Sunteți pe pagina 1din 3

LATERALITATEA CORPORALĂ

Conceptul de lateralitate corporală se regăsește în modul în care subiectul utilizează


preferențial mâna dreaptă sau stângă în activitatea sa uzuală sau grafică. Un mod
aparte îl reprezintă și posibilitatea de a angaja simultan sau independent ambele mâini
pentru realizarea unor acțiuni complexe,calitate cunoscută sub denumirea de
ambidextrie.

După cum sunt și situații în care copilul execută cu abilitate unele acțiuni cu una dintre
mâini,în timp ce la scris o folosește pe cealaltă. Mâna utilizată preferențial pentru scris
devine mâna dominantă,întrucât scrisul este o activitate de finețe,ce antrenează o
specializare funcțională complexă. Mâna angajată în scris trebuie percepută ca un
instrument prin intermediul căruia copilul se poate exprima corect,concret și eficient.

În lateralitatea normală, există o predominanţă funcţională a unei părţi a corpului uman


asupra alteia, datorată faptului că principalele comenzi cerebrale sunt în emisferul opus.
Astfel, dreptacii au localizarea principalelor comenzi cerebrale în emisferul stâng, iar
stângacii în emisferul drept.Termenii consacraţi pentru dominanta laterală dreapta sunt
dexteralitate, iar pentru cea stângă senestralitate.

Dominanţa laterală este totuşi relativă, neputându-se vorbi de dreptaci sau de stângaci
totali. Apar frecvent cazuri de lateralitate slab conturată, situaţie în care sunt persoanele
ambidextre. Există şi lateralitate neomogenă, unde predominanta cerebrală este diferită
pentru anumite elemente, cum ar fi dreptaci la mână şi la ochi, dar stângaci la picior.
Uneori, se întâlneşte şi lateralitate contrariată, atunci când se schimbă de obicei par-
ţial(lateralitatea prin educaţie (de exemplu: copil stângaci obligat să scrie cu mâna
dreaptă).

Cu privire la orientarea copilului pentru a folosi preferențial,pentru scris,mâna dreaptă


sau stângă trebuie să se țină seamă de vârsta copilului,de dezvoltarea sa
motrică,precum și de dorința copilului,mai puțin de cea a părinților.

Vârsta copilului este esențială în orientarea asupra abilităților sale manuale. Până la
vârsta de 7 ani sistemul nervos prezintă o mare plasticitate,condiție în care se poate
insista pentru a obișnui copilul să acționeze preferențial cu una dintre mâini.După
această vârstă,este mult mai dificil să se intervină în această direcție,întrucît tulburările
care însoțesc această acțiune sunt de natură să-l determine pe pedagog să renunțe la
această inițiativă. Până la 6-7 luni nu exisă o prevalență manuală,dar până la 4-5 ani
apar fluctuații ale: lateralității.La această vârstă jumătate din copii sunt dreptaci,10 %
sunt stângaci și 40% sunt ambidextri și vor avea o lateralizare:tardivă. Abia către 6-7 ani
lateralitatea devine stabilă.(P.Bizonard)
EXERCIȚII DE LATERALITATE

Membrul superior:

 Să bea apă din pahar


 Să introducă ață în ac
 Să coase

Membrul inferior:

 șotronul
 piciorul preferat pentru șut în minge
 piciorul de bătaie pentru săritură

Ochi:

 se folosește un tub prin care copilul trebuie să privească un obiect din preajma
sa(copilul trebuie să-l ridice de pe masă cu mâna și să-l aducă la ochiul de
preferință.În această situație se întălnesc cazuri când apucă tubul cu mâna
dreaptă,dar îl duce la ochiul stâng sau invers).

Lateralitate încrucișată:

 Se recomandă copilului să atingă alternativ cu mâna dreaptă umărul stâng,cu


mâna stângă-bazinul în partea dreaptă,mâna dreaptă-urechea stângă,mâna
stângă-cotul drept,mâna dreaptă- genunchiul stâng. Se repetă apoi mișcările și
pe partea opusă. I se cere apoi sa atingă cu ambele mâini,simultan,părți diferite
ale corpului ex:( mâna dreaptă-umărul stâng,mâna stângă-genunchiul drept).

Lateralitate ambidextră:
 I se solicită copilului să aprindă un chibrit. Testarea se desfășoară la masa de
lucru,unde este plasat obiectul ce urmează a fi manevrat. Copilul are ambele
brațe sprijinite pe masă,cu palma în pronație.În dreptul palmelor,la distanță egală
este plasat obiectul pe care trebuie să-l manevreze pentru a realiza testul. Se
urmărește,cu care mână începe acțiunea,dacă cealaltă mână a rămas sau nu în
aceeași poziție pe masă,cu care mână a apucat obiectul și cu care mână fixează
obiectul asupra căruia se execută acțiunea.
Sunt situații în care copilul începe acțiunea principală cu mâna
dreaptă,dar,după 2-3 execuții,schimbă mâna.Pentru a avea o privire de ansamblu
asupra lateralității,i se solicită copilului să execute aceleași acțiuni și cu cealaltă
mână.Preferința manuală și calitatea execuției vor parafa dacă este dreptaci sau
stângaci.Pe baza probelor care pun în valoare nivelul motric al segmentelor,se
stabilește coeficientul de lateralitate1.

1
M.Auzias,1975,p.85