasi cercetare metode
structurate (cantitative) cu unele mai fexibilie, nestructurate (calitative), se poate ajunge
la rezultate care sa depaseasca truismele stereotipizate ale simtului comun sau
interpretarile speculative fara acoperire in date sistematice –oricat de subtile si
seducatoare ar fi ele-, dar si datele empirico-statistice care, in sine, nu spun nimic sau
spun orice” (Rotariu, Iluţ, 2007)
La ora actuala in metodologia cercetarii sociale se sustine ideea imbinarii
adecvate intre cercetarea de tip cantitativ si cea de tip calitativ, dorindu-se o
,,temperare” a cantitavismului, dublata de aspiratia spre rigoare a calitativismului.
Aceste tendinte metodologice se refera si in practica asistentei sociale in cadrul
careia analiza documentelor se raporteaza la premisa ca documentele sociale, cele
6

scrise, ca si cele materiale, se prezinta ca adevarate ,,texte sociale” ce ofera informatii


asupra unui caz particular si asuprea contextului general in care acesta se incadreaza.
Avand in atentie documentele personale oficiale si neoficiale de tipul jurnalelor,
memoriilor, scrisorilor, produselor activitatii, asistetul social realizeaza, indeosebi,
analize calitative centrate pe analiza interna (descifrarea sensurilor si semnificatiilor) si
externa (contextuala) a documentelor.
Aceste tipuri de analiza necesita aplicarea cunostintelor din campul psihologiei si
sociologiei.

PRINCIPALELE CATEGORII DE SERVICII SOCIALE ORGANIZATE ÎN CENTRE


REZIDENTIALE
Centrul Rezidential este un centru(serviciu) component al Complexului de Servicii
Comunitare pentru Copii cu Dizabilitati din Campulung.
Sediul acestui centru este comun cu al C.S.C.C.D, respectiv : str. Traian , nr. 96 A-
Campulung, jud.Arges;tel/fax:0248-510.120.;
1.Misiunea Generala a Centrului Rezidential din cadrul CSCCD-Campulung este aceea
de a asigura dreptul la gazduire pe o perioada determinta a copiilor cu dizabilitati, de a
asigura ,la Standardele Minime Obligatorii, servicii de calitate de:
- asistenta medicala; terapie educationala; recreere si socializare;
- terapii de recuperare/reabilitare;
- formarea deprinderilor de autonomie personala si viata independenta de a pregati
copiii in
vederea reintegrarii sociale si familial.

ACTIVITATILE OFERITE DE CENTRUL REZIDENTIAL, SUNT:

1. Activitati de educatie non-formala si informal;


2. Activitati de recreere/socializare;
3.Activitati de formare a deprinderilor de autonomie personala si viata
independenta
4. Activitati de recuperare/reabilitare
5. Ingrijirea si asigurarea asistentei sanitare
Personalul contractual, angajat sa asigure desfasurarea in bune conditii a
intregii activitati a centrului este format din:

OBIECTIVELE GENERALE ALE CENTRULUI REZIDENTIAL SUNT:

• asigurarea unor conditii si ingrijiri cat mai aproape de cea familial;


• formarea unor deprinderi elementare de igiena personala, de autoservire;
• stimularea senzoriala;
• invatarea unor notiuni elementare despre : cunoasterea mediului, notiuni
aritmetice,
culori, forme,marimi;
• sprijin si ajutor in efectuarea temelor scolarilor;
• formarea si dezvoltarea unor priceperi, deprinderi, a sentimentelor de prietenie,
sprijin si ajutor reciproc, calitati de vointa si caracter,etc;
7

• asigurarea asistentei medicale;


• asigurarea unei alimentatii variate si echilibrate;
• Abilitarea/reabilitarea beneficiarilor prin kinetoterapie,logopedie, psihoterapie si
ergoterapie;

BENEFICIARII CENTRULUI REZIDENTIAL SUNT:

• Copii cu dizabilitati neuro-locomotorii si asociate, intarziere psihica asociata cu


intarzierea vorbirii, copii cu autism, sindrom Down cu elemente autiste, cu varste
cuprinse intre 0 si 24 ani, din Campulung si zona Muscel.

CAPITOLUL I
Drepturile beneficiarilor reiesite din Legea 272/2004, republicata privind drepturile
copilului:
Art. 1. Copilul nu poate fi separat de parintii sai, impotriva vointei acestora, cu exceptia
cazurilor exprese si limitative impuse de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai
daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Art. 2. Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate
fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante.
Art.3. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private
si familiale.
Art. 4. Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
Art.5. Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele
tratamente sau neglijenta, exploatare.
Art. 6. Copilul are dreptul sa depuna plangeri referitoare la incalcarea drepturilor
fundamentale.
Art.7. Copilul are dreptul la exprimarea opiniei personale.
Art.8. Copilul are dreptul la
CAPITOLUL II
Drepturi specifice beneficiarilor Centrului Rezidential

Art. 9. Drepturile prevazute in prezentul Ghid sunt garantate tuturor beneficiarilor


Centrului Rezidential, fara discriminare , indiferent de sex, aparteneta etnica, religie,
nationalitate, origine sociala, situatie materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de
statutul la nastere.
Art.10. Copilul cu dizabilitati are dreptul de a beneficia de toate serviciile centrului, pe
baza principiului asigurarii unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare
copil.
Art.11. Copilul cu dizabilitati are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de
sanatate si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru
asigurarea unei realizari effective a acestui drept.
Art.12 Copilul cu dizabilitati are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita
dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
8

Art.13. Copilul cu dizabilitati si reperezentantul sau legal au dreptul de a participa la


luarea deciziilor care il privesc in furnizarea serviciilor de ingrijire, educatie si
recuperare.( in limita gradului de maturitate al copilului)
Art.14. Beneficiarii CSCCD, au dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor
furnizate si primite, asupra dizabilitatii sale.
Art. 15. Copilul cu dizabilitati are dreptul la ingrijire specializata, adaptata nevoilor sale.
Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai si se acorda
gratuit ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitatea accesului efectiv si fara
discriminare al copiilor cu dizabilitati la educatie, servicii medicale, formare profesionala,
recuperare, activitati recreative precum si orice alte activitati apte sa le permita deplina
integrare sociala si dezvoltarea a personalitatii lor.
Art. 16. Dreptul de a primi asistenta la hranire, daca este necesar, pe timpul desfasurarii
programului, formandu-li-se deprinderea de hranire independenta.
Art.17. Dreptul de a li se asigura un mediu curat, igienic, protejat contra infectiilor.
Art.18. Dreptul la conditii corespunzatoare de igiena personala si mentinerea sanatatii
precum si asistenta de specialitate pentru cei care au dificultati de autoingrijire.
( dependenti total sau partial de adult).
Art.19. Dreptul de a participa la activitatile de recuperare in functie de recomandarile
echipei pluridisciplinare de specialisti ai institutiei: kinetoterapie, logopedie,
psihoterapie, hidroterapie si masaj, ergoterapie si terapie educationala.

CAPITOLUL III
Drepturile parintilor sau ale reprezentantilor legali ai copilului:
Art. 20 Familia are dreptul de a fi tratate cu respect, fara nici un fel de discriminare.
Art.21. Familia copilului au dreptul de a vizita copilul in oricare din zile cu respectarea
orei de odihna de dupa amiaza.
Familia va putea petrece un timp mai scurt sau mai lung cu copilul, in functie de dorinta
acestora, avand la dispozitie in acest sens un spatiu special destinat pentru a putea fi
cazat de la una la 7 zile.
Art.22. Familia are dreptul de a avea acces la toate informatiile in legatura cu copilul lor
.
Art.23. Familia are dreptul de a participa la activitatile si intalnirile referitoare la copilul
lor pe baza programarilor stabilite de comun acord cu specialistii centrului.
Art.24. Familia are dreptul de a sesiza in Registrul special de Sugestii si reclamatii, sau
direct conducerii institutiei, orice fel de problema o au in legatura cu evolutia copilului
sau cu recuperarea lui.
Art.25. Familia are dreptul sa participe alaturi de copilul lor, la evenimentele importante
din viata lui, si vor fi invitati in acest sens de catre conducerea centrului: zi de nastere,
serbare , activitate demonstrative, excursie, etc.
Art.26. Familia are dreptul de a lua acasa copilul pentru o perioada de tim cu
respectarea indicatiilor privind tratamentul medical, supravegherea si raspunderea vietii
si securitatii copilului.
CAPITOLUL IV
9

Obligatiile beneficiarilor:

Art.27. Avand in vedere gradul de handicap grav in care sunt incadrati majoritatea
beneficiarilor, avand in vedere faptul ca nu isi pot exprima nevoile, dorintele, avand in
vedere ca nu au discernamantul faptelor lor, nu se poate spune ca beneficiarii centrului
au obligatii.
Ei vor fi in permanenta supravegheati si indrumati de catre personalul specializat al
centrului, astfel incat sa se respecte Regulamentul de Ordine Interioara.
Art.28.In situatia scolarilor, care au un grad de intelegere si maturitate in limitele medii,
se pot impune anumite obligatii si anume:
- respectarea regulilor impuse
- de a frecventa cursurile scolare
- de a-si face temele
- de a pastra echipamentul si obiectele de inventar din dotarea
dormitoarelor
- de a respecta Regimul de zi stabilit de seful centrului

CAPITOLUL V
Obligatiile personalului de specialitate:

Art. 29. Obligatia de a –si indeplini cu profesionalism si simt de raspundere atributiile


ce-i revin din Fisa postului.
Art.30. Obligatia de a respecta Codul de conduita, si Confidentialitatea asupra datelor
cu care vin in contact referitoare la beneficiar.
Art,31. Obligatia de a respecta Regulamentul de Ordine Interioara , Regulamentul de
organizare si functionare al CSCCD-Campulung.
Art.32. Obligatia de a trata in mod egal beneficiarii Centrului Rezidential si de a nu face
discriminari pe baza de : etnie, sex, religie sau situatie sociala.
Art.33. Obligatia de a pastra patrimonial si obiectele de inventar al CSCCD-
Campulung.
Art. 34. Obligatia de a avea un comportament care nu va aduce prejudicii de imagine
CSCCD-Campulung.
Art.35. Obligatia de a promova prin toate mijloacele mass-media, activitatea si
rezultatele positive al Centrului Rezidential din cadrul CSCCD-Campulung.
Art. 36.Obligatia de a pune mai presus de interesele personale, interesul superior al
copilului.
3. Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre de zi si
recuperare:
Centrul de Zi si Recuperare este parte componenta a Complexului de Servicii
Comunitare pentru Copii cu Dizabilitati din Campulung.
Sediul CZR este comun cu al CSCCD, respectiv : str. Traian , nr. 96 A-
Campulung, jud.Arges;tel/fax:0248-510.120.;
Activitatile oferite de Centrul de Zi si Recuperare sunt:
1. Kinetoterapie/fizoterapie/hidroterapie
2. Logopedie
10

3. Ergoterapie si terapie ocupationala


4. Psihoterapie
5. Activitati educationale/recreere si socializare
6. Activitati de stimulare senzoriala

Pentru copiii admisi in Centrul de Zi se ofera :micul dejun, gustare la ora 10 si masa de
pranz.
Admiterea beneficiarilor se face astfel: in urma evaluarii facute de catre SEC, copilul
este incadrat intrun grad de handicap,i se intocmeste un plan de recuperare iar in urma
cererii parintilor adresate DGASPC-Arges, acesta emite Dispozitie de admitere.La
prezentarea la CZR, se intruneste echipa multidisciplinara care face evaluarea generala
initiala a copilului si stabileste ce terapii trebuiesc aplicate.
Incetarea programului de recuperare se face in mai multe conditii:
- la cererea parintelui
- la implinirea varstei de 18 ani
- in urma evaluarii terapeutului care constata ca au fost indeplinite toate
obiectivele si beneficiarul nu mai are nevoie de serviciile de
abilitare/reabilitare
Asigurarea transportului beneficiarilor de acasa la CZR si retur, se face cu masina
institutiei, in limita fondurilor disponibile pentru asigurarea combustibilului.
Personalul de specialitate care asigura activitatile de abilitare/reabilitare este format
din:
- kinetoterapeut - 3
- logoped - 1
- asistent social - 2
- psihopedagog - 1
- educator - 7
- asistent medical - 1
Misiunea Generala a Centrului de Zi si Recuperare din cadrul CSCCD-Campulung
este urmatoarea;
- asigurarea pe timpul zilei, a unor activitati de ingrijire, educatie,
abilitare/reabilitare,recreere/socializare pentru copiii cu dizabilitati.
- dezvoltarea unor deprinderi de viata independenta si autonomie personala, de
orientare scolara si profesionala pentru copiii cu dizabilitati.
- activitati de sprijin si informare pentru parinti, asistenti maternali profesionisti sau
asistenti personali care au in ingrijire copii cu dizabilitati
- deschidere continua spre comunitate si popularizarea serviciilor oferite si a rezultatelor
obtinute anterior prin mijloacele mass-media.
Beneficiarii Centrului de Zi si Recuperare sunt:
Copii cu dizabilitati psihice, neuro-locomotorii si asociate, cu varste cuprinse intre 0 si
18 ani, din Mun.Campulung si zona Muscel.
CAPITOLUL I
Drepturi generale ale copilului reiesite din Legea 272/2004 privind drepturile
copilului:
11

Art. 1. Copilul nu poate fi separat de parintii sai, impotriva vointei acestora, cu exceptia
cazurilor expres si limitative impuse de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai
daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Art. 2. Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate
fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante.
Art.3. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private
si familiale.
Art. 4. Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
Art.5. Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele
tratamente sau neglijenta, exploatare.
Art. 6. Copilul are dreptul sa depuna plangeri referitoare la incalcarea drepturilor
fundamentale.
Art.7. Copilul are dreptul la exprimarea libera a opiniei.
CAPITOLUL II
Drepturi specifice beneficiarilor Centrului de Zi si Recuperare:
Art. 8. Drepturile prevazute in prezentul Ghid sunt garantate tuturor beneficiarilor
Centrului de zi si recuperare, fara discriminare, indiferent de sex, aparteneta etnica,
religie, nationalitate, origine sociala, situatie materiala, de gradul si tipul unei
deficiente,de statutul la nastere.
Art.9. Copilul cu dizabilitati are dreptul de a beneficia de toate serviciile CZR, pe baza
principiului asigurarii unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil.
Art.10. Copilul cu dizabilitati are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de
sanatate si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru
asigurarea unei realizari efective a acestui drept.
Art.11. Copilul ciu dizabilitati are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita
dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
Art.12. Copilul cu dizabilitati si reperezentantul sau legal are dreptul de a participa la
luarea deciziilor care il privesc in furnizarea serviciilor de ingrijire, educatie si
recuperare.
Art.13. Beneficiarii Centrului de Zii si Recuperare, au dreptul la pastrarea
confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite, asupra handicapului de care
sufera.
Art.14. Copilul cu dizabilitati are dreptul la ingrijire specializata, adaptata nevoilor sale.
Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai si se
acorda gratuit ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitatea accesului efectiv
si fara discriminare al copiilor cu dizabilitati la educatie, servicii medicale, formare
profesionala, recuperare, activitati recreative precum si orice alte activitati apte sa le
permita deplina integrare sociala si dezvoltarea a personalitatii lor.
Art. 15. Dreptul de a primi asistenta la hranire, daca este necesar, pe timpul desfasurarii
programului, formandu-li-se deprinderea de hranire independenta.
Art.16. Dreptul de a li se asigura un mediu curat, igienic, protejat contra infectiilor.
Art.17. Dreptul la conditii corespunzatoare de igiena personala si mentinerea sanatatii
precum si asistenta de specialitate pentru cei care au dificultati de autoingrijire.
( dependenti total sau partial de adult).
12

Art.18. Dreptul de a participa la activitatile de recuperare in functie de recomandarile


echipei pluridisciplinare de specialisti ai institutiei: kinetoterapie, logopedie,
electroterapie, hidroterapie si masaj, ergoterapie si terapie educationala.
Art.19. Dreptul de a fi sarbatoriti de zilele de nastere sau onomastice.
CAPITOLUL III
Drepturile parintilor sau ale reprezentantilor legali ai copilului:
Art. 20. Familia are dreptul de a fi tratata cu respect, fara nici un fel de discriminare.
Art.21. Familia copilului au dreptul de a beneficia de conditii optime de asteptare cat
timp acesta se afla la terapii: sala de asteptare, posibilitatea servirii unei cafele sau
ceai, posibilitatea citirii unor reviste de specialitate, de a viziona un program Tv sau de a
asculta muzica.
Art.22. Familia are dreptul de a avea acces la toate informatiile in legatura cu copilul lor
.
Art.23. Familia are dreptul de a participa la activitatile si intalnirile referitoare la copiii lor
pe baza programarilor stabilite de comun acord cu specialistii centrului.
Art.24. Familia are dreptul de a sesiza in Registrul special de Sugestii si Reclamatii, sau
direct conducerii institutiei, orice fel de problema sau nemultumire au in legatura cu
evolutia copilului sau cu comportamentul personalului de specialitate.
Art.25. Dreptul la informare, sprijin si consiliere cu privire la necesitatea continuarii
activitatilor si exercitiilor recomandate de catre specialistii centrului.
Art.26. Dreptul de a participa alaturi de copiii lor la sarbatorirea unor evenimente
importante din viata lui: Zi de nastere, 1 Iunie, Pom de Craciun,etc.
Art. 27. Dreptul de a refuza- in conditii obiective- primirea serviciilor centrului nostru.

CAPITOLUL IV

Obligatiile beneficiarilor si ale parintilor acestora.


Art. 28. Obligatia de a respecta Contractul incheiat privind asigurarea frecventei la
terapiile stabilite.
Art.29. Obligatia de a respecta regulile institutiei stabilite si aprobate prin Regulamentul
de Ordine Interioara.
Art.30. Obligatia de a colabora cu personalul in legatura cu evolutia copilului si cu
activitatea de recuperare in care este implicat in institutie.
Art.31. Obligatia de a informa asistentul medical al centrului, de starea zilnica de
sanatate a copilului si de a-l opri la domiciliu atunci cand prezinta simptome de boala
contagioasa pana cand medicul ii va da avizul de a reveni in colectivitate.
Art.32. Obligatia de a respecta programul de activitati si terapii al centrului si de a
asigura prezenta copilului la activitati atunci cand microbuzul propriu nu se poate
deplasa.
Art. 33. Obligatia de a trimite copilul la programul de activitati si terapii in conditii de
igiena corporala adecvata.
Art.34. Obligatia de a aduce la cunostinta asistentului social, orice modificare intervenita
in statutul familiei: divort, somaj , venituri, schimbare de domiciliu sau plecare temporara
din tara.
13

Art. 35. Obligatia de a avea un comportament respectuos fata de personalul angajat si


fata de ceilalti beneficiari ai centrului.
Art. 36. Obligatia de a nu aduce nici un fel de prejudicii imaginii activitatii CZR si in
general imaginii intregului Complex de Servicii.
CAPITOLUL V

Obligatiile profesionistilor
Art. 37. Obligatia de a respecta Standardele generale de calitate si Standardele Minime
obligatorii in acordarea serviciilor catre beneficiar.
Art.38. Obligatia de a respecta Codul Etic, si Confidentialitatea asupra datelor despre
beneficiari si familiile acestora.
Art,39. Obligatia de a respecta prezentul Ghid
Art.40. Obligatia de a nu face discriminari pe baza de : etnie, sex, religie, apartenenta
profesionala, orientare politica sau situatie materiala.
Art. 41. Obligatia de a nu se implica in relatii suplimentare cu beneficiarii.
Art. 42. Obligatia de a nu primi recompense materiale in schimbul serviciilor furnizate.
Art. 43. Obligatia de a pune interesul beneficiarului mai presus de interesul propriu.
Art.44.Obligatia de a desfasura activitati cu simt de raspundere si professionalism
Art.45. Obligatia de a completa si inainta la asistentul social documentele solicitate de
acesta privind rapoarte de activitate si Evaluarea periodica a beneficiarului
Art.46.Obligatia de a colabora in permanenta cu familia beneficiarului, de a desfasura
activitati demonstrative in fata familiei.
Art.47.Obligatia de a intretine in stare de functionare aparatura speciala din dotarea
cabinetelor.
Art.48.Obligatia de a promova imaginea CZR in comunitate si de a nu aduce prejudicii
acestei imagini.
CONCLUZII:

Protecţia drepturilor copilului necesită o atenţie deosebită din partea societăţii.


Este important să se inţeleagă că în sistemul de protecţie a copilului există încă
lacune şi această conştientizare să aducă un impact pozitiv asupra progresului în
reforma sistemului de protecţie a copilului, la identificarea nevoilor pentru îmbunătăţirea
metodelor de abordare şi a capacităţilor diverşilor actori implicaţi.
Instituţiile de ocrotire încalcă în mod evident cele mai elementare drepturi ale
copilului, iar faptul că nu li se satisfac nici măcar nevoile de bază duce la o proastă
dezvoltare fizică, afectivă şi socială.
Ca regulă, aceşti copii provin din familii în care nu sînt asigurate condiţiile
necesare pentru întreţinerea şi educaţia lor: familii sărace cu mulţi copii, familii
incomplete (un părinte decedat, mame solitare, părinţi divorţaţi), părinţi care nu
lucrează, familii cu mediu needucogen etc.
Instituţionalizarea nu reuşeşte să satisfacă nevoile personale ale copiilor, îi expune
pe aceştia unui nivel ridicat de suferinţă şi îi împiedică să se integreze.
Standardele de îngrijire oferite în instituţii nu identifică şi nu satisfac nevoile
individuale ale copiilor.
Toţi copiii din aceeaşi grupă de vîrstă sunt expuşi unui tratament similar.
14

Există dovezi de necontestat că instituţiile de ocrotire contribuie la retardul


mental, fizic şi afectiv al copiilor.
În cel mai bun caz, copiii instituţionalizaţi nu suferă decât de lipsa unei identităţi
personale; în cel mai rău caz, ei sunt expuşi pericolului de a suferi de grave probleme
afective şi comportamentale, printre care se numără şi tulburările de personalitate.
Copiii nu se pot integra în societate şi nu îşi dezvoltă deprinderile de viaţă şi
socializare necesare pentru a duce o viaţă independentă în cadrul comunităţii.
Atunci când se vor aborda probleme emergente ca traficul de copii, exploatarea
din muncă, delincvenţa juvenilă, de fapt, toate formele de violenţă la care sunt supuşi
copiii, statul va încuraja înţelegerea elementelor determinante ale unui mediu care
poate deveni protectiv sau abuzator asupra copilului cum ar fi atitudinea părinţilor şi
a îngrijitorilor, şi comportamentul, mecanismele de funcţionare ale instituţiilor şi
profesioniştilor şi a valorilor culturale şi a practicilor din societate.
Până de curând, întregul domeniu al protecţiei copilului din România era tratat în
conformitate cu o legislaţie în continuă schimbare, care era supusă permanent
amendamentelor sau abrogărilor.
Deşi anumite articole din legi diferite se refereau la copii, nu exista o abordare
holistică a problematicii copiilor.
Unele probleme erau tratate de legislaţia privitoare la educaţie, altele de legile din
sistemul de sănătate, sau din domeniul muncii, iar alte legi se refereau numai la copiii
dezavantajaţi.
Instituţii diferite erau responsabile de implementarea anumitor prevederi ale legii,
astfel încât întregul proces de rezolvare a problemelor copiilor era complicat, încet şi,
câteodată neclare.
Pentru îmbunătaţirea sistemului de protecţie a copilului în România este necesară
o cât mai bună implementare a legislaţiei privind drepturile acestuia.
O alta problemă era faptul că, din anumite motive, chestiunile legate de copii erau
privite ca fiind independente sau fără legatură cu cele ale familiei.
Din aceste cauze există nevoia reală de a integra politicile de protecţie a copilului
şi cele privind protecţia familiei şi de a revizui legislaţia pentru a avea în final o lege a
copilului completă, cuprinzătoare şi usor de aplicat.
În concluzie mai sunt multe de făcut în vederea ridicării sistemului de protecţie din
România la standarde cât mai performante si calitative.

Obiectivele de dezvoltare instituţională 2019


 Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii şi servicii din comunitate în
vederea îmbunătăţirii bazei materiale, a socializării copiilor precum şi a
integrării/reintegrării sociale a acestora.
 Participarea categoriilor de personal la cursuri de formare profesională
conform SMO – Ord. 27/2004 pentru asigurarea calităţii serviciilor oferite;
 Monitorizarea respectării Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, a
Regulamentului de Ordine Interioară, a Metodologiei de Organizare şi Funcţionare,
precum şi a procedurilor scrise, atât de personal cât şi de către beneficiari, după
aducerea lor la cunoştinţă;
15

 În ceea ce priveşte dotarea prin investiții s-au propus pentru 2018


următoarele obiective:
- Aragaz cu 6 ochiuri și cuptor;

- Mașină de spălat industrială LM 18;

- Uscător industrial T236;

- Reabilitare termică clădire principală;

- Acoperiș clădire principală;

- Sistem de supraveghere video;

- Centrală telefonică cu 5 extensii;

- Microbuz Volskwagen T5 Caravele;

- Aparat ultrasunete profesional terapeutic portabil;

- Foișor.

PLAN DE ACŢIUNE cu respectarea tuturor standardelor de calitate din


cadrul Ord. 27/2004.
Organizarea de campanii de sensibilizare a comunităţii
referitoare la prevenirea abandonului şi instituţionalizării Şef complex
2/an
copiilor Asistent social

Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii şi servicii din Şef complex


Anual
comunitate în domeniul protecţiei copilului Asistent social

Şef complex
Cel puţin de
Organizarea de reuniuni generale şi individuale atât cu Asistent social
două ori pe
personalul cât şi cu părinţii beneficiarilor
lună Personal de
specialitate

Şef complex
Întocmirea PIP şi PIS pentru toţi copiii
Trimestrial Asistent social
Reevaluarea procedurilor scrise (confidenţialitate,
intimitate, protecţia copilului de abuz, exploatare, Anual Educatori
controlul comportamentului, etc.)
Asist. med
16

Asigurarea educaţiei nonformale şi informale, activităţi de Educatori


recreere şi socializare şi de formare de deprinderi Permanent
igienice As. social

Şef complex
Protecţia împotriva abuzurilor Permanent
Asistent social

Asigurarea condiţiilor de locuit optime la standarde Şef complex


Permanent
minime de calitate administrator

Organizarea sărbătoririi zilelor de naştere ale copiilor Pe tot Şef complex


parcursul
Creşterea calităţii îngrijirii copiilor
anului şi de Asistent social
Asigurarea unui aspect exterior decent, îmbrăcăminte, câte ori este
cazul Educatori
echipament personal

Asistent social

Elaborarea programelor educaţionale individuale Anual Educatori

Cadre didactice

Personalul de
Desfăşurarea activităţilor educaţionale individual sau în specialitate
grupuri mici, ţinând cont de vârsta şi achiziţiile copiilor
Zilnic
Participarea zilnică a copiilor la activităţile de

recuperare/reabilitare

Structura organizatorică la CSCCD Campulung

Structura organizatorica, numărul de posturi si categoriile de personal pentru


componenta de tip familial din cadrul CSCCD Campulung, se aproba prin hotărâre a
Consiliului Judeţean Argeş, pregătirea personalului fiind adaptata caracteristicilor și
nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum și a obiectivelor respectivului serviciu.
17

Organigrama - CSCCD Campulung

Sef Centru

Educator Contabil Asistent


Asistent
medical
Social

o Educator
Administrator;
Personal
administrativ

Structura de personal a CSCCD Campulung este formata din următoarele categorii:

a) personal de conducere - sef centru;

b) personal pentru îngrijirea de baza, educaţie nonformala și informala și


deprinderi de viață independentă: instructor de educatei/educator, infirmiera, asistent
social, psiholog;

c) personal pentru îngrijirea sănătăţii: asistent medical generalist;

d) personal administrativ: referent (administrator).

Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin.2 se stabileşte luându-se in


considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate si adaptării nevoilor
beneficiarului componentei de tip familial, in funcţie de specificul activităţilor derulate
putând fi antrenate si alte categorii de personal.

Conducerea CSCCD Campulung este asigurata de un sef centru, asimilat din


punct de vedere al salarizării cu seful de serviciu.
18

Ocuparea postului de sef centru se face prin concurs sau, dupa caz, prin
examen, in conditiile legii.

Candidaţii pentru ocuparea postului de sef centru, trebuie sa fie absolvenţi cu


diploma de licenţa ai invatamantului universitar de lunga durata, in domeniul ştiinţelor
socio-umane, cu vechime de minimum 2 ani in specialitate, sau absolvenţi cu diploma
de licenta ai invatamantului superior, cu experinenta de minimum 3 ani in domeniul
protecţiei copilului.

Prin excepţie de la prevederile alin. (3), postul de şef de centru poate fi ocupat şi
de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienta
de minimum 5 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.

Seful de centru, asigura conducerea CSCCD Campulung, si raspunde de buna


functionare si de indeplinirea atributiilor care revin serviciilor din structura centrului.

Seful de centru indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii


principale:

a) desfasoara activitati pentru promovare a imaginii centrului in comunitate;

b) asigura, in cadrul centrului, promovarea principiilor si normelor prevazute de


Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, ia in considerare si analizeaza orice
sesizare care ii este adresata, referitoare la incalcari ale drepaturilor copilului in cadrul
centrului pe care il conduce;

c) raspunde de calitatea activitatilor desfasurate de personalul din cadrul


centrului si dispune, in limita competentei, masuri de organizare care sa conduca la
imbunatatirea acestor activitati sau, dupa caz, formuleaza propuneri in acest sens;

d) asigura coordonarea, indrumarea si controlul activitatilor desfasurate de


personalul centrului si propune organului competent sanctiuni discilinare pentru salariatii
care nu isi indeplinesc in mod corespunzator atributiile;

e) organizeaza activitatea personalului si asigura respectarea timpului de lucru si


a regulamentului de organizare si functionare;
19

f) indeplineste orice alte atributii prevazute in fisa postului sau care i-au fost
delegate in mod expres;

g) raspunde de respectarea si aplicarea standardelor minime obligatorii penrtu


buna functionare a centrului.

Resurse umane, materiale şi financiare disponibile şi potenţiale:

Numărul de posturi aprobate prin Hoarareat.nr. 225/21.11.2014. Anexa 4, este de


32 persoane pentru întreg centrul.

Structura pe categorii de personal se prezintă astfel:

- Personal de conducere - şef centru


- Personal pentru îngrijirea de bază şi educaţie nonformală şi informală:
• Educatori – 11 posturi;
• Asistent social - 3;
• Psiholog - 1.
• Logoped -1
- Personal pentru îngrijirea sănătăţii - asistente medicale - 19 posturi ;
- Personal de administraţie - 1 post - ocupat;
- Personal pentru întreţinere - 1 post;
- infirmieri -16
- ingrijitor curatenie – 2 posturi;
- fochisti – 2 posturi;
- sofer – 1 post.

BIBLIOGRAFIE:
Buzducea, Doru, (2005), Aspecte contemporane în asistenţa socială, Editura Polirom,
Iaşi.
Brătianu, Ionel, Roşca , Cristian, (2005), Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz,
Editura Lumen, Bucureşti
Constantinescu, Maria, (2008), Dezvoltare Umană şi Asistenţă Socială, Editura
Universităţii Piteşti.
Cojocaru, Ştefan, (2002), Prevenirea abandonului şi dezinstituţionalizarea copiilor,
Editura
Lumen, Iaşi.
Comăneciu, G. (2003), Drepturile copilului la familie şi educaţie, în Revista de Asistenţă
Socială nr.2.
20

Cornescu, V.; Mihăilescu, I.; Stanciu, S., (2003), Managementul organizaţiei, Editura
ALL Beck, Bucureşti;
Cornescu, Viorel. (1994). (Recenzie) Managementul organizațiilor. Revista de Cercetări
Sociale, (1), 178-180.
Killen, Kary, (1998), Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timişoara
Mănoiu, Florica, Epureanu, Viorica, (1996), Asistenţa socială în România, Editura ALL,
Bucureşti
Mihăilescu, Ioan (1999), Familia în societăţile europene, Editura Universităţii din
Bucureşti
Miley, Carla, Krogsrud, O’Melia, Michael, Dubois, Brenda, (2006), Practica asistentei
sociale, Editura Polirom Iasi
Muntean, Ana, Sagebiel, Juliane, (2007), Practici în asistenţa socială, Editura Polirom
Iasi
Neamţu, George, (2003). Tratat de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi.
Neamţu, George, Stan, Dumitru, (2005).Asistenţa socială. Studii şi aplicaţii, Editura
Polirom, Iaşi
Nicolescu, O.; Verboncu, I.,(2002), Metodologii manageriale, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti
Paşa, Florin, Paşa, Luminiţa Mihaela, (2004), Asistenţa socială în România, Editura
Polirom, Iaşi.
Pop, Luana, (2002), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureşti.
Pop, Luana, (2004), Rolul asistentului social în sprijinirea tinerilor care părăsesc
instituţiile rezidenţiale la vârsta de 18 ani, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.
Rotariu, Traian, Iluţ, Petru, (2007), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura
Polirom, Iaşi.
Roth-Szamoskozi, Maria, (1999), Dileme, concepţii şi metode în protecţia copilului,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj.
Tutly L.M., Rothery M.A., Grinnell Jr. R.M., (2005), Cercetarea calitativă în asistenţa
socială. Faze, etape şi sarcini, Polirom, Iaşi.
Tolstobrach, N. (2000), Sistemul rezidenţial de protecţie a copilului în România în
Asistenţa Socială în Marea Britanie şi România, UNICEF, Bucureşti
Şchiopu, Ursula, Verza, Emil, (1997), Psihologia vârstelor – ciclurile vieţii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Zamfir, Elena, Zamfir, Cătălin, (1997), Pentru o societate centrată pe copil, Editura
Alternative, Bucureşti.
Zamfir, Elena, (1999), Sistemul serviciilor de asistenţă socială în România, în Zamfir, C.
(coord), Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, Bucureşti
Zorţelan, T., E. Burduş, G. Căprărescu, (1999), Managementul organizatiei, Editura
Economica, Bucuresti
Yin, K. , Robert, (2005), Studiu de caz,. Designul, analiza şi colectarea datelor, Editura
Polirom, Iaşi

- Legea nr.272/2004 privind drepturile copilului


- Legea nr. 257/2013( modificari si completari ale Legii nr. 272 /2004)
- Ord.27/2004 privind standardele Minime Obligatorii
- Regulamentul de Ordine Interioara al CSCCD-Campulung .
21