Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Metoda comparaţiei presupune parcurgerea celor patru nivele ale actului comparativ:
descrierea, interpretarea, juxtapunerea şi comparaţia.
1.Descrierea
Chiar dacă România și Germania sunt două țări europene, acestea se deosebesc între ele în foarte
multe aspecte, chiar și cel al educației.
Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un
continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În afară de sistemul oficial
de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și un sistem de
meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca
o pregătire pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu dificile. Meditațiile sunt larg
răspândite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de învățământ. Meditațiile
existau și chiar prosperau în timpul regimului comunist.
Mult timp, sistemul educaţional german a fost considerat drept performant. Îndrumarea
elevilor la finalul claselor primare către şcolile profesionale sau gimnaziu nu a fost contestată
până în 2001, când OECD a prezentat primul studiu PISA, o analiză comparativă a sistemelor
educaţionale. Germania a avut atunci un şoc. Învăţământul federal a primit note alarmant de
mici. În toate domeniile testate - citire, matematică şi ştiinţele naturii - elevii de 15 ani s-au clasat
sub media colegilor din statele industrializate. Un punct extrem de disputat a fost cel referitor la
originea socială a tinerilor ca factor decisiv de influenţă asupra performanţelor şcolare. Copiii
proveniţi din familii de imigranţi au obţinut cele mai slabe calificative la testele din cadrul
analizei internaţionale. Egalitatea de şanse este ca şi inexistentă în învăţământul german. Există o
diferenţiere foarte mare între copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi elitele.
Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile copiilor: o
şcoală pentru cei mai slabi (Hauptschule), o şcoală pentru elevii de nivel mediu (Realschule) şi
una pentru elite (Gymnasium), special creată pentru a facilita accesul la o facultate.
Preocuparea pentru educaţia timpurie, care se referă la perioada cuprinsă între câteva luni
şi 6 ani: până la 3 ani este perioada antepreşcolară, iar între 3 şi 6 ani ne referim la
perioada preşcolară;
Conform legislaţiei în vigoare, învăţământul preşcolar nu este obligatoriu în nici una
dintre cele două ţări comparate, dar în ambele ţări se fac eforturi considerabile pentru
cuprinderea în grădiniţe a unui număr tot mai mare de copii;
Anul şcolar are aproximativ aceeaşi structură: două semestre despărţite de vacanţe;
Hauptschule: este considerată școala pentru copii cu capacităti la un nivel slab. Se face până
în clasa a zecea sau a noua. După absolvirea clasei a zecea, mai multe opțiuni sunt disponibile. În
dependență de interesele pe care le are, elevul poate:
a) să facă un Ausbildung care durează în general trei ani. Aici se combină partea teoretică în
Berufschule (școala profesională) cu partea practică într-o organizație/companie/instituție.
b) să meargă la Gymnasium sau Gesamtschule (echivalentul claselor de liceu în România) timp
de 3 ani pentru a obtine Bacalaureatul (Abitur). Pentru a putea merge la Gymnasium, elevul
trebuie să absolvească clasa a zecea cu o mențiune specială, adică note bune (befriedingend). In
germană aceasta se numește ,,Hauptschulabschluss Typ B/ Hauptschulabschluss mit
Qualifikation zum Gymnasium”.
Realschule: este considerată ca fiind cu un nivel mai înalt decât Hauptschule. Se face pâna în
clasa a zecea. Totuși, nici în Realschule nu poți susține bacalaureatul. Însă, după Reaschule mai
mulți elevi merg mai departe pentru a obține diploma de bacalaureat. În comparație cu
Hauptschule, în Realschule sunt predate mai multe limbi plus un obiect real, unul umanitar și
arta/ muzica.
Gesamtschule: se face până în clasa a treisprezecea. Aici poți obține atât diploma de la
Hauptschule, cât și pe cea din Realschule și Bacalaureatul. În comparație cu alte școli, această
școală are ca scop lucrul cu elevii pe o perioadă mai lungă de timp. Astfel dând posibilitatea
elevului de a avea mai mult timp pentru a-și decide viitorul domeniu profesional în care vrea să
activeze. Din această cauză, deseori în Gesamtschule elevii au lecții și după masă.
Gymnasium: este considerat nivelul cel mai înalt de educație secundară. Echivalentul
Gymnasium-ului este liceul în România. Gymnasium-ul se absolvește dupa clasa a
douasprezecea cu examenul de bacalaureat, adică Abitur.
Sistemul de notare este diferit de cel din țara noastră. În Germania deseori notele pot fi
exprimate prin cuvinte: sehr gut, adică foarte bine; gut, adică bine; befriedigend, adică
satisfăcător; ausreichend, adică suficient; mangelhaft adică deficient; ungenügend adică
insuficient. Dacă în România notele sunt de la 10 la 1, unde zece este nota cea mai bună,
iar unu este nota cea mai rea, în Germania notele sunt de la 1 la 6, unde unu este nota cea
mai bună iar, 6 este nota cea mai rea.
Pentru finanţarea educaţiei din România se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele
autorităţilor publice locale, în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011,
minim 6% din PIB-ul anului respectiv, pentru educaţia din Germania, procentul se ridică
la aproape 10% din PIB.
În Germania, spre deosebire de România, la sfârșitului claselor primare profesorul
îndrumă elevul spre o școală, în funcție de nivelul dezvoltării lui.
În clasele mai mari, (liceu) elevii își aleg materiile preferate, pe lângă cele obligatorii care
sunt într-un număr mic comparativ cu cele din România;
În Germania, programul e de la 8 la 13:30 cu 2 pauze la 10:30 (25 min. de alergat prin
curte) și la 12:30 (45 min. masa la cantină).
De asemenea, aici nu există teme pentru acasă. Numai dacă n-a reușit să facă în clasă își
ia caietul și termină acasă până la semnul Stop! pus de profesor. În rest li se recomandă să
citească cărți din biblioteca școlii. După ce termină de citit, intră pe un site, răspund la
niște întrebări și primesc puncte. Copiii cu cele mai multe puncte primesc premii.
4. Comparația
Comparativ cu sistemul educațional german, cel din România are atât avantaje cât şi
dezavantaje.
Faptul că în școlile din România este o pauză de 10 minute după fiecare 50 minute
constituie un avantaj deoarece mintea are nevoie de recreere. În Germania, de la ora 8 până la ora
13.30 sunt doar 2 pauze mai lungi, una pentru recreere iar cealaltă pentru masă.
În învățământul german, se pune foarte mult accent pe psihicul copilului. Avantajul este
că astfel cresc copii cu o încredere în sine viguroasă, stăpâni pe sine, nu timorat într-un sistem
rigid. Dezavantajul este că încep cu învățarea sunetelor și abia apoi a literelor. La început ei scriu
cum se aude, nu cum este corect gramatical. Ei motivează această tehnică prin ușurința pe care o
are copilul la învățare
Un avantaj în sistemul educațional românesc sunt temele pentru acasă, deoarece elevul
aprofundează cunoștiințele dobândite la orele de curs. În Germania nu există teme pentru acasă.
Numai dacă n-a reușit să facă în clasă își ia caietul și termină acasă până la semnul Stop! pus de
profesor.
Concluzii
Problemele din sistemul nostru educațional par a fi fără rezolvare sau cu alte cuvinte, o
luptă continuă cu morile de vând. Cu toate acestea, nu trebuie să ne lăsăm garda jos, ci să
încercăm să luptăm în continuare pentru o schimbare în bine. Comparația sistemului nostru
educațional cu cel din Germania mă ajută să înțeleg cum ar putea fi remediate problemele despre
care am vorbit în incipitul lucrării. În acest sens, în sistemul educațional românesc este necesară
o ierarhizare clară a nivelurilor de educație, așa cum este în sistemul german. De asemenea, în
învățământul generalist, abordarea corpului profesoral ar trebui să se concentreze nu neapărat pe
notarea elevilor și acordarea de note, ci, mai degrabă, pe observarea înclinațiilor fiecărui elev,
din punct de vedere vocațional, chiar de la vârste fragede. Acest lucru este necesar pentru că
tocmai în perioada generalistă ar trebui să se facă această diferențiere, nu după clasa a 9-a. În
urma evaluărilor și rezultatelor, părinții și profesorii ar trebui să ia o decizie potrivită pentru
fiecare elev, în funcție de aptitudinile de care acesta dispune. Cred că această soluție ar rezolva și
problema fenomenului învățământului paralel, deoarece acest lucru ar însemna ca elevii să fie
repartizați în clase în funcție de abilitățile și nivelul lor de dezvolare.
https://edict.ro/analiza-comparativa-intre-invatamantul-prescolar-romanesc-si-invatamantul-
prescolar-german/
https://thehoinarii.com/2017/08/06/sistemul-scolar-german-pe-intelesul-tuturor/
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/sistemul_educational_in_romania_2015_2016.
pdf
http://www.referatele.com/referate/noi/diverse/sistemul-de-invatama1013991213.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Educația_în_România
http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/modele-educatie-invata-elevii-germania-grecia-spania-
bulgaria-1_534830aa0d133766a8b39cf5/index.html
http://www.integraledu.ro/ro/articles/sistemul-educational-german---abitur
http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/analiza-politici-rom-rmn-t05.pdf