Rom�nia �n perioada �Razboiului rece�

Intre 1945 si 1990 istoria a consemnat Razboiul Rece, adica o confruntare intre
lumea libera, democratica, sustinuta de SUA, si lumea comunista aliata in jurul
URSS.

Forme de manifestare a Razboiului Rece.

Economice � se manifesta doua mari politici economice: economia centralizata,

dirijista, de stat si economia de piata, libera, capitalista. Fiecare sistem
politic isi creaza propriile institutii reprezentative: in 1949 C.A.E.R.
( Consiliul de Ajutor Economic Reciproc-pentru blocul comunist, infiintat ca
reactie la Planul Marshall din 1947, prin care SUA acorda ajutor financiar tarilor
europene pentru a nu se lasa prada influentei sovietice) si in 1957 C.E.E.
(Comunitatea Economica Europeana a statelor democratice).

Politico-militare
� confruntare politico-ideologica intre sistemul politic totalitar comunist si
cel al democratiei liberale
� constituirea blocurilor militare: N.A.T.O.- (Organizatia Tratatului
Atlanticului de Nord ) � creat in 1949 de statele democratice si Pactul de la
Varsovia (creat in 1955 de U.R.S.S. pentru blocul comunist).
� Conflicte locale si crize militare; 1950- rezboiul din Coreea ( Coreea de
nord �comunista ataca Coreea de sud), razboiul din Vietnam (1959-1975), criza
cubaneza- 1962, 1967- conflictele israeliano-arabe (S.U.A sustine Israelul iar
U.R.S.S. statele arabe)

Romania, parte in Razboiul Rece

In evolutia politicii externe a Romaniei in perioada Razboiului Rece se pot
distinge trei etape:
� perioada subordonarii totale fata de Uniunea Sovietica
� perioada distantarii de Uniunea Sovietica
� izolarea diplomatica a Romaniei

� Deoarece, din 1945, a intrat �n sfera de influenta sovietica, Rom�nia nu

a mai putut desfasura legaturile traditionale de politica externa avute �n perioada
interbelica.
� Prin tratatul de pace, semnat la Conferinta de la Paris, la 10 decembrie
1947, recunostea anularea dictatului de la Viena, din 1940, dar consfiintea si
juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei si a tinutului Herta de catre
U.R.S.S.
� Dupa al Doilea Razboi Mondial, U.R.S.S. a impus Rom�niei orientarea politicii
sale externe mai cu seama catre Est si restr�ngerea relatiilor cu lumea occidentala
la minimum.
� Rom�nia avea aceeasi pozitie fata de evenimente cu cea a U.R.S.S. si a
lagarului comunist.
� Din 1948 prin stalinismul promovat de Gheorghe-Gheorghiu- Dej, Romania se va
subordona total fata de U.R.S.S. In acest sens, in conflictul ideologic legat de
modelul comunist care trebuia urmat, dintre liderul comunist al Iugoslaviei, Iosif
Tito, si Stalin, Gheorghe Gheorghiu- Dej s-a aflat de partea lui Stalin. Tot in
1948 Romania semneaza tratatul de prietenie si asistenta mutuala cu U.R.S.S., ceea
ce permite amestecul U.R.S.S. in problemele de securitate a statului roman.
� Statul rom�n a devenit, �n 1949, membru fondator al Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc (organizatia economica a tarilor comuniste, C.A.E.R.), cu sediul
la Moscova, si a Organizatiei Tratatului de la Varsovia, creata �n 1955, alianta
militara a statelor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice, opusa N.A.T.O.
Decesul lui Stalin in 1953, nu a determinat o schimbare majora a Romaniei fata de
U.R.S.S.. Astfel in 1956, in contextul revolutiei anticomuniste din Umgaria, Dej a
acordat sprijin militar trupelor sovietice pentru inabusirea revoltei. Dej a
acordat azil politic unor membri ai guvernului de la Budapesta dar apoi i-a
extradat pentru a fi condamnati si executati. Aceasta atitudine a sporit
prestigiul lui Dej in cadrul blocului comunist si a facut posibila abordarea
problemei retragerii trupelor sovietice din Romania- 1958.

Consecinte: Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a subordonat Romania

fata de interesele Moscovei, Romaniei fiindu-i grav incalcata independenta, asa cum
reiese si din constitutia din 1952, constitutie din care lipsesc prevederile
referitoare la independenta si suveranitatea statului.
� Abia la c�tiva ani dupa moartea lui Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a �nceput
sa promoveze o politica de distantare fata de U.R.S.S., mai ales dupa 1958, c�nd
trupele sovietice au fost retrase din Rom�nia.
� �nsa nu s-a pus niciodata problema sa fie parasite C.A.E.R. si Organizatia
Tratatului de la Varsovia.
� Rom�nia s-a pronuntat, �n anul 1964, pentru limitarea amestecului sovietic
�n treburile interne ale altor tari comuniste, pe fondul ne�ntelegerilor dintre
sovietici si chinezi. Tot �n 1964, Rom�nia a condamnat si planul Valev, de
integrare economica a tarilor socialiste,prin care se propunea ca zone din sud-
estul Rom�niei, nord-estul Bulgariei si parti din U.R.S.S. sa se specializeze �n
productia agricola .
� Tara noastra a �nceput, dupa 1960, sa dezvolte relatii si cu state
democratice din Occident, pentru a importa tehnologie necesara industrializarii.

Politica externa a Rom�niei �n perioada destinderii si a coexistentei pasnice.

� �n aceasta etapa, Rom�nia, dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu �n
1965, a continuat politica �nceputa �n timpul lui GheorgheGheorghiu-Dej, de
distantare de linia sovietica, dar de mentinere �n tabara comunista.
� Statul rom�n a continuat sa-si extinda colaborarea cu statele occidentale si
a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania in 1967 ( Romania
este singurul stat din blocul comunist care recunoaste Republica Federala Germana,
stat cu regim politic democratic). Conducatorul rom�n a efectuat vizite �n diferite
tari, precum S.U.A., Franta, Republica Federala Germania, Marea Britanie etc., iar
multi sefi de stat (Charles de Gaulle presedintele Frantei- aprilie 1968, Richard
Nixon, presedintele S.U.A- 1969.) au vizitat Rom�nia.
� In 1967, in contextul razboiului de 6 zile arabo-israelian, Romania refuza sa
adopte pozitia Tratatului de la Varsovia, potrivit careia Israelul este declarat
stat agresor si isi proclama neutralitatea devenind chiar stat mediator in acest
conflict.
� Nicolae Ceasescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai ales dupa ce, �n
1968, conducerea Rom�niei a condamnat interventia militara a armatelor Tratatului
de la Varsovia �n Cehoslovacia, pentru a �nlatura conducerea comunista adepta a
unor reforme interne. In urma acestei actiuni, prestigiul Romaniei si al lui
Nicolae Ceausescu pe plan international a crescut foarte mult, Romania fiind vazut
ca un stat comunist reformator. In aceste conditii, o serie de importanti oameni
politici vor face vizite la Bucuresti- 1969 Richard Nixon, 1975 Gerald Ford-
presedinti ai S.U.A.
� Rom�nia a devenit membra a Bancii Mondiale si a Fondului Monetar
International, din 1972. In 1973 stabileste relatii cu Piata Comuna.
� In 1975 Romania a semnat Actul final al Conferintei pentru Securitate si
Cooperare �n Europa, de la Helsinki( inviolabilitatea frontierelor si integritate
teritoriala, rezolvarea diferendelor pe cale pasnica, neamestecul in treburile
interne,cooperarea intre state), contribuind activ la impunerea unor principii de
relatii internationale. Aceasta deschidere politica a avut drept consecinta
restructurarea raporturilor comerciale externe, astfel ca S.U.A. va acorda Romaniei
clauza natiunii celei mai favorizate pana in 1988.
� �n anii �80, schimbarea climatului politic international (mai ales dupa1985,
c�nd Mihail Gorbaciov a preluat conducerea U.R.S.S.), deschiderea dialogului Est-
Vest, dar si politica interna rigida si abuziva precum si deteriorarea dramatica a
nivelului de trai promovata de Nicolae Ceausescu, au dus la izolarea Rom�niei pe
plan extern. Abia dupa 1989, statul rom�n a putut relua legaturile normale cu
statele occidentale.