EVALUAREA a nouă idei din cartea Educație, școală și tradiții, (C.
Cocan, 2016)
IDEEA
Ideea nr. 1.
Caracterul formativ-educativ al
şcolilor lui Urs este strâns legat de
rolul lor de “propulsor social”.
(C. Cocan, cap.6.5. Realizările
„şcolilor lui Urs”, pag. 83.).
Ideea nr. 2.
Ideea nr. 3.
EVALUAREA
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Propulsarea socială a fiilor de țărani, în clasa de mijloc, era o necesitate stringentă pentru
românii ardeleni, din acel timp istoric, așa cum David Urs preciza clar în Circulara
școlară C. nr. 90, din 18 febr. 1872: era necesară constituirea claselor de mijloc româneşti,
slab reprezentate de români, şi fără de care „organicismul” naţiunii „va lâncezii pururea”.
ideea și directiva este reluată în C. nr. 905, din 1874: „interesele poporului nostru pretind
să fim reprezentaţi (…) şi în armată – categorie socială <<de elită>>, dar şi de interes
politic naţional.”
Ideea propulsării sociale prin intermediul școlii are valoare de directivă a politicii școlare
a acestui ”sub-sistem școlar” înființat și condus de David Urs.
Trebuie remarcată și integrarea acestei directive școlare în funcționarea sistemică a acestor
școli: numărul de elevi care urmau școli superioare constitui un criteriu de apreciere și
recompensare a învățătorilor.
Aceste interconexiuni ale organizării și funcționării școlilor vor duce la eficiența dorită: ”
Învăţătorii vor da curs acestor îndemnuri, localnicii vor fi receptivi şi un număr apreciabil
de elevi vor îmbrăţişa cariera armelor, devenind ofiţeri de nădejde ai armatei austro-
ungare şi comandanţi în armata română reorganizată după 1918.”(idem.).
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și practicii privind
educația;
Din punct de vedere teoretic, ideea se găsește în teoriile pedagogilor de sorginte socială și
sociologică.
C. Originalitatea în cadrul practicilor școlare ale vremii;
Aplicarea programatică a ideii propulsării sociale a clasei sociale țărănești este, în fond, o
acțiune politică exercitată prin intermediul școlii, ea reprezintă o noutate pentru școlile din
toată Europa din acea vreme.
D. Valoarea de sursă/inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Ideea este reluată în țara noastră, după 1944 ( dar și în celelalte țări care treceau forțat la
socialism/comunism!); se punea problema transformării țării, dintr-una cu statut agrar, în
una cu statut agrar-industrial. DAR, trecerea nu s-a mai făcut pe baza convingerii social-
politice a părinților, învățătorilor și elevilor, ci pe baza forțării acestora prin transformările
sociale și economice – tot forțate! – confiscarea proprietății țărănești și înființarea CAP-
urilor, disponibiliza forța de muncă din agricultură și o absorbea în industria socialistă.
E. Valoarea de sursă/inspirație pentru formularea unor ipoteze rezolutive la problemele
educației și școlii contemporane;
Ideea nu a fost folosită ca sursă de inspirație în perioada de grea cumpănă social-
economică a României din anii 90, când disponibilizându-se forța de muncă din industria
falimentată (în mod voit?), oamenii au părăsit țara în căutare de locuri de muncă; cele
aproximativ patru milioane de români plecați au constituit (și mai constituie) cel mai mare
exod de populație de pe teritoriul Europei! – spre paguba țării din prezent, îmbogățirea
țărilor bogate tot în acest prezent (– dar nu este nici o garanție că va fi o îmbogățire pentru
ele și în viitor!)
F. etc.
Situația prezentată este un exemplu concret (și dureros!) de spre ce se întâmplă cu
oamenii, cu comunitățile, cu popoarele/națiunile care nu știu să învețe din propria lor
istorie.