Ingrasarea porcilor

Baza productiei de carne pentru porcine o constituie porcii supusi ingrasarii, cat si animalele de
reproductie reformate. In cazul tineretului procesul de crestere se desfasoara in pralel cu cel de
ingrasare. In mod deosebit se supune ingrasarii tineretul porcin mascul castrat, incepand cu varsta
apropiata intarcarii si mergand pana la varsta de 7-9 luni.

Hranirea acestui tineret se face cu nutreturi combinate corespunzand fiecarei faze de crestere.
Hrana se administreaza macinata sau umectata daca se incepe ingrasarea la greutate medie de 20 kg,
ea se va incheia cand animalele ating 110-120 kg si nu mai mult de130 kg intrucat dupa aceasta
greutate sporul realizat nu mai este economic.

Norme de hrana pentru tineretul porcin ingrasat

Greutate (kg) 20-50 50-80 80-120

Faza I Faza II Faza III
Kcal EM/kg nt. 3265 3265 3265
Kg nt./zi 1,855 2,575 3,075
PB% 18 15,5 13,2

Ratia de hrana: pe baza de porumb + alte nt.

Animalele adulte, scroafele si vierii dupa ce nu mai sunt folositi la reproductie se reconditioneaza
timp de 2-3 luni ,in mod obligatoriu vierii castrandu-se.

Cresterea caprinelor

Caprinele: specie inrudita cu ovinele se cresc si se exploateaza pentru lapte, carne, par, si productii
secundare. Laptele de capra are o compozitie chimica asemanatoare cu laptele de vaca. Spre
deosebire de laptele de vaca, laptele de capra prezinta o structura mai fina a globulelor de grasime
,de aceea produsele lactate obtinute din acest lapte au un grad de valorificare sau digestibilitate mai
ridicata.

Carnea de capra indeosebi carnea de ied ingrasat este foarte gustoasa fiind mai apreciata decat cea
de miel. Pieile de capra sunt foarte cautate in vederea realizarii confectiilor din piele, prin tabacire se
obtine o piele de foarte buna calitate.

Parul de capra , in special cel lung de la rasele Angoua si Kaschmir........ este foarte cautata. Din el se
confectioneaza ..............................

Parametrii de reproductie la caprine

- Fecunditate-97-99%;

- Prolificitate 140%(in functie de rasa cea mai mare valoarea cea mai mare este la fatarea a 3-a si
ramane constanta pana la a5-a)

-Durata gestatiei: 5 luni;

-Varsta la aparitia maturitatii sexuale la masculi:6-7 luni precoce; 7-8 luni tardive;
-Varsta pentru prima monta: masculii la 16-18 luni, femelele la 15-18 luni;

-Varsta pentru monta a femelelor bine dezvoltate: 9-10 luni.

Cresterea cabalinelor

Inainte de epoca mecanizarii agriculturii calul era de baza in executarea muncilor agricole. Odata
cu extinderea mecanizarii agriculturii tractorul a luat locul cailor de munca. In schimb niciodata nu a
scazut de-a lungul timpului interesul omului pentru calul de sport numai ca echitatia este o
preocupare a oamenilor cu posibilitati materiale ridicate. De aceea cele mai multe rase de cabaline
pentru sport au fost create in tarile dezvoltate precum: Anglia, Franta, SUA, Germania . Interesant
este ca cea mai mare parte din rasele de cabaline create au la origine calul arab, o adevarata
bijuterie. In tara noastra efectivul de cabaline indeosebi folosit pentru munca era foarte mare pana la
inceperea cooperativizarii agriculturii. Odata cu introducerea tractoarelor si a utilajelor agricole, caii
si-au pierdut din interes si au inceput sa fie sacrificati. In paralel s-au dezvoltat hergheliile
producatoare de animale de rasa, fapt ce a dus la un interes sporit pentru sportul tipic. Astazi
Romania cunoaste un regres in sportul tipic intrucat se face cu cheltuieli mari si in mod paradoxal au
crescut efectivele de cabaline de munca in conditiile in care mijloacele de uitlizare pentru agricultura
nu pot fi procurate din lipsa de bani.

Managementul reproductiei cabalinelor

Intr-o crescatorie de cai activitatea se desfasoara pe baza unor planuri de masuri, cate un plan de
masuri pentru fiecare an. Prin aplicarea planurilor de masuri stabilite se realizeaza dezideratul, anul-
iapa-manzul. Cele mai importante prevederi ale planurilor de masuri sunt:

-lista iepelor in varsta de 3 ani apte pentru reproductie;

-lista armasarilor de reproductie necesara(se calculeaza 60-70 de iepe pentru un armasar);

-nr. de statiuni de monta necesare(la stabilirea acestui numar se are o raza de actiune de 15 km);

Durata sezonului dereproductie-6 luni. La cabaline apetitul pentru reproductie se manifesta tot
timpul anului, dar maimult primavara si toamna. De regula se are in vedere sezonul de primavara.

Durata de folosire la reproductie a cabalinelor este de 15-16 ani. Varsta optima pentru reproductie
este conditionata de greutatea corporala realizata si care trebuie sa fie 2/3 din greutatea de adult. --
-Caii din rasele usoare sunt apti pentru reproductie la 3,5-4 ani;

-Caii din rasele mijlocii la 3-3,5 ani;

-Caii din rasele grele 2,5-3 ani;

Durata gestatiei la cabaline este de 330 zile, limite intre 315-420 zile. Ciclul sexual- 21 zile,iar
perioada de calduri peste 7-9 zile.

Dupa fatare caldurile apar dupa 6-11 zile, monta repetandu-se dupa 12-16 zile. Daca iapa nu
ramane fecundata se asteapta un nou ciclu de calduri pentru repetarea acesteia.

Sistem de monta la cabaline

 -Monta naturala

-Monta artificiala

-Insamantare artificiala

Nu se indica monta libera si monta in harem care pe de o parte epuizeaza reproducatorii si pe de

alta parte provoaca accidente grave.

Iapa aflata in calduri se manifesta in mod special:

1) Linistita, agitata
2) In prezenta altor iepe necheaza des si urineaza des;
3) Intorc trenul posterior(uneori) spre caii cu care vin in contact;
4) Pentru asigurarea caldurilor se incearca la bara de incercare;

Bara de incercare este confectionata din lemn si are o inaltime de 1,4-1,5 m si o lungime de 3 m. Pe
ambele parti este captusita cu impletitura de franghie cu cauciuc sau pasla. Avand capastrul pe cap
iapa presupusa este dusa de o parte a barei de incercare , iar pe cealalta parte este adus armasarul
contentionat prin aplicarea capastrului pe cap.

In prezenta armasarului iapa poate fi indiferenta sau sa se manifeste specific caldurilor. Semnele
caldurilor sunt:

-animalul necheaza des;

-intinde capul spre armasar;

-campeaza(loveste bara) cu membrele anterioare;

-urineaza des;

Dupa incercarea la bara si punerea verdictului aceasta este dusa in padocul de monta. Pregatirea
iepei in vederea montei presupune pregatirea unei platlonje reprezentata de 2 franghii solide. Cu un
capat cele 2 franghii se leaga de chisitele membrelor posterioare, una pentru stangul posterior si una
pentru dreptul posterior. Capetele libere ale franghiei sunt trecute pe sub abdomen , apoi pe sub
torace, fiind dupa aceea trecute peste gatul animalului. La gatul animalului capetele se rasucesc fiind
tinute energic de ingrijitor. In paralel se pregateste armasarul pentru monta, aplicandui-se un
capastru special numit caveron. Acesta permite o buna strunire a armasarului. Nerespectarea
normellor de protectie pot produce accidente catastrofale.