Sunteți pe pagina 1din 95

Ghid

pentru Analiza Cost-Beneficiu


a Proiectelor Mari

In contextul Politicii Regionale a Comisiei Europene


editia 1997

Text descarcat de pe Internet


<http://www.inforegio.cec.eu.int/wbdoc/docgener/guides/cost/cost_en.htm

Traducere realizata in limba romana prin


Orizonturi 2025
Traducerea este neutorizată aşadar recomandăm consultarea linkuri de mai sus

1
Cuprins

Introducere 4

Structura Ghidului 4

SECTIUNEA I
Proiecte mari in cadrul Fondurilor Structurale si Fondului pentru Coeziune
1.1 Scop si obiective
1.2 Definitia proiectelor mari
1.3 Responsabilitatea evaluarii anterioare
1.4 Informatii necesare
1.5 Rapoarte si publicitate

SECTIUNEA II
Agenda pentru examinatorul proiectului
Sumar
2.1 Identificarea proiectului
2.2 Obiective
2.3 Analiza fezabilitatii si optiunilor
2.4 Analiza financiara
2.5 Costuri socio-economice
2.6 Beneficii socio-economice
2.7 Decontare
2.8 Rata economica de rentabilitate
2.9 Alte criterii de evaluare
2.10 Senzitivitate si risc

SECTIUNEA III
Schite de analiza de proiect pe sector de activitate
Sumar
3.1 Distributia si transportul energiei
3.2 Producerea energiei
3.3 Drumuri si sosele
3.4 Cai ferate si metrou
3.5 Porturi, aeroporturi si retele de infrastructura
3.6 Distributia, transportul si furnizarea apei
3.7 Instalatii de canalizare si epurare
3.8 Deseuri si tratarea deseurilor
3.9 Infrastructuri de training
3.10 Muzee si parcuri arheologice
3.11 Spitale si alte infrastructuri pentru sanatate
3.12 Paduri si parcuri
3.13 Infrastructuri de telecomunicatii
3.14 Terenuri induatriale si parcuri tehnologice
3.15 Industrii si alte investitii productive

ANEXE
A. Schita unei evaluari de proiect
A.1 Rezumat
A.2 Mediu socio-economic
A.3 Cererea si furnizarea rezultatelor proiectului
A.4 Optiunile tehnologice si planul de productie
A.5 Resurse umane
A.6 Pozitionare
A.7 Implementare

2
A.8 Analiza financiara
A.9 Analiza socio-economica cost-beneficiu
A.10 Analiza riscului

B. Glosar

C. Referinte pe sectoarele principale


1 General
2 Experienta
3 Energie
4 Transport (generale)
5 Drumuri
6 Cai ferate
7 Porturi
8 Aeroporturi
9 Apa
10 Mediu
11 Educatie
12 Turism
13 Sanatate
14 Silvicultura si agricultura
15 Telecomunicatii
16 Proiecte industriale

Abrevieri

CBA Analiza cost-beneficiu ESF Fondul Social European


CF Fond de coeziune EU Uniunea Europeana
CIF Cost, asigurare, transport FIFG Finacial Instrument of Fisheries
Guidance
CSF Cadrul sprijinului comunitar FNPV Valoarea prezenta financiara neta
DG Directie generala FOB Franco (pe) bord
EAGGF Indrumarul European pentru FRR Rata financiara de rentabilitate
Agricultura si Fondul de Garantare
EC Comisia Europeana GDP Produsul intern brut
EIB Banca Europeana de Investitii IRR Rata interna de rentabilitate
ENPV Valoarea neta economica prezenta SF Fonduri structurale
ERDF Fondul European de Dezvoltare VAT Taxa pe valoare adaugata
Regionala
ERR Rata economica de rentabilitate

3
Introducere
Analiza socio-economica a beneficiilor si costurilor proiectelor mari este ceruta explicit de noile reglementari
ale Comisiei Europene privind Fondurile Structurale. O asemenea analiza este ceruta si de reglementarile
Fondului de Coeziune, indiferent de marimea proiectului co-finantat. In situatia in care Statele Membre vor
prelua responsabilitatea pentru evaluarea preliminara si vor asigura comisiei informatii relevante, Comisia ar
trebui la randul sau sa studieze cu atentie calitatea unei asemenea evaluari.

Acest Ghid
Acest ghid ofera reprezentatilor Comisiei, consultantilor externi si altor parti interesante o agenda pentru
procesul de control al evaluarii proiectelor mari sub finantarea Fondurilor Structurale, inclusiv Finacial
Instrument of Fisheries Guidance (FIFG) si Fondului de Coeziune. Documentul este proiectat special pentru
reprezentatii Comisiei care nu sunt specialisti in Analiza Cost-Beneficiu (CBA). In acelasi timp, documentul
da anumite indicatii expertilor straini care ar avea nevoie sa inteleaga nevoile specifice ale Comisiei pentru
informarea asupra costurilor si beneficiilor proiectelor propuse.

Analiza Cost-Beneficiu. O procedura de a evalua daca un proiect este dezirabil evaluand beneficiile contra
costuri. Rezultatele pot fi evaluate in moduri diferite, incluzand rata interna de rentabilitate, valoarea prezenta
neta si rata beneficiu-cost.

Un material relativ scurt ca acesta nu poate acoperi toate aspectele analizei cost-beneficii cu care un
examinator de proiect se confrunta.

Exista diferente importante intre investitiile in infrastructura si investitiile in sectorul productiv; exista mari
disparitati intre regiuni si tari, ducand la diferente cruciale in evaluarea proiectului; exista diferite teorii, stiluri
si prescurtari in spatele unui numar de evaluari practice ale analizei cost-beneficii, ca cele utilizate de guverne
sau organizatii private.

In orice caz, majoritatea proiectelor mari impart anumite probleme cheie si analiza lor ar trebui exprimata
intr-un limbaj comun.

Chiar daca acest ghid nu asigura linii directoare stricte in pregatirea si evaluarea proiectelor, el poate ajuta
reprezentantii Comisiei in discutiile cu partenerii lor in Statele Membre in ceea ce privesc modurile reducerii
costurilor si imbunatatirea beneficiilor socio-economice ale proiectelor. Aceasta lucrare de revizuire poate
duce la schitarea unui nou proiect sau chiar la abandonarea proiectelor in favoarea altor proiecte mai
promitatoare.

Verificarea costurilor si beneficiilor este o modalitate de dialog intre parteneri, intre Statele Membre si
Comisie, intre initiatorii proiectului, oficiali si consultanti: un instrument pentru luarea unei decizii colective.

In acest sens, ghidul se refera mai mult la cum se poate stabili o buna comunicare dacat la aspectele tehnice.
Anumite probleme tehnice pot necesita o anumita instruire sau lectura suplimentara asa cum se sugereaza in
Anexa C.

Analiza Cost-Beneficiu. O procedura de a evalua daca un proiect este dezirabil evaluand beneficiile
contra costuri. Rezultatele pot fi evaluate in moduri diferite, incluzand rata interna de rentabilitate,
valoarea prezenta neta si rata beneficiu-cost.

Structura Ghidului
Ghidul este structurat pe trei sectiuni. Prima sectiune este o privire de ansamblu asupra evaluarii proiectelor
mari sub asistenta Fondurilor Structurale si asupra proiectelor finantate de Fondul de Coeziune.

4
Sectiunea doi este o cale structurata ce duce catre evaluarea calitatii analizei cost-beneficii. Nu exista
pretentia furnizarii unei introduceri sistematice, nici nu ar fi posibila intr-un spatiu atat de mic. In orice caz,
ghidul ofera o prezentare a problemelor-cheie in evaluarea proiectului.

A treia sectiune ofera anumite materiale utile pentru proiectele mari in sectoare specifice de relevanta pentru
politicile Comisiei Europene regionale si de coeziune.

Fiecare capitol in aceasta sectiune se refera la o pozitie cruciala pe ordinea de zi a examinatorului proiectului
si recomandam sa fie privit ca o secventa de verificare si control ce poate fi incercata, mai mult decat ca niste
capitole de manual ce trebuie citite. Referinte la texte-carti utile, sunt furnizate pentru anumite aspecte tehnice
ale analizei cost-beneficii.

Anexa A contine anumite instrumente suplimentare care pot ajuta in munca practica. Aceasta include o lista
de control cuprinzatoare pentru un raport tip de evaluare a proiectului.

Anexa B este un Glosar care poate ajuta cititorul care este mai putin familiar cu jargonul evaluarii proiectului.
In sprijinul cititorului, exemplele si articolele din Glosar pot fi gasite de asemenea in chenare/casute in textul
principal.

Anexa C este o bibliografie structurata pe sectoare (transport, agricultura, energie, etc.) si da o lista foarte
selectiva a manualelor referitoare la starea actuala a tehnicii si a altor materiale care pot stabili un standard de
calitate pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor mari sub finantarea Fondurilor Structurale.

Un text de referinta pentru Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune este:


Comisia Europeana, Fonduri Structurale si Fondul de Coeziune 1994-1999, Reglementari si
Comentarii, Bruxel, 1996
O serie de sapte manuale referitoare la metodele de evaluare a actiunilor de natura structurala au fost
elaborate de Centrul European pentru Expertiza Evaluarii (Lyon) in contextul programului Means, in
numele Comisiei Europene DG XVI/G2, Coordonarea Evaluarii.
O evaluare cuprinzatoare a impactului politicilor europene regionale este: Comisia Europeana, primul
raport privind coeziunea economica si sociala, editie preliminara, Bruxel, 1996.

5
Sectiunea Unu

Proiecte Mari
in cadrul
Fondurilor Structurale si
Fondului de Coeziune

6
1.1 Scop si obiective
Proiectele mari co-finantate prin fondurile structurale reprezinta o parte importanta a implementarii politicilor
regionale ale Comunitatii Europene. Acestea sunt explicit mentionate in diferite articole ale reglementarilor
Fondurilor Structurale de unde reiese ca proiectele mari pot fi, fie o componenta a programelor operationale,
fie actiuni individuale. Succesul sau esecul proietelor mari poate avea un impact major asupra intregii politici
regionale a Comunitatii Europene in anumite tari si aceasta justifica o evaluare atenta.

Nevoia de a analiza costurile socio-economice si beneficiile proiectelor mari este de asemenea mentionata in
diferite articole ale Reglementarilor Fondurilor Structurale.

In cadrul acestor reglementari atat infrastructura cat si investitiile productive pot fi co-finantate prin unul sau
mai multe instrumente financiare: instrumente nerambursabile (Fonduri Structurale, Financial Instruments of
Fisheries Guidance si Fondul de Coeziune) si imprumut sau instrumente de garantare (Banca Europeana
pentru Investitii, Fondul European pentru Investitii, Mecanism Financiar din zona economica Europeana,
etc.).

Acest ghid a fost elaborat special pentru procesul evaluarii proiectelor co-finantate prin instrumente
nerambursabile. Evident, aceasta nu inseamna ca nu poate fi aplicat proiectelor co-finantate prin alte
instrumente, mai ales ca acelasi proiect poate beneficia in multe cazuri de contributii financiare care combina
imprumuturile si instrumentele financiare nerambursabile (Art. 5(4) din Reg. 2081/93).

Ar trebui subliniat ca, atunci cand ghidul mentioneaza Fondurile Structurale in general, acestea includ de
asemeni implicit si Financial Instruments of Fisheries Guidance (FIFG), atata vreme cat acesta este de
asemeni subiect al prevederilor Reglementarilor Cadru (Reg. 2081/93) si Reglementarilor de Coordonare
(Reg. 2082/93) ale SF.

Fondul de Coeziune finanteaza proiecte care, prin scopurile precise ale acestui ghid, pot fi similare in multe
privinte proiectelor mari sub asistenta Fondurilor Structurale. Un tratament similar este justificat mai departe
de faptul ca Art. 10(5) din Reglementarile Consiliului (CE) nr. 1164/94, stabilind Fondul de Coeziune, cere in
mod explicit o evaluare a “beneficiilor economice si sociale pe termen mediu (ale proiectelor) care ar trebui sa
fie proportionale cu resursele desfasurate” si precizeaza ca “o evaluare ar trebui facuta in lumina analizei cost-
beneficiu”. Exista deja o experienta vasta in proiectele mari de investitii implementate de “prima si a doua
generatie” a Fondurilor Structurale reformate si Fondului de Coeziune. Tabelul 1 arata distributia pe sector in
urma evaluarii unui numar de 200 proiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale intre 1989-93. Tabelul 2
ofera aceleasi informatii pentru un esantion de 200 proiecte mari finantate de Fondul European de Dezvoltare
Regionala in perioada 1994-99 si de Fondul de Coeziune intre 1993-96. Pe de alta parte ar trebui sa luam in
considerare datele din esantionul cumulativ de 400 proiecte. Fondurile Structurale ale Uniunii Europene pot
sprijini o gama larga de proiecte, atat in termenii sectoarelor implicate cat si in termenii marimii investitiei.

In timp ce Fondul de Coeziune finanteaza exclusiv proiecte in domeniul transporturilor si in cel al mediului,
Fondurile Structurale si Fondul European de Dezvoltare Regionala in particular, pot sprijini de asemenea
proiecte in sectoarele: energie, industrie si servicii. Scopul activitatilor Fondurilor Structurale include
agricultura, piscicultura si cultura apei daca consideram de asemenea Fondul European de Garantare si
Indrumare in Agricultura (EAGGF) si Financial Instruments of Fisheries Guidance (FIFG).

Pe cand, in principiu, pentru proiectele legate de mediu si infrastructura imbinate cu retele de transport trans-
europene, ar putea fi anumite suprapuneri de instrumente nerambursabile (Fondul de Coeziune, pe de o parte,
Fondul European de Dezvoltare Regionala si, pana la un anumit punct si EAGGF, Sectiunea Indrumar pe de
alta parte), Art. 9(1) Reglementarea Fondului de Coeziune stabileste ca nici o cheltuiala din cadrul aceluiasi
proiect nu poate beneficia atat de Fondul de Coeziune cat si de unul din Fondurile Structurale.

In orice caz, aceasta nu inseamna ca diferite faze ale aceluiasi mare proiect nu pot fi finantate separat de catre
Fondul de Coeziune si de catre Fondurile Structurale. Oricum, acelasi articole permit ca asistenta din Fondul
de Coeziune sa fie combinata cu cea din alte instrumente financiare cum ar fi cele stabilite in cadrul politicilor

7
de transport si mediu ale UE, cu conditia ca totalul sprijinului Comunitatii acordat unui proiect sa nu
depaseasca 90% din costurile totale si asociate. Atat sprijinul prin Fondul de Coeziune cat si prin Fondurile
Structurale poate fi combinat cu instrumente de imprumut cum ar fi finantarea Bancii Europene pentru
Investitii.

O buna evaluare a deciziilor de investitie intr-o asemenea gama larga de sectoare poate imbunatati rata
succesului lor si astfel intari oportunitatile de dezvoltare in cadrul general al politicilor regionale si de
coeziune. De aceea este important sa se invete din experienta si sa se promoveze o mai buna evaluare. Mai
intai se pune intrebarea: ce ar trebui sa consideram un proiect mare pentru evaluarea socio-economica? Apoi:
de ce fel de evaluare are nevoie Comisia pentru asemenea proiecte mari?

Tabel 1. Comparatia “primei generatii “ de proiecte mari pe sectoare. Fonduri Structurale 1989-93*
Nr. %
Energie 9 4.5
Apa si mediu 23 11.5
Transport 82 41.0
Industrie 74 37.0
Alte servicii 12 6.0
TOTAL 200 100.0
*Tabelul se bazeaza pe o evaluare ad-hoc realizata in 1994 de o echipa de lucru din cadrul Unitatii de
Evaluare, DG XVI Politica Regionala. Nu este neaparat reprezentativ pentru alcatuirea unui numar de
proiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale in perioada 1989-93.

Tabel 2. Comparatia “celei de-a doua generatii “ de proiecte mari pe sectoare. Fondul European
pentru Dezvoltare Regionala 1994-99 si Fondul de Coeziune 1993-96*
Nr. %
Energie 3 1.5
Apa si mediu 41 20.5
Transport 97 48.5
Industrie 47 23.5
Alte servicii 12 6.0
TOTAL 200 100.0
*In 1996, Unitatea de Evaluare a realizat o noua evaluare pe un esantion de 200 proiecte mari. Suplimentar
celei de-a doua generatii de proiecte co-finantate de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (1994-99),
analiza a fost extinsa la proiecte co-finantate prin Fondul de Coeziune de la infiintarea sa temporara in 1993
(ca “:Instrument Financiar de Coeziune”). Desi proiectele Fondului de Coeziune au realizat in general un cost
de investitie de cel putin 10 milioane Euro, pentru a usura comparatia cu proiectele co-finantate de Fondul
European de Dezvoltare Regionala , doar proiectele finantate prin Fondul de Coeziune cu un cost de investitie
de 25 milioane Euro au fost luate in considerare la evaluare. Inca o data noul esantion nu este neaparat
reprezentativ pentru alcatuirea unui numar de proiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale si Fondul de
Coeziune in perioada respectiva.

1.2 Definitia proiectelor mari


In ceea ce privesc Fondurile Structurale, Art. 16(2) din Reglementarea Consiliului 2082/93 (Coordonarea
Fondurilor Structurale), defineste poiectele mari astfel: “acelea al caror cost total luat in considerare in
determinarea sumei asistentei comunitare este, ca regula generala, mai mare de 15 milioane Euro pentru
investitii productive”.

Pentru asemenea proiecte mari, solicitantul este necesar sa pregateasca o evaluare socio-economica detaliata
si sa dea Comisiei informatii detaliate asupra rezultatelor. Evident, Comisia se asteapta ca o evaluare adecvata
a investitiei sa fie realizata de solicitanti si pentru proiectele mici dar, in mod firesc, Comisia se va concentra
pe evaluarea programelor si proiectelor mari. Solicitarea de informatii detaliate asupra evaluarii proiectelor

8
mari este absolut obligatorie atunci cand fac parte dintr-un program vast sau atunci cand proiecte individuale
sunt propuse Comisiei pentru co-finantare.

Limitele mentionate mai sus de 25 milioane Euro pentru infrastructura si 15 milioane Euro pentru investitii
productive trebuie intelese dupa cum urmeaza:
a) marimea economica relevanta este valoarea totala a costurilor investitiei. Pentru a aprecia aceasta cifra
este obligatoriu sa nu se considere sursele de finantare (ex. doar finantele sectorului public sau doar co-
finantarea EC) ci valoarea economica totala a infrastructurii propuse sau a investitiei productive;
b) daca costurile investitiei se asteapta sa fie realizate in ani diferiti, trebuie sa se ia in considerare suma lor
pe parcursul anilor;
c) in timp ce trebuie sa se considere doar costurile de investitie, excluzand costurile de exploatare, este
recomandabil de asemenea, sa se includa in calculul costului total al investitiei orice cheltuiala definitiva
cum ar fi: costurile de recrutare si instruire, licente, studii preliminare, proiecte si alte studii tehnice,
rezerve, alocare pentru capitalul net de lucru, etc.
d) in anumite cazuri un grup de proiecte mici este atat de impletit incat este mai bine inteles ca un proiect
vast (ex. Cinci sectiuni ale aceleiasi sosele, fiecare la un cost de 6 milioane EURO, ar trebui tratat ca un
proiect mare de 30 milioane EURO).

Lista urmatoare cuprinde niste exemple de sectoare sprijinite de Fondul European de Dezvoltare Regionala,
care este Fondul Structural cel mai frecvent implicat in finantarea partiala a proiectelor favorabile.
Transport. Cai ferate, aeroporturi, drumuri si sosele, porturi, metrou, retele trans-Europene (Regiuni Obiectiv
I)
Apa si mediu. Apeducte, baraje si sisteme de irigatii, statii de epurare, instalatii de reciclare a deseurilor si
alte lucrari de mediu.
Energie. Productia de energie, distributia de energie, retele trans-Europene (Regiuni Obiectiv I)
Alte servicii. Sanatate si educatie (Regiuni Obiectiv I), cultura, arta, telecomunicatii (inclusiv retele trans-
Europene pentru Regiuni Obiectiv I), turism, cercetare si dezvoltare tehnologica si alte servicii pentru
intreprinderi.
Industrie. Investitii productive, infrastructura.

Proiectele mari, asa cum au fost definite, pot fi finantate in principal prin diferite Fonduri Structurale si prin
FIFG (vezi Art. 5, Reg. 2081/93), prin Fondul de Coeziune si prin alte mijloace de asistenta.
In ceea ce priveste Fondul de Coeziune, sprijinul este exclusiv sub forma finantarii proiectelor, etapelor unui
proiect sau grupurilor de proiecte (vezi Art. 1, Reg. 1164/94). Art. 10(3) din reglementarea Consiliului nr.
1164/94 constituind Fondul, precizeaza ca “proiectele, inclusiv grupurile de proiecte asociate ar trebui sa fie
pe scara mare pentru a avea un impact semnificativ in domeniul protectiei mediului sau in domeniul
imbunatatirii retelei infrastructurii de transport trans-European. In orice caz, costul total al proiectului sau
grupului de proiecte in principiu nu poate fi mai mic de 10 milioane EURO”, cu exceptii justificate.
Pentru asemenea proiecte semnificative, indiferent de marime, solicitantul trebuie sa elaboreze o analiza cost-
beneficiu incluzand efectele directe si indirecte asupra ratei angajarilor, posibil integrata cu alte metode de
evaluare, in cazul proiectelor in domeniul mediului. Este clar ca considerentele mentionate pentru
identificarea proiectelor mari cu asistenta Fondurilor Structurale (vezi punctele a)-d) de mai sus) sunt valabile
de asemenea in cazul proiectelor finantate de Fondul de Coeziune.

Fondul de Coeziune finanteaza proiecte in domeniul mediului (apeducte, baraje si sisteme de irigatii, statii de
epurare, deseuri si instalatii de reciclare a deseurilor si alte lucrari in domeniul mediului, inclusiv
reimpadurire, controlul eroziunii, conservarea naturii, reamenajarea plajelor, etc.) si retelele infrastructurii
transporturilor trans-Europene (cai ferate, aeroporturi, drumuri si sosele, porturi) in Statele Membre cu PIB pe
cap de locuitor mai mic de 90% decat media comunitatii si cu un program care sa conduca la indeplinirea
conditiilor de convergenta economica asa cum stabileste Art. 104c din Tratatul EU (Grecia, Irlanda,
Portugalia si Spania).

EAGGF (sectiunea Indrumar) si FIFG pot participa la co-finantarea proiectelor de investitii in sectoarele
agricultura, silvicultura si sectoarele piscicultura si cultura-apei, respectiv. In cazul regiunilor mai putin

9
dezvoltate, EAGGF poate finanta de asemenea proiecte in domeniile mediu, energie, drumuri, irigatii si alte
programe legate de apa, ca si investitii in turism si sectorul mestesugaresc.

Tipul proiectelor co-finantate de Fondul Social European (instruire profesionala si stimulente pentru crearea
locurilor de munca) nu este acoperit in acest ghid, datorita caracterului lor specific.

Art. 5, Reg. 2081/93 (SF Reglementare Cadru). Forme de asistenta.


“1. Asistenta financiara in cadrul Fondurilor Structurale, prin Banca Europeana pentru Investitii sau prin alte
instrumente financiare co-existente ar trebui asigurata intr-o varietate de forme care reflecta caracterul
operatiilor. 2. In cazul Fondurilor Structurale si FIFG, asistenta financiara poate fi asigurata in principal in
una din urmatoarele forme:
- finantare partiala a programelor operationale; (…)
- finantare partiala a proiectelor corespunzatoare; (…)”
Acest ghid priveste atat proiectele mari individuale cat si acelea care sunt parte a unui program operational.

Art. 1, Reg. 1164/94 (Reglementare stabilind CF) Definitie si obiective


“3. Fondul (de Coeziune) poate contribui la finantarea:
- proiectelor, sau
- etapelor proiectului care sunt tehnic si financiar independente, sau
- grupuri de proiecte legate printr-o strategie vizibila care formeaza un intreg coerent”
Ca si in cazul Fondurilor Structurale, asistenta Fondului de Coeziune poate fi de asemenea alocata prin studii
preliminarii referitoare la proiecte eligibile si masuri de sprijin tehnic, inclusiv cele demarate la initiativa
Comisiei.

1.3 Responsabilitatea evaluarii anterioare


Reglementarile ce guverneaza atat Fondurile Structurale si cat Fondul de Coeziune stabilesc responsabilitati
similare pentru evaluarea anterioara a proiectelor de investitii. Analiza noastra de mai jos se va baza pe cele
mai generale norme ale Fondurilor Structurale. Prevederile corespunzatoare ale reglementarilor Fondului de
Coeziune guvernand responsabilitatea pentru evaluarea proiectului vor fi prezentate in casute.

Conform Art. 14 al Reg. 2082/93 “Cererile vor contine informatiile de care Comisia are nevoie pentru a le
putea evalua”. Responsabilitatea aprecierii si evaluarii proiectelor mari este, ca si pentru orice alte aspecte ale
implementarii Fondurilor Structurale, o comuniune intre Comisie si Statele Membre. Art. 26 din Reg. 2082/93
stipuleaza “Aprecierea si evaluarea ar trebui sa fie responsabilitatea atat a Statelor Membre cat si a Comisiei
si ar trebui realizata in cadrul unui parteneriat”. Evaluarea trebuie sa arate “beneficiile economice si sociale
pe termen mediu corespunzatoare resurselor desfasurate”.

Art. 26 (3) prevede ca “in respingerea cererilor pentru asistenta individuale, Comisia ar trebui sa ia in
considerare constatarile aprecierii si evaluarii”

Art. 26, Reg. 2082/93 (SF Reglementarea coordonarii). Apreciere si evaluare


“I. Aprecierea si evaluarea ar trebui sa fie responsabilitatea atat a Statelor Membre cat si a Comisiei si ar
trebui realizata in cadrul unui parteneriat. Autoritatile competente in Statele Membre ar trebui sa contribuie
intr-o asemenea maniera pentru a se asigura ca aceasta apreciere si evaluare poate fi indeplinita in cea mai
eficienta maniera. Legat de aceasta, aprecierea si evaluarea ar trebui sa utilizezeze detalii variate realizate de
sistemul de monitorizare pentru a masura impactul socio-economic al operatiunilor unde este cazul in stransa
legatura cu comitetele de monitorizare.
Asistenta va fi alocata unde aprecierea arata beneficii sociale si economice pe termen mediu corespunzator cu
resursele desfasurate (…)’.

Art. 13, Reg. 1164/94 (Reglementari stabilind CF). Apreciere, monitorizare si evaluare

10
“2. Pentru a asigura eficacitatea asistentei Comunitatii, Comisia si Statele Membre beneficiare ar trebui, in
cooperare cu Banca Europeana pentru Investitii cand este necesar, sa realizeze o apreciere si evaluare
sistematica a proiectelor.
3. La primirea unei cereri de asistenta si inainte de aprobarea proiectului, Comisia ar trebui sa realizeze o
apreciere exacta pentru stabilirea consistentei proiectului cu criteriile stabilite in art. 10 (5) (beneficiile sociale
si economice trebuie sa fie corespunzatoare cu resursele desfasurate). Comisia ar trebui sa invite banca
Europeana pentru Investitii sa contribuie la evaluarea proiectelor daca este necesar”.
“5. La respingerea cererilor individuale de asistenta, Comisia ar trebui sa ia in considerare constatarile
evaluarii si aprecierilor realizate in concordanta cu acest Articol”.

De aceea este clar ca deciziile Comisiei privind proiectele mari trebuie sa se bazeze pe o evaluare detaliata, in
prima faza realizata de catre initiatorul proiectului. Cand aprecierea prezentata de initiator nu este considerata
suficienta si convingatoare, Comisia poate cere initiatorului proiectului revizuirea sau extinderea analizei, sau
Comisia poate de asemenea sa realizeze un exercitiu de apreciere proprie a proiectului, si – unde este necesar
sa ceara o evaluare independenta. In acest sens, in cazul particular al Fondului pentru Coeziune,
reglementarile stabilesc ca Comisia poate ea insasi beneficia de asistenta Bancii Europene pentru Investitii in
evaluarea proiectului, cand este cazul. In practica, in cazul celor mai obisnuite proiecte mari se recurge la
expertiza Bancii Europene pentru Investitii, indiferent daca sunt sau nu co-finantate de aceasta.

In orice caz, decizia Comisiei va fi rezultatul unui dialog si a unui efort unit cu al initiatorului, pentru a obtine
cele mai bune rezultate ale investitiei.

Statele Membre au adesea propriile lor structuri si proceduri pentru evaluarea proiectelor mari, dar in anumite
cazuri pot aparea dificultati in implementarea unei evaluari de calitate. Comisia ar putea ajuta la depasirea
acestor dificultati in moduri diferite. Asistenta tehnica in pregatirea evaluarii proiectului poate fi co-finantata
in contextul Cadrului de Sprijin Comunitar.

Se recomanda ca initiatorul proiectului sa apeleze la serviciile Comisiei pentru orice informatie de care el/ea
au nevoie in privinta acestor aspecte. In principiu nu se duce lipsa de mijloace pentru aprecierea corecta a
proiectelor: Comisia cere Statelor Membre sa realizeze o asemenea sarcina, dificil pe cat ar putea fi, dar ofera
de asemenea ajutor tehnic si financiar pentru o mai buna implementare.

Art. 14, Reg. 2082/93 (SF Regulament de Coordonare). Procesarea cererilor de asistenta
“2. Cererile trebuie sa contina informatiile necesare Comisiei pentru evaluarea lor cand acestea nu sunt
incluse deja in planuri, incluzand o descriere a masurii propuse, a scopului sau, inclusiv aria geografica de
acoperire, si obiectivele specifice. Cererile ar trebui sa includa de asemeni rezultatele unei aprecieri anterioare
a beneficiilor economice si sociale pe termen mediu a masurilor propuse, corespunzatoare resurselor ce se vor
utiliza, institutiile responsabile de implementare, beneficiarii propusi si planul financiar si orarul propus,
impreuna cu orice alte informatii necesare la verificare, daca masura vizata este compatibila cu legislatia si
politicile Comunitatii.

Art. 10, Reg.1164/94 (Reglementare stabilind CF). Aprobarea proiectelor


“4. Cererile ar trebui sa cuprinda urmatoarele informatii: institutia responsabila cu implementarea, natura
investitiei si o descriere, costurile si locatia, incluzand, unde este cazul, indicarea proiectelor de interes comun
situate pe aceeasi axa a transportului, programul pentru derularea lucrului, o analiza cost-beneficiu inclusiv
efectele directe si indirecte in privinta crearii de locuri de munca, informatii care fac posibila evaluarea
impactului probabil asupra mediului, informatii privind contractele publice, planul financiar incluzand, unde
este posibil, informatii asupra viabilitatii economice a proiectului si totalul finantarii pe care statul membru
urmareste sa o obtina din Fond sau din alte surse ale Comunitatii. Ar trebui sa contina de asemenea, toate
informatiile relevante asigurand dovada necesara ca proiectele sunt conforme cu reglementarea si criteriile
cuprinse in paragraful 5, si in particular ca sunt beneficii economice si sociale pe termen mediu
corespunzatoare cu resursele desfasurate.
5. Urmatoarele criterii ar trebui aplicate pentru a asigura un nivel de calitate a proiectelor ridicat:
- beneficiile economice si sociale pe termen mediu, care ar trebui sa fie proportionale cu resursele desfasurate:
o evaluare ar trebui facuta in lumina unei analize cost-beneficiu,

11
- (…)
- contributia pe care proiectele o pot avea la implementarea politicilor comunitare privind mediul si retelele
trans-Europene,
- (…)
6. … Comisia va decide in privinta acordarii de asistenta din Fond cu conditia ca cerintele acestui articol sa
fie indeplinite, (…)”

1.4 Informatii solicitate


Stabilind ca proiectele ce solicita sprijin din Fond trebuie sa contina o apreciere socio-economica adecvata,
reglementarea Fondului de Coeziune da de asemenea anumite indicatii asupra metodelor de evaluare ce pot fi
utilizate: o analiza cost-beneficiu integrata, in cadrul proiectelor legate de mediu cu alte metode de evaluare
pe cat posibil de tip cantitativ cum ar fi analiza multi-criteriala (vezi Art. 10 (5), Reg. 1164/94, si Declaratiile
atasate la procesele-verbale ale Consiliului). Alte informatii pe care cererile de asistenta in cadrul Fondului de
Coeziune ar trebui sa le contina sunt: o apreciere directa si indirecta in privinta crearii de locuri de munca,
indicatie privind contributia proiectului la politica de mediu a Comunitatii Europene sau la politica retelelor
trans-Europene; un “plan de finantare incluzand, unde este posibil, informatii asupra viabilitatii economice a
proiectului” (vezi Art. 10 (4), Reg. 1164/94).

In cazul Fondurilor Structurale, reglementarea Fondul European de Dezvoltare Regionala da indicatii asupra
metodelor de evaluare ce ar trebui utilizate. Art. 5 din Reg. 2083/93 prevede ca, cererile pentru Fondul
European de Dezvoltare Regionala cu referire atat la proiecte individuale cat si la cele cuprinse intr-un
program operational, trebuie sa furnizeze informatii suplimentare, in afara celor specificate in Art. 14 din Reg.
2081/93. In timp ce aceste informatii pot fi trimise Comisiei la o data ulterioara cand proiectul este parte a
unui program operational, pentru proiectele individuale asemenea informatii suplimentare trebuie considerate
ca o parte esentiala a cererii. Pentru investitiile in infrastructura, “o analiza a costurilor si beneficiilor socio-
economice ale proiectului” este in topul informatiilor cerute. Pentru perspectivele pietei investitiilor
productive, productivitatea si crearea de locuri de munca sunt criterii mentionate.
Un examinator de proiect ar trebui sa considere acestea si alte liste similare in legislatie mai mult ca o
indicatie generala asupra cerintelor de informatii decat ca un set rigid de criterii. In anumite cazuri, costurile si
beneficiile sociale externe pot fi de asemeni importante in proiectele de investitii productive si ar fi o greseala
sa le neglijam.

Pe de alta parte, chiar cand sunt luate in considerare proiectele de infrastructura finantate de sectorul public
este recomandabila realizarea unei analize financiare. Asa cum vom explica in sectiunea doi a acestui ghid,
este de o importanta deosebita sa intelegem in ce masura in cursul anilor, capitalul investit in proiect poate fi
macar partial recuperat. Aceasta se poate realiza, de exemplu, cu ajutorul vanzarii serviciilor, cand acesta este
planuit, sau prin alte non tranzitorii mecanisme financiare care pot genera intrari financiare suficient de mari
pentru a acoperi iesirile pentru toata gama de proiecte.

Un alt motiv pentru care o analiza financiara consistenta este importanta pentru toate proiectele indiferent
daca genereaza sau nu profit, este acela ca analiza este baza pentru analiza cost-beneficii si disponibilitatea sa
ar imbunatati calitatea evaluarii proiectului (vezi paragraf 2.4)

Acest ghid va contribui la o mai buna intelegere asupra cerintelor de informatii prezentate ale Comisiei
mentionate in articolele citate anterior din reglementarile ERDF si CF si in alta parte, cum ar fi modalitatea de
evaluare a costurilor si beneficiilor socio-economice, cum sa se evalueze impactul asupra dezvoltarii
regionale si mediului, cum sa se aprecieze, direct si indirect, imediat si permanent, efectele asupra crearii de
locuri de munca, cum sa se evalueze profitabilitatea economica si financiara, etc. Sunt diferite moduri de a
raspunde la aceasta solicitare de informatii: ghidul se focalizezaz pe niste probleme-cheie, metode si criterii.

Art. 5, Reg. 2083/93 (Reglementarile ERDF). Proiecte


“Suplimentar fata de informatiile specificate in Art. 16 din Reglementarea (EEC) nr. 4253/88, solicitantii de
asistenta ERDF pentru proiecte la care se face referire in Art. 5 (2) (d) din reglementarea (EEC) nr. 2052/88
depuse individual sau in cadrul unui program operational trebuie sa furnizeze informatiile precizate mai jos.

12
In orice caz, in cazul proiectelor ce apartin unui program operational, informatiile pot fi trimise Comisiei la o
data ulterioara”.
Informatiile vor acoperi:
a) pentru investitii in infrastructura:
- analiza costurilor si beneficiilor socio-economice ale proiectului inclusiv indicatii privind rata de utilizare
previzionata,
- impactul previzionat asupra dezvoltarii sau conversiei regiunii vizate,
- indicatii asupra consecintelor pe care participarea Comunitatii le va avea la relizarea proiectului
b) pentru investitii productive:
- o indicatie pentru perspectivele pietei sectorului vizat,
- efectele asupra crearii locurilor de munca’
- o analiza a profitabilitatii previzionate a proiectului.”
Sincronizarea informatiilor poate fi diferita intre proiecte individuale si cele din cadrul unui program
operational. Dar cerintele de informatii sunt la fel.

Declaratii Suplimentare la Procesul-verbal al Consiliului (in timpul dezbaterilor privind reglementarile


Fondului de Coeziune)
“ Consiliul si Comisia declara ca Analiza Cost-beneficiu este o regula. Mai mult, in cazul proiectelor de
mediu si depinzand de natura proiectelor depuse, alte metode de evaluare, de obicei metode cuatificate cum ar
fi analiza multi-criteriala, ar trebui depuse in cazurile in care, analiza cost-beneficiu nu a dus la rezultate
concludente, astfel incat o judecata poate fi emisa in masura in care proiectul va realiza probabil obiectivele
urmarite”.

1.5 Rapoarte si publicitate


In cadrul noilor reglementari privind Fondurile Structurale si Reglementarea privind Fondul de Coeziune,
sarcina Comisiei in legatura cu proiectele mari poate fi rezumata astfel:

a) de a identifica, urmari propunerile Statelor membre, proiectele mari (ibid.) care care se califica in
principal pentru asistenta SF (sau CF);
b) de a strange informatii relevante asupra evaluarii economice si sociale a acestor proiecte, asa cum sunt
elaborate de initiatorii lor, si de a lua in considerare, impreuna cu initiatorul, orice nevoie pentru
apreciarea si evaluarea viitoare;
c) de a lua deciziile administrative necesare;
d) de a raporta periodic Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social si altor
organisme interesate despre evaluarea acestor proiecte.

Cu referire la SF, suplimentar fata de procedurile de verificare si raportare, Art. 26 (5) Reg. 2082/93
stipuleaza obligatia Comisiei de a informa Parlamentul European si Comitetul Economic si Social prin
raportari adecvate ex-ante si ex-post evaluare. Aceasta conditie este reintrodusa pentru proiectele mari de Art.
31 (1), care stipuleaza ca “Rapoartele anuale ce fac referire in primul sub-paragraf la Art. 16 din
reglementarea (EEC) nr. 2052/88 trebuie reexaminate, inter alia …

- lista proiectelor mari de investitii productive care au beneficiat de asistenta acordata in cadrul Art. 16(2);
aceste proiecte ar trebui sa fie subiectul unei evaluari concise.”

Art. 26, Reg. 2082/93 (Reglementarea de Coordonare a SF). Rapoarte si publicitate


“5. Rezultatele apreciarii si evaluarii trebuie depuse Parlamentului European si la Comitetul Economic si
Social in cadrul raportului annual si celor trei rapoarte pe an prevazute in Art. 16 al Reglementarii (ECC) nr.
2052/88”.

Anexa la anexa II, Art. J, Reg. 1164/94 (Reglementarea stabilind CF). Informatii
“rapirtul annual va furniza informatii privind: (…)

13
9. Materiale pregatitoare si sprijin tehnic pentru masurile finantate, inclusiv precizarea tipurilor unor
asemenea materiale si masuri;
10. Rezultatele aprecierii, monitorizarii si evaluarii proiectelor , inclusiv informatii privind orice alte
modificari ale proiectului pentru a corespunde cu rezultatele apreciarii, monitorizarii si evaluarii; (…)”

De asemenea, in cazul Fondului de Coeziune, Comisia este obligata sa prezinte un raport annual asupra
activitatilor Fondului acelorasi organisme mentionate mai sus si Comitetului Regiunilor (Art. 14 din Reg.
1164/94). Inclusa in informatiile ce trebuie cuprinse in raportul annual (vezi Anexa la Anexa II, Reg.
1164/94) este si o descriere a rezultatelor apreciarii, monitorizarii si evaluarii proiectelor, inclusiv o precizare
a tipurilor de materiale pregatitoare si a sprijinului tehnic pentru masurile finantate.

Art. 10 (7) din Reg. 1164/94 impune Comisiei obligatia de a furniza informatii precise despre proiecte,
stipuland ca” Detaliile cheie ale deciziilor Comisiei trebuie publicate in Gazeta Oficiala a Comunitatii
Europene”.

Astfelproiectele mari sunt in centru nevoii Comisiei de informare publica, transparenta si impartirea
responsabiliatii cu Statele membre in evaluarea procesului.

Acest ghid este parte a unui asemenea effort, in perspectiva ca implementarea unei mai bune evaluari va
permite Comisiei sa asigure o mai mare eficacitate in decizii si un nivel ridicat de raportare si publicitate de
catre toate partile interesate.

Recentele rapoarte ale EC referitoare la implementarea Fondurilor Structurale include urmatoarele:


• Comisia Europeana, Fondul European de Dezvoltare Regionala, 1992, Bruxel, 1993
• Comisia Europeana, Instrument financiar de Coeziune si Fondul de Coeziune, Raport Mixt, 1993-1994,
Bruxel, 1995
• Comisia Europeana, Al 6-lea raport annual privind Fondurile Structurale, 1994, Bruxel,1996
• Comisia Europeana, Raport Annual privind Fondul de Coeziune, 1995 Bruxel, 1996

14
Sectiune a doua

Agenda
examinatorului
de proiect

15
Introducere
In aceasta sectiune va oferim o privire de ansamblu asupra elementelor de verificare esentiale care se
recomanda reprezentantilor Comisiei sau consultantului extern sa le indeplineasca cand verifica calitatea
analizei cost-beneficiu a proiectelor mari. Analiza poate fi prezentata in materiale diferite cum ar fi un raport
de evaluare a proiectului atasat formularelor de cerere de asistenta prin ERDF, sau Fondul de Coeziune sau
alte instrumente financiare; sau poate fi o parte a unui exercitiu vast de evaluare. Nu discutam aici planuri
administrative specificepentru pregatirea documentatiei, dar recomndam o apropiere vasta si flexibila de
lecturi si evaluari ale calitatii analizelor proiectelor asa cum rezulta din numeroase materiale transmise
Comisiei de catre initiator.

Agenda este structurata in zece pasi. Cativa din acesti pasi sunt preliminare dar necesare cerinte ale analizei
cost-beneficiu.

1 Identificarea proiectului
2 Obiective
3 Analiza fezabilitatii si optiunilor
4 Analiza financiara
5 Costuri socio-economice
6 Beneficii socio-economice
7 Decontare
8 Rata economica de rentabilitate
9 Alte criterii de evaluare
10 Sensibiliate si risc

2.1 Identificarea proiectului

• Proiectul trebuie sa fie o unitate clar identificata de analiza.

• Parte a unui proiect mare nu este un obiectiv bine definit pentru scopul CBA.

• Un ansamblu de proiecte mici, independente ce nu sunt inter-conectate, nu reprezinta un proiect (poate fi


un program sau o parte din el). Evaluarea programului nu este acoperita de acest Ghid care se focalizezaz
pe analiza proiectului.

In timp ce reglementarile mentionate in sectiunea unu par sa traseze o linie de demarcare clara intre proiectele
“mari” si proiectele “mici”, ex. Limita minima de 25 milioane Euro pentru infrastructura finantata de ERDF,
adesea o analiza cost-beneficiu adecvata are nevoie sa se situeze in spatele definitiilor administrative.
Initiatorul trebuie sa formuleze o apreciere favorabila nu doar pentru partea proiectului care se prezinta pentru
asistenta SF sau CF dar de asemenea si pentru acele alte parti care sunt in legatura stransa. Exemple:
- un proiect de sosea legand orasul A de orasul B, acesta este justificat doar de probabilitatea ca un
aeroport va fi pozitionat langa orasul B si traficul principal va fi intre aeropert si orasul A: proiectul ar
trebui analizat in contextul sistemului aeroport-sosea ca un intreg;
- o statie hidroelectrica , situata in X si presupunand ca aprovizioneaza o noua uzina de energie intensiva:
din nou, daca cele doua obiective sunt dependente prntru evaluarea costurilor si beneficiilor, analiza ar
trebui intergata chiar daca asistenta Sf este ceruta doar pentru componenta furnizarii de energie;
- un proiect de productie mare in domeniul forestier,finantat din fonduri publice, justificat de oportunitatea
de a aproviziona o societate de celuloza privata: analiza ar trebui sa ia in considerare atat costurile si
beneficiile proiectului forestier cat si uzina industriala.

Cei zece pasi si definitiile termenilor tehnici wor fi prezentate, pas cu pas, in urmatoarele paragrafe.
Definitiile si termenii tehnici se vor regasi de asemenea si in Glosar (Anexa B).

16
Primul pas: verificarea daca dosarul se refera la obiectivele continute in analiza economica. Nu se poate
evalua jumatate de proiect.

In toate aceste cazuri, unitatea potrivita de analiza poate fi mai larga decat componentele sale individuale.
Este clar ca analiza cost-beneficiu a doar unei componente poate fi eronata. Daca evaluatorul primeste un
dosar despre o evaluare incompleta, este sfatuit sa ceara o evaluare mai cuprinzatoare.

Evident aceasta se aplica daca dosarul contine doar anumiti pasi initiali ai investitiei al carei succes depinde
de completarea investitiei ca un intreg: este deosebit de important sa accentuam acest punct, deoarece in
practica procesul de luare a deciziei administrative poate necesita divizarea proietului in transe ulterioare.

In anumite cazuri poate exista de asemeni o problema diferita: se considera un proiect cuprinzator dar co-
finantarea este ceruta doar pentru componente individuale, si nu este clar daca alte componente cruciale vor fi
implementate eventual.

Identificarea si definirea proiectelor care necesita o mai buna evaluare poate implica in anumite cazuri, sa se
solicite Statelor membre sa reconsidere anumite sub-proiecte individuale ca unproict mare si sa se furnizeze
informatii suplimentare , inclusiv analiza cost-beneficiu, asa cum este cerut de reglementarile mentionate.

Vezi de asemenea obiectivele si identificarea paragrafelor descrierii generale pe sector, Sectiunea trei.

2.2 Obiective

- Cererea ar terbui sa exprime care sunt obiectivele cheie socio-economice pe care proiectul vizeaza sa le
influenteze.

- Cerearea ar trebui sa exprime in special care din principalele obiective ale politicii regionale si de
coeziune ale EU poate fi realizat de proiect si cum proiectul insusi, daca este de succes se presupune sa
influenteze atingerea obiectivelor.

Raportul de evaluare ar trebui sa stabileasca pe care din obiectivele relevante socio-economice este capabil sa-
l influenteze proiectul. Solicitantul ar trebui sa indice care obiective ale politicii regionale si de coeziune ale
EU vor fi indeplinite de proiect si, in special, cum proiectul poate influenta atingerea acestor obiective.

Obiectivele ar trebui sa fie variabile socio-economice si nu doar indicatori fizici. Obiectivele ar trebui sa fie
intr-o legatura logica cu proiectul si ar trebui sa fie o indicatie a cum se pot masura schimbarile la nivelul
realizarilor.

Este important sa se evite anumite erori fracvente:


- declaratie vaga ca proiectul va promova dezvoltarea economica sau bunastarea sociala nu este un obiectiv
cuantificabil;

- hectare de noi paduri sunt usor masurabile dae ele nu reprezinta un obiectiv social: ele sunt productii ale
proiectului nu realizari, efecte;

- Produsul Intern Brut pe cap de locuitor intr-o regiune data este un obiectiv social masurabil, dar doar
proiectele foarte mari, probabil acelea la scara nationala sau inter-regionala pot avea un impact masurabil
asupra lui; doar in aceste cazuri poate sa merite efortul de a incerca o previziune cum PIB regional
agregat va evolua pe termen lung, cu sau fara proiect.

In timp ce evaluarea beneficiilor sociale viitoare a oricarui proiect depinde de tintele politicii diferitilor
parteneri, constrolul crucial din perspectiva Comisiei este ca proiectul este in stransa legatura cu principalele
obiective ale Fondurilor Structurale.

17
Legislatia privind Fondurile Structurale, in special Reg. 2081/93 da anumite indicatii generale privind
obiectivele sociale relevante. Acestea sunt de asemenea relevante pentru proiectele mari.

Nu dorim sa discutam aici intreaga gama a obiectivelor Fondurilor Structurale si de Coeziune.

“Variabilele socio-economice trebuie sa fie masurabile, cum ar fi venitul pe cap de locuitor, rata angajarii,
valoarea consumului pe cap de locuitor, etc.”
Cum sa se masoare aceste obiective, cum sa se cantareasca si cum sa se adauge criterii suplimentare, se
prezinta in continuare dar este important de punctat ca spiritul analizei cost-beneficiu este de a condensa pe
cat posibil majoritatea acestor informatii in calcularea de indicatori simpli si comparabili, cum ar fi rata
interna de rentabilitate.

- Un proiect care se estimeaza ca va avea o rata ridicata de rentabilitate , este eficient social.

- El creeaza beneficii sociale mai mari decat costurile sociale. Un proiect eficient genereaza profituri
sociale. Produsul intrern brut in principiu inregistreaza cresteri cand cresc profiturile sociale.

- Rata economica interna de rentabilitate a unui proiect este o proiectare microeconomica care poate
fi mai usor de estimat decat proiectiile macroeconomice, cum ar fi produsul intern brut pe cap de
locuitor.

In primul rand, in termeni foarte generali orice proiect de investitii are un impact asupra bunastarii sociale a
rezidentilor in regiunea vizata si poate si in alte parti, de asemenea. Bunastarea sociala este un concept
multidimensional, incluzand componente care sunt intr-o legatura mai stransa cu venitul (consum, investitii,
angajari) si alte componente care sunt puternic influentate de venit (echitate, sanatate, educatie si alte aspecte
bunastarii umane). Un proiect atrage resurse care au o valoare sociala si produce rezultate care au de
asemenea o valoare sociala. Aceste valori pot fi refoectate in totalitate de pretul pe care investitorii il platesc
pentru a cumpara “inputs” (intrari pentru proiect) si pe care consumatorii il platesc pentru a cumpara
“outputs” (rezultat al proiectului). In orice caz, in multe situatii pretul nu reuseste sa joace acest rol, in special
in proiectele sectorului public, sau unde exista externalitati sau alte esecuri de piata. In asemenea cazuri
beneficiile sociale si costurile sociale, daca este posibil sa fie evaluate in marime monetara pot diferi de
valoarea privata. Intrebarea cheie este putem afirma ca cele cateva castiguri in privinta bunastarii aparute in
urma proiectului merita costul?

In al doilea rand, cum s-a afirmat deja, schimbarile in bunastare pot avea un numar de omponente. Un proiect
de investitie poate creste venitul rezidentilor si in principal aceasta poate fi masurata prin statistici privind
produsul intern brut la nivel local si regional, daca sunt disponibile. Mai mult, venitul viitor poate fi influentat
de cresterea competitivitatii structurii economice regionale. Conditiile de angajare se pot imbunatati pentru ca
forta de munca neangajata este angajata in timpul perioadei de constructie sau permanent: acest efect poate fi
masurat prin luarea in considerare a tendintelor pe piatamuncii. Mediul se poate imbunatati pentru ca
proiectul reduce emisia de agenti poluanti: analiza impactului asupra mediului poate ajuta la cuatificarea
acestui aspect. Unele din aceste venituri, crearea de locuri de munca si mediul pot genera beneficii indirecte
ca: de exemplu, imbunatatirea calitatii mediului poate sustine turismul si prin urmare venituri suplimentare si
oportunitati de angajare suplimentare; venitul suplimentar in schimb poate contribui la un mediu mai bun
datorita faptului ca-i permite standarde de siguranta mai mari. Toate aceste beneficii pot avea parteneri:
venitul generat de proiecte poate fi partial compensat de venitul pierdut in alte parti in economie; anumite
proiecte pot afecta mediul intr-o anumita masura, etc. Toate aceste aspecte ar trebui luate in considerare in
cadrul evaluarii proiectului.

In al treilea rand, adesea poate fi dificil a previziona toate influentele proiectului. De exemplu, frecvent, datele
regionale nu ne permit sa facem o estimare demna de incredere asupra impactului total al proiectelor
individuale in schimburile cu alte regiuni; efectele indirecte ale angajarilor sunt deseori dificil de estimat;
competitivitatea poate depinde de conditiile comertului extern, rata de schimb, schimbari in preturile
reciproce, toate variabilele pentru care poate fi prea scump pentru realizarea unei analize de proiect specifice.

18
Datorita acestor dificultatiar putea fi intelept se se concentreze asupra unui numar de date cheie: rata
economica si financiara de rentabilitate si cativa indicatori simpli de mediu si masurare a impactului crearii de
noi locuri de munca, sau criterii aditionale, daca sunt relevante pentru regiunea vizata. Va prezentam in
continuare un numar de sugestii referitoare la cum sa se calculeze anumiti indicatori.

Regiuni Obiectiv I sunt cele in care produsul intern brut pe cap de locuitor , pe baza cifrelor din ultimii trei
ani, este mai mic de 75%din media comunitatii.

PIB-produs intern brut

Rata interna de rentabilitate. Rata de discount la care tendinta beneficiilor si costurilor are o valoare
prezenta netaegala cu zero. Cand valorile sunt estimate la preturi actuale este cunoscut ca rata financiara de
rentabilitate (FRR). Daca valorile sunt estimate folosind preturi de inregistrare asemanatoare, se numeste rata
economica de rentabilitate (ERR).

2.3 Analiza fezabilitatii si optiunilor

- Solicitantul trebuie sa demonstreze ca proiectul este cea mai buna optiune printre alte proiecte
fezabile si ca optiunea particulara care a fost propusa pentru asisitenta UE este fezabila. Aceasta
trebuie documentata prin studii de sprijin detaliate (ex. Inginerie, piatta, management, analiza
implementarii, rapoarte privind impactul asupra mediului etc.).

In anumite cazuri un proiect mare poate fi considetar pozitiv in termnii analizei cost-beneficiu, dar inferior din
punct de vedere al optiunilor alternetive. Reprezentantul Comisiei insarcinat cu revizuirea proiectului mare,
inainte de a realiza propria evaluare ar trebui sa verifice doua probleme majore strans legate una cu celalta:

In primul rand, solicitandul a demonstrat fezabilitatea proiectului?

Aceasta poate fi documentata pe baza raportului de fezabilitate si studiilor ajutatoare. Un raport de fezabilitate
tip pentru o infrastructura mare poate contine informatii despre mediul economic si institutional, cerere
previzionata (de piata sau nu), tehnologia disponibila, planul de productie (utilizand rata de utilizare a
infrastructurii), solicitarile personalului, scara proiectului, localizare, intrari fizice, programarea si
implementarea, fazele extinderii, planificarea financiara, aspecte de mediu. In majoritatea cazurilor analiza
proiectelor mari implica studii de sprijin detaliate (inginerie, de piata, etc.).

In al doilea rand, solicitantul a arata ca celelalte optiuni au fost luate in considerare intr-o maniera corecta?

In anumite cazuri un proiect poate trece testul analizei cost-beneficiu, chiar daca este din punct de vedere
social inferior altor alternative. Exemple tipice sunt proiectele in domeniul transportului unde diferite rute
si/sau diferite tehnologii pot fi analizate; cladirile mari de spital contra unei oferte mai difuze a capacitatii
serviciilor de sanatate; fabrica localizata in zona A contra celei localizate in B; diferite aranjamente privind
sarcina maxima a furnizorilor de energie; imbunatatirea eficacitatii energiei in locul (sau suplimentar la )
construirea unei noi fabrici, etc.

Examinatorul proiectului trebuie convins ca un studiu de fezabilitate adecvat si analiza optiunilor a fost
realizata de catre solicitant. Daca aceasta nu rezulta, el/ea poate sugera implementarea si reconsiderearea
schitarii corespunzatoare a proiectului.

Anexa A ofera un cuprins detaliat pentru un Raport de Evaluare tip, in timp ce Sectiunea trei ofera anumite
informatii utile referitoare la proiectele mari in sectoare specifice de relevanta pentru politica regionala a
Uniunii Europene.

19
Cuprinsul unui Raport de Evaluare tip

A.1 Rezumat
A.2 Mediu socio-economic
A.3 Cererea si furnizarea rezultatelor proiectului
A.4 Optiunile tehnologice si planul de productie
A.5 Resurse umane
A.6 Pozitionare
A.7 Implementare
A.8 Analiza financiara
A.9 Analiza socio-economica cost-beneficiu
A.10 Analiza riscului

Fezabilitate. Propunerea financiara trebuie sa se bazeze pe studii anterioare de fezabilitate adecvate, Vezi de
asemeni Anexa A, in special A3, A4, A5, A6, A7.

Raport de Evaluare. Pentru detalii vezi Anexa A.


2.4 Analiza Financiara

- Viitoorul proiectului ar trebui previzionat pe parcursul viaetii sale si pentru o perioada suficient de
mare pentru a-l intelege ca avand un impact pe termen mediu/lung.

- Pentru majoritatea infrastructurii acest orizont de timp (indicativ) nu este mai mic de 20 ani;
pentru investitii productive, iarasi indicativ, aproximativ 10 ani. Vezi de asemenea capitolul 3.

- In orice caz, orizontul de timp nu ar trebui sa fie atat de lung pentru a depasi viata utila economica
a proiectului.

- Datele proiectului trebuie sa contina informatii despre intrarile si iesirile fizice anuale si intrarile si
iesirile financiare.

- Examinatorul trebuie sa verifice daca este disponibvila o analiza financiara cuprinzatoare. Aceasta
inplica o previzionare a ratei interne de rentabilitate a proiectului sau valoarea sa neta prezenta.
Este important ca aceste calcule sa se bazezez pe un set complet de proiectii financiare (venitul
declarat, balanta, fluxul de numerar).

In timp ce analiza cost-beneficiu merge dincolo de consideratia rezultatelor financiare ale proiectului,
majoritarea informatiilor proiectului privind beneficiile si costurile sunt asigurate de o analiza financiara
corect detaliata. Aceasta analiza va da examinatorului informatii esentiale despre previzionarea intrarilor si
iesirilor in termeni fizici, preturile lor, si toate structurile de programare ale intrarilor si iesirilor . Existenta
unor asemenea informatii vor creste enorm posibilitatea evaluarii impactului social al proiectului, deoarece va
fi posibil sa fie utilizat ca baza pentru curectiile corespunzatoare si si suplimentarea informatiilor pentru
analiza cost-beneficiu.

In primul rand, viitorul proiectului ar trebui previzionat pentru o perioada corespunzatoare cu utilitatea sa
economica si suficient de mare pentru a intelege impactul sau probabil pe termen mediu/lung. Pentru
infrastructura, un orizont de timp rezonabil este nu mai putin de 20 ani; pentru investitii productive
aproximativ 10 ani (vezi Tabel 3). Pentru ultimul an, trebuie sa se estimeze valoarea ramasa (ex. Valoarea
datoriilor, valoarea activelor, cum ar fi cladirile sau instalatiile, etc.).

In al doilea rand, datele proiectului trebuie sa contina informatii despre intrarile si iesirile fizice anuale.
Intrarile include personalul, factori de productie, energie si alte pozitii fizice relevante, investitii in bunuri,
etc.; iesirile vor include unitati de servicii si/sau produse furnizate an de an.

In al treilea rand trebuie selectata o unitate adecvata de relatare: cand valorile sunt exprimate in Euro, aceasta
va fi utila la evaluarea Comisiei.

In al patrulea rand preturile trebuie specificate pentru fiecare pozitiecea mai buna metoda este sa se considere
preturile curente si sa se previzioneze evolutiile lor. Se pot utiliza si preturile constante, dar atunci trebuie sa
se modifice in functie de modificarile viitoare lae preturilor relative. O analizaa analizelor proiectelor mari
duce la concluzia ca deseori aceste probleme nu au fost studiate in profunzi=me de catre initiatorii proiectelor.

In al cincile rand, planificarea financiara ar trebui sa arate ca proiectul nu risca sa ramana fara bani:
programarea intrarile si iesirile a fondurilor poate fi cruciala in implementarea proiectului. Initiatorii ar trebui
sa arate cum, in orizontul de timp al proiectului, sursele de finantare (inclusiv veniturile si alte modalitati de
transfer de numerar) vor corespunde platilor an de an. Este mai mult decat evident ca chiar foarte des,
initiatorii proiectelor trec cu vederea aceasta importanta analiza.

In sfarsit, solicitantul trebuie sa arate cea mai buna estimare a ratei financiare interne de rentabilitate (FRR) a
proiectului sau valoarea sa financiara neta prezenta (FNPV).

21
Valoarea neta prezenta a proiectului este definita ca diferenta intre valorile prezente ale intrarilor si iesirilor
in numerar viitoare. Aceasta inseamna ca toate fluxurile de numerar anuale trebuie reduse de la inceput la o
rata de actualizare prestabilita.
Rata interna de rentabilitate. Rat de actualizare la care o tendinta a costurilor si beneficiilor are o valoare
prezenta neta egala cu zero.
Rata de actualizare. Rata cu care valorile viitoare sunt reduse la prezent. De obicei se considera dificultatile
egale cu oportunitatile costului de capital. O exprimare clara a logicii ratei de actualizare este in Bridges G.A.,
Winpenny J.T., Planificarea proiectelor de dezvoltare, HMSO, Londra, 1992.
Preturi constante. Preturile fixate la un an de referinta pentru a ajusta pentru inflatie.
Preturi curente. Preturi nominale asa cu pot fi observate an de an.

O foarte scazuta sau chiar negativa rata financiara de rentabilitate nu inseamna in mod obligatoriu ca
proiectul nu este in legatura cu obiectivele Fondurilor structurale. Analiza cost-beneficiu poate da o
evaluare socio-economica pozitiva unor asemenea proiecte.

In orice caz Comisia ar trebui sa fie constienta de valoarea financiare neta a proiectului si ar trebui sa se
asigure ca proiectul, chiar co-finantat, nu risca sa fie stopat de lipsa numerarului. In aceasta etapa Comisia nu
recomanda o rata minima de rentabilitate ceruta sau o rata de actualizare financiara pentru toate tarile si
sectoarele. Experienta internationala si Experienta Comisiei insasi cu prima si a doua generatie de proiecte
mari in cadrul Fondurilor Structurale ofera oricum niste informatii utile.

Pentru investitiile productive cum ar fi fabrici industriale, ratele interne de rentabilitate sunt de obicei mult
deasupra a 10% (real).

Pentru infrastructura, ratele interne de rentabilitate sunt de obicei scazute si negative, in parte datorita
structurii tarifului in aceste sectoare.

3. Orizontul de timp (ani) in evaluarea unui esantion de 400 proiecte mari in cadrul ‘primei si celei
de-a doua generatii” combinate
Media orizontului de timp Numar proiecte*
Energie 24.7 9
Apa si mediu 29.1 47
Transport 26.6 127
Industrie 8.8 96
Alte servicii 14.2 10
TOTAL 20.1 289
Sursa: vezi tabelele 1 si 2
(*) Proiecte pentru care sunt disponibile informatiile

Tabel 4. Ratele financiare interne de rentabilitate previzionate la evaluarea unui esantion de 400
proiecte mari in cadrul “primei si cele de-a doua generatii” combinate
Media Numar proiecte*
Energie 7.0 6
Apa si mediu -0.1 15
Transport 6.5 55
Industrie 19.0 68
Alte servicii 4.2 5
TOTAL 11.5 149
Sursa: vezi tabelele 1 si 2.
(*) proiecte pentru care sunt disponibile informatiile

In orice caz, ratele financiare de rentabilitate trebuie calculate pe investitia totala, neta de taxe si subventii,
aceasta excluzand veniturile reinvestite.

22
2.5 Costurile socio-economice

- Examinatorul proiectului trebuie sa verifice daca initiatorul proiectului a luat in considerare


costurile sociale ale proiectului care ar putea ajunge deasupra cheltuielilor monetare. Aceasta se
poate intampla cand:

- Preturile reale sunt deformate de monopoluri, restrictii comerciale, etc.

- Salariile nu sunt legate de productivitatea muncii

- Taxele sau subventiile influenteaza structura pretului

- Exista influente exterioare

- Exista efecte non-monetare , inclusiv influentele mediului.

In timp ce pasii anteriori sunt necesari si importanti, intr-un anumit sens ei sunt doar preliminari evaluarii
costurilor si beneficiilor sociale. Examinatorul proiectului este sfatuitsa inceapa cu verificarea modului in care
initiatorul a tratat costurile sociale in evaluarea sa proprie.

O rata interna financiara de rentabilitate negativa poate aparea datorita faptului ca bunurile si serviciile de
valoare cum ar fi apa sau aducatia nu pot fi evaluate sau sunt evaluate la preturi scazute. Valoarea beneficiilor
consumatorilor in asemenea cazuri poate fi dezvaluita prin utilizarea preturilor in contextul analizei
economice. (capitolul 2.6).

Distorsionarea preturilor intrarilor si iesirilor

Un obiectiv general al Uniunii Europene este completarea pietei sale interne. In pofida deceniilor de eforturi
si a recentelor miscari in aceasta directie, exista inca distorsiuni ale preturilor intre Tarile Membre si la
frontiera dintre Uniunea Europeana si restul lumii.

Preturile curente asa cum apar din piete imperfecte si din politicile preturilor sectorului public nu pot reflecta
costul de oportunitate al intrarilor. In anumite cazuri, aceasta poate fi importanta in evaluarea proiectelor
mari, si datele financiare pot fi astfel intelese gresit ca indicatori de binefacere. Exemple:

- Un proiect intensiv legat de utilizarea pamantului , ex. un site industrial, in care pamantul este pus la
dispozitie fara taxa de catre o institutie publica care poate castiga pe de alta parte chiria;
- Un proiect in agricultura care depinde de furnizarea apei la un pret foarte scazut, cu greu subventionate
de sectorul public;
- Un proiect intensiv ce priveste energia care depinde de furnizarea electricitatii intr-un regim de preturi
stabile, cand aceste preturi sunt diferite de costurile marginale pe termen lung.

In anumite cazuri preturile sunt reglementate de Stat pentru a compensa perceperea esecurilor pietei si in
cazul in care sunt corespunzatoare cu obiectivele politicii lor; ex. cand taxele indirecte sunt aplicate pentru a
corecta influentele externe. Dar in alte cazuri, preturile actuale sunt distorsionate din cauza puterii
monopolului, din motive istorice, incompleta informare sau alte imperfectiuni ale pietei.

Ori de cate ori anumite intrari sunt afectate de puternica distorsiune a preturilor, initiatorul trebuie sa ia in
considerare problema la evaluarea proiectului si sa utilizeze preturile contabile care pot reflecta mai bine
oportunitatea costurilor sociale ale resurselor. Examinatorul de proiect trebuie sa evalueze atent si sa ia in
considerare modul in care costurile sociale sunt afectate de abaterile de la structurile urmatoare ale pretului:

Cost marginal pentru bunurile internationale ne-comerciale cum ar fi serviciile de transport local

23
Preturi limita pentru bunurile internationale comerciale cum ar fi produse agricole sau produse fabricate.

De fapt, exista deseori argumente economice puternice pentru utilizarea preturilor limita si/sau a costurilor
marginale ca preturi contabile, cand preturile actuale sunt considerate diferite fundamental de costurile sociale
de oportunitate. In orice caz, aceasta regula generala poate fi verificata in cadrul unui proiect specific aflat sub
examinare.

- Pret limita. Pentru bunuri si servicii internationale comerciale, preturile pe piata internationala
sunt de obicei costuri de oportunitate corespunzatoare. Bunul in special poate fi intotdeauna
vandut sau achizitionat la pretul sau universal. Pentru bunurile importate ocazional, pretul de
contabilitate este pretul sau CIF (Costuri, Asigurare, Transport): pentru bunurile exportate
ocazional, este pretul franco bord.

- Pentru majoritatea bunurilor intra-Comunitare nu exista diferente importante intre pretul intern
si cel de frontiera. Dar pentru anumite schimburi extra-Comunitare cum ar fi produsele
industriale sau agricole si astfel in legatura cu evaluarea proiectelor mari, pot fi diferente de pret
semnificative.

Cost de opotrtunitate. Valoarea economica a unei intrari de factori in utilizarea alternativa cea mai buna
posibila.

Costul marginal reprezinta cresterea in costul total cand productia creste cu o singura unitate.

Pret de granita. Pentru majoritatea preturilor interne ale coin schimburile pe piata interna nu difera mult de
preturile de granita. Dar pot exista diferente semnificative pentru comertul extra-comunitar si pentru anumite
proiecte in industrie si agricultura.

Pentru o introducere sumara si clara privind preturile contabile, recurgeti la: Saerbeck R., Evaluarea
economica a proiectelor. Ghid pentru o analiza simplificata cost-beneficii, EIB Paper n. 15, banca Europeana
pentru Investitii, Luxemburg, 1990.

Distorsiuni ale salariilor

In anumite cazuri, o intrare de factari la marile proiecte, in special in infrastructura, este munca.
Salariile curente pot fi un indicator social istorsionat al costului de oportunitate al muncii pentru ca
pietele fortei de munca sunt imperfecte.

Exemple:

- anumite persoane, in special in sectorul public, pot primi salarii mai mari sau mai mici decat partenerii
lor in sectirul privat pentru o munca similara;

- in sectorul privat, costurile fortei de munca pentru societatea privata pot fi mai mici decat costul social de
oportunitate deoarece Statul acorda subventii speciale pentru angajari de forta de munca in anumite zone;

- poate exista o legislatie care fixeaza nivelul minim legal chiar daca sub amenintarea somajului vor exista
persoane dosmice sa munceasca pentru mai putin.

In asemenea cazuri, initiatorul poate recurge la o corectare a salariului simbolic si sa utilizeze salariul utilizat
in contabilitate.

In timp ce Comisia nu recomanda o formula specifica a salariului simbolic, initiatorul trebuie sa fie prudent si
consistent in propria-i evaluare a costurilor sociale ale muncii. Pentru lecturi suplimentare vezi anexa C.

24
Aspecte legate de taxe

Preturile de piata includ taxe si subventii si unele transferuri de plati care pot afecta preturile relative. In timp
ce in anumite cazuri va fi foarte dificil de estimat preturile scutite de taxe, anumite reguli generale pot fi
stabilite pentru corectarea acestor distorsiuni:

- pentru analiza cost-beneficiu sa fie considerate preturile de intrare si fara TVA sau alte taxe indirecte;

- taxele directe ar trebui incluse in costuri: astfel thus one has to consider wages gross of income taxes, and
profits gross of corporate taxes;

- transferurile de plati catre indivizi, cum ar fi platile asigurarii sociale, trebuie omise;

- in anumite cazuri taxele/subventiile indirecte sunt destinate corectarii factorilor externi. Un exemplu tipic
sunt taxele pe pretul energiei pentru a descuraja efectele negative ale mediului. In acest caz, si in altele
similare, poate fi justificat sa includem aceste taxe in costul proiectului dar evaluarea ar trebui sa evite
dubla inregistrare (ex. incluzand in evaluare atat taxele pe energie cat si costuri estimate ale mediului
extern).

Evident, taxarea ar trebui sa fie mai mai putin precisa cand prezinta o importanta minora in evaluarea
proiectului, dar o consistenta totala este necesara.

Costuri externe

Orice cost social care se revarsa din proiect catre alte subiecte, fara compensatie, ar trebui contabilizat in
analiza cost-beneficiu suplimentar fata de costurile financiare.

Exemple:

- pierderi in productia agricola datorita utilizarii diferi a pamantului;

- costuri nete suplimentare pentru autoritatile locale pentru conectarea unei noi fabrici la reteaua existenta
de canalizare;

- cresterea costurilor retelelor de canalizare.

Examinatorul de proiect trebuie sa verifice daca aceste tipuri de costuri au fost identificate, cuatntificate si li
s-a dat o valoare monetara reala, pe cat posibil. Daca acest lucru nu este posibil, vezi paragraful urmator..

Salariu contabil sau “pret din umbra”. Cel mai ridicat nivel al remuneratiei muncii angajate in proiect ar
putea fi castigat in alta parte. Datorita nivelului minim prevazut de lege, reglementarilor si altor restrictii,
salariul actual platit poate sa nu fie o masura corecta a costului real al muncii. Intr-o economie marcata de
somaj in crestere sau subutilizarea fortei de munca, oportunitatea costului fortei de munca utilizata in proiect
poate fi mai mica decat rata actuala a salariului.

Consistenta implica ca taxele si stimulentele ar trebui sa fie aceleasi pentru cost si beneficiu in cadrul unui
proiect, ca si intre diferite proiecte.

Impactul asupra mediului

Comisia solicita sistematic initiatorilor sa asigure informatii privind evaluarea impactului asupra mediului.
Cererile atat pentru Fondul de Coeziune cat si pentru ERDF solicita initiatorilor sa specifice daca proiectul
corespunde listei din anexa I a Directivei 85/337 sau anexei II, sau daca proiectul nu nu a fost realizat pentru
Directiva 85/337. Anexa I include cazuri cum ar fi: constructia de motorways, porturi maritime comerciale,

25
fabrici pentru reciclarea deseurilor, fabrici chimice si alte fabrici sau munci care au un impact puternic asupra
mediului. Anexa II includeun numar mare de fabrici industriale, miniere si de productie si transportul energiei
ca si proiectele de infrastructura care nu sunt incluse in anexa I.

O examninare a sectoarelor celo mai implicate in ERDF si in Fondurile de Coeziune arata ca, in principiu, un
numar mare de proiecte se situeaza in limitele Anexei I si Anexei II. In primul caz, chestionarul Comisiei
atasat la cerere siolicita initiatorilor proiectelor sa includa un rezumat non-tehnic al analizei impactului asupra
mediului (Eia), rezultatele consultarilor cu autoritatilr responsabile cu mediul si cu opinia publica, un
formular daca este posibil de la autoritati le tarilor membre.

Aceleasi documente sunt solicitate de asemenea in cel de-al doilea caz. In al treilea caz (proiecte care nu sunt
cuprinse in Directiva 85/337) informatii generale sunt solicitate privind compatibilitatea in privinta mediului a
proiectului cu privire la mediul inconjurator, natura, pamant, apa si aer, producerea deseurilor, riscurile
eroziunii si stabilitatea pamantului. Detalii ale planurilor ce vizezaza reducerea impactului asupra mediului au
fost de asemenea solicitate.

Acelasi chestionar este aplicat proiectelor din anexa II in cazul in care legile nationale nu solicita un studiu
obligatoriu privind impactul asupra mediului. Suplimentar, proiectelor care nu sunt cuprinse in Directiva li se
solicita o declaratie semnata de autoritati pertinente in sprijinul chestionarului, si ori de cate ori initiatorul
proiectului declara ca proiectul nu a fost guvernat de Directiva mentionata si nu se situeaza intr-o zona
sensibila in ceea ce priveste mediul (zonele protejate de legile nationale sau incluse in listele la care se aplica
legislatia Comunitara), Comisia cere o mapa la scala 1:100,000 a zonei si o declaratie de la autoritatile
pertinente. In toate cazurile Comisia solicita informatii asupra starii curente a iprocedurilor privind mpactului
asupra mediului daca acestea nu au fost deja indeplinite.

In contextul evaluarii proiectelor mari, impactul asupra mediului trebuie sa fie descris si evaluat
corespunzator, posibil prin explicarea metodelor calitative-cantitative. Analiza multicriteriala este
adesea utila in acest cadru.

O discutie pe teme evaluarii impactului asupra mediului trece peste scopul acestui ghid, dar analiza cost-
beneficiu si analiza impactului asupra mediului intalnesc probleme similare. Ar trebui considerate in paralel
si, pe cat posibil ar trebui integrate, aceasta ar implica acordarea daca este posibil unei valori conventionale
contabile costurilor de mediu.

Exemple:

- costurile de mediu ale unei sosele pot fi estimate de potentialele pierderi a valorii proprietatilor din
apropiere datorita cresterii zgomotului si emisiilor, degradarii peisajului;

- costurile de mediu ale unei mari fabrici poluante, ex, rafinarie de ulei, pot fi estimate de potentiala
crestere a cheltuielilor cu sanatatea printre rezidenti si muncitori.

Acesatea pot fi estimari foarte dramatice: in orice caz ele pot cel putin sa cuprinda cele mai relevante costuri
ale mediului.

Cand este imposibil sa se stabileasca valoarea baneasca a costurilor de mediu, analiza cost-beneficiu trebuie
insotita de o declaratie detaliata a impactului asupra mediului si trebuie sa se propuna o evaluare subiectiva a
rezultatelor lor.

Valoarea contabila a activelor imobilizate detinute de sectorul public

Multe proiecte in sectorul public utilizeaza activele imobilizate si pamantul care pot fi detinute de stat sau
cumparate din bugetul general al Guvernului.

26
Active imobilizate, incluzand pamant, cladiri, instalatii si resurse naturale ar trebui evaluate la costul lor de
oportunitate si nu la valoarea lor contabila istorica sau oficiala. Aceasta trebuie realizata chiar daca exista
optiuni alternative in utilizarea activelorsi chiar daca sunt detinute de sectorul de stat.

Chiar daca nu exista o valoare optionala asociata, cheltuielile efectuate sau angajamentele irevocabile ale
fondurilor publice nu sunt costuri sociale care sa se ia in considerare in evaluarea noilor proiecte.

Valoare optionala. Valoarea prezenta a activelor imobilizate chiar daca exista alternative optionale pentru
utilizarea lor. Este strans asociata conceptului de oportunitate a costului. Nici o optiune a valorii nu implica ca
costul de oportunitate sa fie egal cu zero.

- Uneori va fi dificil sa se dea o valoare masurabila costurilor externe si beneficiilor chiar daca
evaluarea lor este simpla. Un proiect poate cauza pagube ecologice ale caror efecte combinate cu
alti factori se vor intinde pe termen lung , si sunt dificil de cuantificat si evaluat.

- Este notabila cel putin listarea factorilor externi ce nu pot fi cuantificatipentru a oferi factorilor de
decizie mai multe elemente pentru a lua o decizie, cantarind aspectele cuantificabile , exprimate de
exemplu in rata interna de rentabilitate, cu cele necuantificabile, exprimate calitativ.

2.6 Beneficii socio-economice

- Initiatorul proiectului trebuie sa prezinte beneficiile sociale intr-o forma masurabila.

- Examinatorului I se recomanda sa verifice urmatoarele probleme:

- Preturile actuale de iesire pot sa nu reprezinte valoarea lor sociala, datorita imperfectiunilor pietei

- Beneficiile sociale ale angajarilor suplimentare este in principal rezultatul care sta la baza: dubla
inregistrare a beneficiilor trebuie evitata

- Beneficiilor externe ar trebui sa li se dea o valoare monetara, daca este posibil

- Daca aceasta este dificila sau imposibila, ar trebui cel putin sa existe o cuantificare adecvata in
termeni fizici, facand posibila o evaluare calitativa a acestor beneficii.

Modificari ale preturilor de iesire

Preturile curente de iesire pot reprezenta eronat costul de oportunitate al bunurilor si serviciilor realizate in
cadrul proiectelor mari aflate in examinare.

De exemplu:

• statie de furnizare a energiei sub un pret de monopol, ducand la diferente substantiale intre preturile
electricitatii si ale costurilor marginale: beneficiul economic poate fi mai mic decat beneficiul financiar

• noua fabrica de masini intr-o tara care limiteaza importurile de masini mai putin scumpe din tarile care nu
apartin CE: aici pretul de iesire poate fi mai mare decat costul social de oportunitate.

Optiunea valorii. Valoarea prezenta a activelor imobilizate chiar daca exista alternative valorice pentru
utilizarea lor. Aceasta este strans legata de conceptul oportunitatii de cost. Nici o optiune valorica nu implica
ca costul de oportunitate sa fie egal cu zero.

27
Monopol. Maximizarea profiturilor prin practicarea unor preturi de monopol mai mari decat costurile
marginale. Tarifele intreprinderilor de stat aflate intr-o pozitie de monopol pot sa fie mai mari decat costurile
marginale, ocazional.

Cand preturile sunt egale cu costurile marginale, consumatorul plateste exact costul de productie al unei
unitati suplimentare: in cadrul anumitor conditii generale, aceasta conduce la eficienta economica.
Un spital administrat in regim de servici medicale publice: aici pacientii ar putea plati substantial mai putin
decat costul tratamentului, cu toate ca beneficiile economice pot fi mai mari decat veniturile spitalului;

In aceste cazuri, ca si alte cazuri similare, examinatorul proiectului trebuie sa verifice daca, precum si modul
in care aplicantul a efectuat corecturile necesare in scopul evaluarii beneficiilor sociale ale proiectului.

Urmatoarele verificari ar putea fi relevante:

- Sunt preturile sau tarifele platite de catre consumatorul serviciilor proiectului, egale cu costurile
minime de lunga durata pentru bunurile ne-comerciale? De exemplu, sunt serviciile de transport
locale tarifate la costurile minime?

- Sunt preturile rezultatelor proiectului pentru bunurile comerciale, cum ar fi bunurile agricole sau
de fabricatie, egale cu sau diferite de preturile limita?

Beneficiile sociale ale fortei de munca angajata suplimentar

In cadrul Analizelor Cost-Beneficii, ocuparea fortei de munca suplimentare reprezinta, la prima vedere, un
cost social. Utilizarea de catre proiect a resurselor de munca devin astfel neutilizabile pentru scopurile sociale
alternative. Beneficiul relevant il constituie venitul suplimentar generat de crearea de locuri de munca, iar
aceasta este estimata prin valoarea rezultatelor nete directe si indirecte ale proiectului.

Este important sa intelegem ca pot exista doua moduri deferite, reciproc exclusive, de estimare a beneficiilor
sociale ale fortei de munca creata suplimentare:

- Cum s-a mentionat deja, se poate folosi salariu inferior salariului actual platit de catre proiect.
Acesta reprezinta un mod de a tine seama de faptul ca, in conditiile de somaj, salariile actuale
sunt mai mari decat costul oportun al muncii. Prin reducerea costurilor muncii, acest mod
financiar de a plati creste valoarea neta sociala prezenta a venitului proiectului sau ERR acestuia
in comparatie cu valoarea lui particulara;

- Alternativ, se poate incerca sa se estimeze venitul multiplu al realizarilor, iar venitul social al
proiectului va fi de asemeni mai mare decat propriul venit datorita acestui impact pozitiv extern.

Amandoua metodele, fie prin extragerea unei fractiuni din costurile muncii, fie prin adaugarea unor realizari
suplimentare, au propriile dezavantaje si limite, dar in principal, in conditii corespunzatoare ele sunt
echivalente. In orice caz:

- Nu se pot folosi simultan (dubla numarare!)

- Daca un proiect important are deja o rata interna de intrari satisfacatoare inaintea corectarilor
privind ocuparea fortei de munca, nu este necesar sa se cheltuiasca mult timp si efort in acest
gen de calcule.

Venitul multiplu: Rata dintre variatia venitului national si variatia cheltuielilor care au provocat-o.
Cheltuielile care apar din venitul castigat intr-un proiect poate atrage mici afaceri si serviciile adiacente in
regiune. Venitul acestor intreprinderi va fi uncastig in cadrul regiunii proiectului si va contribui la

28
cresterea venitului regiunii.

Totusi, este important sa se considere ca in anumite cazuri impactul fortei de munca angajata asupra
proiectului poate solicita o atentie atenta privind:

- Importanta verificarii pierderilor in locuri de munca in alte sectoare, ca o consecinta a


desfasurarii proiectului: beneficiile in ansamblu ale angajarilor pot supraestima impactul net;

- Mentinerea unor locuri de munca datorita proiectului, care altfel ar fi fost pierdute: acest lucru
poate fi relevant in mod special pentru restructurarea si modernizarea fabricilor existente. Acest
gen de afirmatie trebuie sprijinita de o analiza a structurii costului si a competitivitatii ca un
rezultat al proiectului si in lipsa realizarii acestuia;

- Unele obiective ale Fondurilor Structurale sunt conectate de anumite tinte speciale privind
locurile de munca (de exemplu, tinerii, somerii de lunga durata) si poate fi important sa tina
seama de impacturile diferite in grupuri-tinta.

29
Tabel 5. Costul mediu al investitiei per forta de munca angajata permanent de proiecte
majore 1993-1999, pe sectoare (curs EURO milion)

Create direct Create indirect total

Transport 1.0 0.3 0.2

Apa si mediu 0.3 0.5 0.2

Alte servicii 0.1 0.1 0.1

Industrie 0.3 0.2 0.1

Total 0.5 0.2 0.2

3 Costul investitiei per loc de munca creat

Crearea de locuri de munca datorita proiectelor de infrastructura sau industriale reprezinta


deseori o tinta specifica a politicilor regionale. Beneficiul social al angajarilor este in final
determinat de venituri si de asociarea cu bunastarea economica. Costul mediu al investitiei per loc
de munca permanent creat este mai degraba un indicator superficial al eficacitatii costului, si
poate fi utilizat special pentru compararea preliminara cu proiecte similare.

30
Sursa: vezi tabelul 2.

Masura

Activitate fizica Rezultate de somaj

Creare de locuri de
munca in general

Experienta precedenta
Valoare
limita
Date de monitorizare

expunere
Met Date de evaluare
.
Coeficienti

Multiplicari

Creare de noi
locuri de munca

Sursa: "Numarand locurile de munca. Cum sa evaluezi efectele angajarilor datorita interventiilor Fondurilor
Structurale", Comisia Europeana, Directoratul General XVI Politica Regionala si Coeziune, Coordonarea si
evaluarea operatiunilor.

31
Aspecte privind taxele

Nu exista diferente de baza in ceea ce priveste modul de tratare a taxelor, reducerile si transferarile in calcularea
beneficiilor in comparatie cu calcularea costurilor. Vezi mai sus, 2.5

Beneficii externe
Multe proiecte mari, in special din infrastructura, pot fi benefice pentru subiecti in afara acelora care sunt
corespunzatoare direct cu venitul social generat de catre proiect. Este de preferat sa se verifice daca si cum au fost
luate in cosniderare aceste apecte. Exemplele sunt:

- Avantaje in privinta reducerii riscului de accidentari in zone aglomerate;

- Economie a timpului de transport intr-o retea inter-conectata;

- Crestere a sperantei de viata datorita facilitatilor mai bune de sanatate si a reducerii poluarii;

Aceste beneficii se pot reflecta nu numai asupra utilizatorilor directi ai produsului dar, de asemeni si asupra unor
terti utilizatori pentru care nu s-a intentionat. In acest caz, acestia trebuie de asemenea evaluati corespunzator. Alte
exemple de asemenea factori externi pozitivi sau rezultate benefice asupra altor consumatori sunt urmatoarele:

Factori externi reprezinta impactul pozitiv sau negativ asupra a terte parti, in lipsa efectuarii unor plati sau
compensati.

• O cale ferata poate reduce traficul aglomerat pe o autostrada;

• O noua universitate poate sustine crearea de laboratoare de cercetare si venitul viitor al angajatilor va creste
datorita unei forte de munca mai bine educate, etc

Factorilor pozitivi externi trebuie sa li se dea o valoare monetara, daca este posibil. Daca nu, ele trebuie masurate
prin masuri ne-monetare.

Evident, acealeasi masuri se vor aplica efectelor externe negative, care sunt cel mai bine tratate ca costuri socio-
economice, vezi mai sus 2.5.

Factori externi reprezinta impactul pozitiv sau negativ asupra a terte parti, in lipsa efectuarii unor plati
sau compensati.

2.7. Actualizare

3 Costurile si beneficiile in termeni monetari trebuie sa fie exprimati intr-o constanta, moneda Euro, la
rata de schimb a anului in care s-a efectuat propunerea catre Comisie.

3 Toate costurile si beneficiile sociale viitoare aparute in ani diferiti trebuie sa fie actualizate din anul de
baza, posibila fiind folosirea unei rate a actualizarii uniforme pe toate sectoarele si regiunile.

3 Ca o alternativa, se poate calcula rata actualizarii interne economice.

Toate costurile si beneficiile in termeni monetari trebuie sa fie exprimate intr-o unitate contabila corespunzatoare.
Pentru Uniunea Europeana este normal sa se foloseasca moneda Euro. Pentru analizele Costuri-Beneficii, este
important sa se considere valoarea reala economica a resurselor detasate in proiectele mari financiare. Ca urmare,
o prima corectie este aceea ca este necesara o constanta a monedei Euro. Daca este posibil, sugeram folosirea ca
an de baza, anul 1994, cand a demarat noua runda a planificarii SF. Pentru proiectele care au fost propuse mai
tarziu, anul de baza poate fi anul cand proiectul a fost prezentat Comisiei.

32
De asemeni, datorita faptului ca politica regionala a Comisiei este interesata in costurile totale ale investitiei,
cheltuielile Statelor Membre, exprimate in moneda curenta locala, trebuie sa fie convertite intr-o rata de schimb
corespunzatoare. Aceasta poate constitui o medie a ratei de schimb actuale cu Euro in anul de baza.

Cand sunt exprimate in unitatea lor comuna, toate costurile sociale si beneficiile aparute in ani diferiti pentru
proiectele inaintate, trebuie sa fie actualizate folosindu-se un an de baza, posibil prin utilizarea unei rata sociala de
actualizare uniforma de-a lungul sectoarelor si regiunilor. Exista multe moduri teoretice si practice de estimare a
acestei variabile.

Majoritatea Statelor Membre au propria lor rata sociala de actualizare pentru proiectele sectoarelor publice. In mod
normal, aceste rate oficiale de actualizare sunt cuprinse intre un maxim de 10% rata si un minim de 3% rata reala.
In acest context, o rata reala de actualizare de 5% poate fi corespunzatoare unei valori a unui punct de referinta:
destul de joasa pentru a atrage atentia asupra proiectelor care nu trec testul, dar nu prea departe de ratele oficiale de
actualizare. Totusi, este necesara o considerare explicita a ratei sociale de actualizare numai pentru calcularea
valorii nete prezente a proiectului, in timp ce nu este necesara pentru calcularea ratei interne a rentabilitatii. Ultima
este necesara, de exemplu pentru formularele de cereri pentru asistenta din ERDF si din Fondurile de Coeziune.

Factor de actualizare

1 Euro investit la o rata de 5% pe an, va deveni 1+5% = 1,05 dupa un an; (1.05)x(1.05) = 1.1025
dupa doi ani; (1.05)x(1.05)x(1.05) = 1.157625 dupa trei ani, etc. Valoarea economica prezenta a 1
Euro care va fi cheltuit sau castigat doi ani mai tarziu este 1/1.1025 = 0.907029; trei ani mai tarziu
este 1/1.157625 = 0.863838. Aceasta reprezenta operatia inversa a celei de mai sus.

Tabel al factorilor de actualizare

ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

(1+5%) n .952 381 .907 029 .863 838 .822 702 .783 526 .746 215 .710 681 .676 839 .644 609 .613 913

(1+10%) n .909 091 .826 446 .751 315 .683 013 .620 921 .564 474 .513 158 .466 507 .424 098 .385 543

n : numar al anilor

2.8 Rata interna a rentabilitatii din punct de vedere economic

- Dupa corectarile privind modificarile si efectele externe ale preturilor, trebuie sa se calculeze rata de
rentabilitate economica (ERR). Sau, echivalent acestui calcul se poate calcula valoarea economica neta
prezenta (ENPV). In principiu, orice proiect care arata un ERR mai mica decat 5% sau un ENPV
negativa dupa o actualizare la punctul de referinta de % rata de actualizare, ar trebui cu atentie elaborat
din nou sau chiar respins.

- Cu toate acestea, in unele cazuri exceptionale chiar si o valoare neta prezenta negativa poate fi
acceptabila daca exista beneficii nete ne-monetare substantiale: acestea trebuie insa cu atentie
prezentate si evaluate.

- In orice caz, evaluarea trebuie sa fie convingator argumentata, prin motive structurate si sprijinita de
date adecvate, precum ca beneficiile sociale vor depasi costurile sociale.

Examinatorul proiectului poate avea nevoie sa examineze ca proiectul este in stare sa atinga urmatoarele obiective:

- Crestere a venitului real total la nivelul Comunitatii

- Reducerea disparitatilor pe capitolele venitului, de-a lungul regiunilor

33
- Reducerea somajului (daca nu se considera implicit din salarii sau din multiplicatorii venitului)

- Reducerea somajului poate fi evaluata deasupra sau sub cresterea aparuta din rezultate, la care s-a s-a
adaugat cresterea (de exemplu, beneficiul psihologic persoanelor interesate, beneficiu social rezultat
in urma imbunatatirii morale si a coeziunii comunitatii locale, etc.)

Primul criteriu este usor de verificat prin cercetarea ratei interne a rentabilitatii sau la valoarea neta prezenta a
proiectului: daca ENPV este pozitiv ca urmare a unor presupuneri rezonabile sau daca ERR este mai mare de 5%,
bunastarea economica a Comunitatii probabil ca va creste datorita implementarii proiectului. Daca, pe da alta
parte, ENPV este negativ sau daca ERR este mai putin de 5%, acolo nu exista nici o dovada a unei cresteri a
venitului real si trebuie sa existe alte motive puternice daca proiectul urmeaza sa fie acceptat (vezi paragraful
urmator).

Al doilea criteriu pretinde mai mult: proiectul trebuie sa aiba un impact benefic al venitului asupra regiunii tinta,
ducand la un castig prin rezultatele lui si efectele acestora asupra altor regiuni, in asa fel incat sa contribuie la o
reala convergenta. In scopul de a verifica aceasta, poate fi folositor, de exemplu, sa se compare rata interna a
rentabilitatii a diferitelor proiecte in tari diferite EU si in sectoare diferite; sa se cerceteze in ce mod importurile si
exporturile regiunii vor fi afectate de catre proiect, etc. Un proiect cu o rata a rentabilitatii economice slaba si cu o
rata de import/export inalta, va da probabil numai o modesta sau chiar o neglijabila contributie la convergenta
reala.
Tabel 6. Rata interna a rentabilitatii ecnomice asteptate – un exemplu de 400 proiecte mari de
“prima generatie” si de “ generatia a doua” combinate
Rata medie Nr. proiecte *
Energie 12.9 6
Apa si mediu 15.8 51
Transport 17.1 152
Industrie 18.4 14
Alte servicii 16.3 10
TOTAL 16.8 233
* Proiecte a caror date au fost furnizabile

Al treilea criteriu ofera o valoarea specifica in plus anagajarilor, dar, asa cum s-a mentionat mai inainte, trebuie sa
se acorde atentie. Daca evaluarea costurilor va considera ca salariul este mai mic decat salariul curent, aceasta
diferenta deja atrage impactul multiplicat al angajarilor, si luarea in considerare inca o data a anagajarilor ca un
beneficiu, va implica o dubla adunare. Orice valoarea suplimentara data creerii locurilor de munca de catre proiect,
in plus de salariul corespunzator sau in plus de un rezultat multiplicat, trebuie sa fie tratat ca valoare pozitiva, vezi
2.9.

“In practica, multe tari au o rata a rentabilitatii stabilita oficial, care, desi poate nu este precisa din punct de
vedere teoretic, are avantajul ca toate proiectele sunt masurate de acelasi punct de referinta. Deci, daca
aceasta rata oficiala este disponibila, trebuie folosita intotdeauna. Altfel, o sectionare a ratei determinata
intuitiv, intre 5-10% in termeni reali este adoptata in mod uzual. In realitate aceasta lipsa de precizie nu
reprezinta un handicap mare in evaluare, deoarece proiectele in realitate slabe au normal un ERR care iese
in afara limitelor”. (Seabeck, 1990)

O revedere interna a Comisiei a ratelor de rentabilitate utilizate in evaluarea proiectelor mari de prima
generatie sub SF confirma ca Statele Membre sugereaza utilizarea ratelor de rentabilitate economice reale
oficiale cuprinse intre un minimum de 3% si un maximum de 10%, cu rate oficiale de scadere de cel mult
5%.

Comparatie. Analizele Cost-Beneficiu reprezinta in mod curent un exercitiu in detectarea avantajelor


relative ale unui proiect in compartie cu alte proiecte. Cea mai importanta utilizare sta in aceea ca face

34
posibila o comparatie sistematica a diferitelor proiecte pe baza unor criterii comune pentru masurarea
costurilor si beneficiilor. Prin urmare, reprezinta modul demn de incredere, relativ si nu absolut, prin care
se pot evalua proiectele.

2.9. Alte criterii de evaluare

3 Costurile si beneficiile ne-monetare nu se pot include usor intr-o analiza anterioara. Nu se recomanda sa
se acode o valoare monetara bunurilor carora in general nu li se poate acorda o valoare de piata. Dar
examinatorul proiectului poate evalua, daca:

3 prognozele acestor aspecte ne-monetare li s-a acordat o cuantificare realista in evaluarea anterioara.

3 exista o analiza serioasa a beneficiilor si costurilor ne-monetare, daca unuia din

3 astfel de criteriu i se poate acorda o valoarea politica rezonabila, destul de inalta ca eventual sa duca la
rezultate a amandoura din analizele financiare si de calcul a ratei de rentabilitate economica.

Presupunand ca un proiect depus arata, la o rata de rentabilitate de 5%, valoarea neta prezenta negativa este de 1
milion Euro. Ca urmare, propunerea prognozeaza o scadere neta sociala a proiectului in termeni monetari.
Solicitantul declara ca, in ciuda acestui lucru, proiectul trebuie asistat de SF deoarece detine un “foarte bun”
impact asupra mediului, chiar daca este imposibil sa se acorde o valoare monetara acestuia. Guvernul poate sa
vada in protectia mediului un bun de valoare.

Apoi, i se poate cere solicitantului sa faca o estimare a beneficiilor asupra mediului in termeni fizici.
Presupunandu-se ca aceasta s-a realizat, se poate asteapta ca proiectul sa reduca emisia de factori poluanti Z de
10% pe an.

Astfel, se poate cere:

a) Este aceasta prognoza a reducerii emisiilor de incredere in termenii fizici?

b) Are sens ca un milion Euro sa reprezinte un “pret” acceptabil pentru reducerea emisiilor cu 10% (cat
reprezinta costul implicit per unitate a descresterii poluarii?)

c) Exista o evidenta ca un asemenea “pret” a emisiilor reduse este corespunzator cu valoarea pe care guvernele
Statelor Membre sau Comisia o acorda unor proiecte similare?

De exemplu, se poate spune ca – in mod regulat sau ocazional – Statele Membre au finantat proiecte similare in
scopul de a obtine o rata similara cost/efectivitate. Altfel, daca nu exista nici o dovada ca coresopund, se poate
pune intrebarea de ce acest lucru este propus pentru proiectele asistate de SF.

Cost/efectivitate. Rata dintre rezultatele fizice si costuri in termeni monetari dedusi in urma obtinerii acestor
rezultate.

Se poate inlocui emisiile reduse cu multe alte feluri de alte beneficii ne-monetare si sa se repete verificarea, daca
este cazul. Daca beneficiile nu sunt ne-monetare, si de asemeni din punct de vedere fizic nemasurabile, nu exista
nici un mod de evaluare a proiectului.

Trebui sa se acorde o atentie deosebita propunerilor unde analizele beneficiilor ne-monetare sunt vagi si doar
calitative.

- Distributia obiectivelor

35
- Proiectul poate avea un impact important asupra viitoarei distributii a venitului in cadrul regiunii.

- Daca solicitantul doreste sa repartizeze o valoare specifica unor obiective egale, informatia de baza
este o prognoza a efectelor redistributive ale proiectului si o discutie a dezirabilitatii acestor efecte in
contextul politicii regionale.

Bun de valoare Un criteriu aditional al evaluarii proiectului se aplica atunci cand guvernul are preferinte
pentru mai multe sau mai putine consumuri sau bunuri specifice, cum ar fi, respectiv, educatia si alcool.
Ocuparea fortei de munca si autonomia sunt exemple de obiective a caror importanta nationala nu este
determinata doar de persoane individuale in rolul lor de consumatori. Guvernul poate vedea educatia ca un
obiectiv pozitiv deoarece doreste sa reprezinte interesele generatiilor viitoare, chiar si impotriva dorintelor
unora din parinti; Guvernul poate vedea alcoolul (sau drogurile) ca un bun de valoare negativa, deoarece
majoritatea votantilor sunt deranjati moral de consumul a unei minoritati de consumatori; si Guvernul poate
vedea ocuparea fortei de munca ca un bun de valoare pozitiv, deaorece priveste somajul ca o boala sociala,
peste si deasupra oricaror compensatii banesti pentru someri.

Cost/efectivitate. Rata dintre rezultatele fizice si costuri in termeni monetari dedusi in urma obtinerii
acestor rezultate.

2.10. Senzitivitate si risc

- Examinatorul proiectului trebuie sa verifice daca riscurile asociate proiectului au fost evaluate de catre
aplicant.

- Aceasta verificare nu poate fi efectuata doar de analize de senzitivitate, ci implica o anumita cantitate
de motive, daca nu calcule, in termenii de probabilitate ai principalelor variabile care afecteaza
rezultatele asteptate ale proiectului.

- In conformitate cu o evaluare a 400 proiecte mari, Unitatea de Evaluare, DGXVI, considera ca


analizele de senzitivitate si riscul constituie deseori un aspect slab al evaluarii ex-ante a propunerilor.

Analizele de senzitivitate constituie o procedura determinanta, ducand la intelegerea caror variabile influenteaza
ENPV sau ERR al proiectului. Orice variabila independenta a carei 1% schimba rezultatele in 1% sau mai mult a
ENPV sau ERR este cu siguranta o variabila critica, si necesita a fi estimata cat mai corect este posibil.

Aprecierea riscului implica determinarea probabilitatilor acelor variabile critice (vezi casuta) si calcularea
probabilitatii distributiei ERR. Sunt proceduri bine cunoscute pentru efectuarea acestui calcul, cum ar fi tehnica
“Montecarlo”, iar pentru proiectele foarte mari este de preferat sa se implementeze aceste proceduri.

Proiectele inovative pot fi mult mai riscante decat cele traditionale, si daca acestea au numai 50% probabibilitate
de succes, valoarea lor neta sociala va fi redusa in conformitate, cu 50% investitor de risc-neutru. Dar daca,
inovatia reprezinta un criteriu aditional prin ea insasi, aceasta trebuie tratata prin acordarea unui premiu “inovatiei”
si nu tratand-o ca pe un risc.

Este important sa se inteleaga compromisul dintre riscul inalt, proiectele sociale cu rentabilitate maxim inalta si, pe
de alta parte, riscul scazut, proiectele sociale cu rentabilitate maxima scazuta. Nu exista un motiv de prescriere a
neutralitatii riscului. In anumite cazuri, examinatorul sau solicitantul poate devia de la neutralitate, si sa prefere sa
riste mai putin sau mai mult decat rentabilitatea asteptata; insa, trebuie sa existe justificari clare pentru aceasta.

36
Analiza riscului – Un studiu al argumentelor proiectului ducand la o rata satisfacatoare a rentabilitatii si la
cel mai asemanator grad al variabilitatii (varietate) din cea mai buna estimare a ratei rentabilitatii.

Analize de senzitivitate – Un studiu al impactului pe care modificarile estimariloe cruciale privind


costurile si beneficiile le-ar avea asupra profitabilitatii sau valorii prezente ale proiectului.

Probabilitatea de distributie – Este deseori interesat de stiut ce probabilitate a unui proiect poate sa aiba o
rata de rentabilitate economica mai mica decat rata minim ceruta.

37
Schita (linii generale) a analizelor
proiectului pe sectoare

38
Prezentare generala

Urmatoarele linii generale ofera concepte exprimate in capitolele urmatoare, cu referinta la principalele sectoare de
investitii sprijinite din fonduri UE.

Liniile directoare sunt de natura schematica si nu sunt cuprinzatoare. Principalul lor obiectiv este de a actiona ca un ghid
pentru cititori si pentru cei care intocmesc propunerile de proiecte, si arata, pe de o parte, metodele stabilite care reprezinta
bazele unei bune evaluari si, pe de alta parte, zone nesigure care cer o atentie particulara.

Evident, toate elementele metodologice mentionate in capitolele precedente trebuie de asemeni luate in consideratie. De
exemplu, analizele fluxului de numerar si a costurilor si beneficiilor economice, trebuie totdeauna efectuate in comparatie
cu o o situatie in care lipsa realizarii investitiei.

Liniile directoare urmeaza o structura obisnuita pentru usurarea utilizatorilor, si de asemeni pentru incurajarea
standardizarii procedurilor pentru analize si raportare si pentru a usura comunicarea dintre solicitanti si evaluatori.

In unele cazuri, unde este posibil, limitele valorilor sunt date pentru analiza variabilelor esentiale care au fost luate in
consideratie din experientele anterioare. Aceste limite de valori trebuie sa fie considerate de analist numai ca o referinta si
nu ca o valoare tinta.

Sectoare luate in considerare:

- Transportul si distributia energiei

- Productia de energie

- Drumuri si autostrazi

- Linii ferate de suprafata si subterane

- Porturi, aeroporturi si lucrari de infrastructura

- Furnizare de apa, transport si distributie

- Statii de canalizare si epurare

- Statii de reciclare a reziduurilor

- Infrastructuri de training

- Muzeuri si parcuri arheologice

- Spitale si alte infrastructuri din sectorul sanatate

- Paduri si parcuri

- Infrastructuri ale telecomunicatiilor

- Proprietati industriale si parcuri tehnologice

- Industrii si alte investitii in productie

39
3.1. Transportul si distributia energiei
3.1.1. Obiective

Masurile pot include, de exemplu, constructia unei conducte de gaze si/sau a retelei de distributie a gazului in zone
industriale sau urbane, sau constructia de linii electrice si a statiilor de transformare corespunzatoare, sau de retele pentru
distributia locala a electricitatii (exemplu, electrificarea zonelor rurale).

Obiectivele pot fi prin urmare, de dezvoltare locala sau de dezvoltare inter-regionala, nationala sau pe scara multi-
nationala.

3.1.2. Identificatrea proiectului


Cand se definesc functiile unui proiect este folositor sa se declare daca investitia se refera la infrastructura destinata in
majoritate pentru transportul energiei (electricitate, gaze sau altele) pe o scara larga, sau la distributia catre utilizatori locali
(urbani, industriali, din agricultura). O descriere clara a dimensiunii si pozitiei zonei potentiale ce urmeaza sa fie utilizata
poate fi de ajutor, insotita de o analiza a pietii in care produsul va fi plasat.

Legaturile functionale si fizice ale infrastructurii propusa impreuna cu sistemul energetic existent
trebuie sa fie clar explicate.

In final, o descriere cuprinzatoare a elementelor mecanice ale infrastructurii vor in special de ajutor:

Date de baza de functionare, cum ar fi: tensiunea de transport (KV) si capacitatea de transport (MW) pentru liniile
electrice, teren nominal (m³/s) si cantitatea de gaze transportata anual (milioane de m³) pentru conductele de gaze, numarul
de locuitori care sunt utilizatori si puterea (MW) sau media utilizata per locuitor (m³/locuitor per zi) pentru retea;

Elemente fizice, cum ar fi:

- Ruta si lungimea (km) a conductelor de gaze sau a liniilor electrice, atasandu-se schite grafice pertinente la scara
corespunzatoare;

- Sectiune a conductorilor electrici (mm³) sau diametrii nominali (mm) a conductelor de gaze;

- Marimea (km³) zonei deservite de retea si rutele acesteia (se ataseaza hartile corespunzatoare);

- Caracteristicile retelei si locatia legaturilor si intersectiilor interne cu reteaua si/sau conductelor;

- Sectiuni tipice ale conductelor de gaze;

- Constructii tipice ale liniilor de electricitate;

- Elemente tehnice de constructie ale uzinelor pentru depresiune si pompare (pentru gaze) sau ale statiilor de
transformare si sectorizare (pentru electricitate);

- Elemente tehnice de constructiei ale altor structuri de servicii;

- Elemente tehnice semnificative, cum ar fi intersectiile importante, utilizarea corespunzatoare a pantelor mari,
conducte de gaze subacvatice, sisteme de control izolate si/sau sisteme de telecomunicatii, etc (atasandu-se baze de date
si schite).

40
3.1.3. Fezabilitate si analiza optiunilor

Informatia cheie o reprezinta cererea pentru furnizarea energiei, in functie de anotimp si pe termen
lung. De asemeni, se solicita o curba a unei zile tipice.

Analiza optiunii trebuie sa includa o comparatie cu:

- Situatii precedente, in lipsa realizarii proiectului;

- Alternative posibile in cadrul aceleiasi infrastructuri, cum ar fi tehnologii diferite pentru transportul electricitatii
(curent direct sau alternativ, transportul tensiunii, etc) sau rute alternative pentru conducte de gaze sau linii electrice,
retele districtuale diferite, etc;

Alternative posibile pentru satisfacerea aceleiasi cereri de energie (cum ar fi utilizarea gazului si a electricitatii in loc doar
de electricitate, constructia de noi statii de electricitate pe o insula, in loc de linii de electricitate subacvatice, etc).

3.1.4. Analize financiare


In scopul evaluarii corecte a investitiei sunt esentiale prognozele pe dinamica pretului.
Este recomandabila o acoperire in timp pe 20-30 ani.
Rata de rentabilitate financiara * Transportul si distributia energiei
minim - 3.10
maxim 11.00
Media 5.12
Deviatie standard 5.37
* Date esantion: 4 proiecte mari din 7 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.1.5. Analize economice

Impactul asupra mediului si evaluarea riscului reprezinta un aspect esential al evaluarii retelelor de
energie.

Atata timp cat se tine seama de aspectele exterioare ale mediului, este recomandat sa se tina cont de:

• Posibila valoare a zonei deservite, evaluata, de exemplu, prin re-evaluarea terenurilor si a preturilor acestora;

• Aspectele negative ale posibilului impact asupra mediului (pierdere de teren, producerea de pagube aduse mediului
inconjurator, impact din punct de vedere al contextului naturii) si asupra altor infrastructuri (cum ar fi, drumurile);

• Aspecte negative datorita deschiderii zonelor de constructii, in special pentru retele urbane (impact negativ asupra
functiilor privind locuintele, productia si serviciile, asupra mostenirii istorice, culturale, in cadrului agriculturii si
asupra infrastructurii, etc).
Rata de rentabilitate financiara * Transportul si distributia energiei
minim 8.57
maxim 25.00
Media 14.19
Deviatie standard 7.65
* Date esantion: 4 proiecte mari din 7 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.1.6. Alte elemente de evaluare


Indicatiile trebuie sa se faca paragrafului corespunzator pentru productia de energiei: vezi 3.2.6.

41
3.1.7. Analize de risc si senzitivitate

Factorii critici care influenteaza succesul unei investitii in acest sector sunt aceiasi cu cei descrisi in paragraful 3.2.7. Poate
fi folositor daca analizele de risc si senzitivitate vor lua in considerare cel putin urmatoarele variabile:

- Costul investitiei,

- Dinamica solicitata (de exemplu, prognoze ale ratelor de crestere, ale elasticitatii consumului de electricitate, etc),

- Dinamica preturilor de vanzare a inlocuitorilor de electricitate si gaze.

Alte adnotari: vezi appendix C.3

3.2. Productia de energie


3.2.1. Obiective

Sunt incluse in acest sector investitii cruciale pentru dezvoltarea economica datorita lagaturilor lor intinse inter-sectoriale,
si pentru care implicarea publica este totdeauna considerabila, chiar daca poate lua forme diferite in tari diferite.

Actiunile pot reprezenta constructia de uzine pentru producerea electricitatii din orice surse, dar de asemeni si prospectarea
si forarea campurilor de gaze naturale sau petrol, sau actiuni directe privind economisirea energiei, etc.

Obiectivele pot include dezvoltarea locala, dar ele au un impact pe o scara mai larga (inter-regionala,
nationala, multi-nationala, etc).

Asemenea exemple sunt:

- Cresterea productiei energiei pentru acoperirea cererii in crestere;

- Reducerea importurilor de energie prin inlocuirea cu surse locale sau surse refolosite (reinoite);

- Modernizarea uzinelor existente pentru producerea energiei, de exemplu, din motive de protectie a mediului;

- Modificarea surselor de energiei mixte, de exemplu, cresterea partii de gaze din cadrul surselor refolosite;

- Actiuni de sprijin a politicilor de economisire a energiei.

3.2.2. Identificarea proiectului


Atunci cand se definesc functiile proiectului, este recomandabil sa se declare destinatia ca si dimensiunea si locatia zonei
potentiale deservite (de exemplu, cercetari si forari a unui nou camp pot avea ca proprii obiective furnizarea de energiei
pentru mai mult decat o tara, o noua statie de electricitate poate servi o intreaga regiune, si asa mai departe). Proiectarea ca
pozitie pe piata a produsului trebuie descrisa cu acuratete.

Deoarece este vorba mai degraba de o investitie pe termen lung, solicitantul trebuie sa descrie foarte clar fazele; de
exemplu, in cazul campului de exploatare, prospectarea si cercetarea in cadrul zonei tinta, testul de forare initial,
exploatarea miniera si comerciala, inchiderea.

Legaturile functionale si fizice ale infrastructurii propusa impreuna cu sistemul energetic existent

42
trebuie sa fie clar explicate.

Descrierea cuprinzatoare a elementelor mecanice ale infrastructurii vor fi in special de ajutor:

- Date de baza de functionare, cum ar fi: tipul uzinei pentru producerea electricitatii 1, capacitatea de instalare (MWe)
si energia produsa (TWh/an); capacitatea anuala, capacitatea campurilor de exploatare (milioane de barili/an sau
milioane de m³/an);

- Elemente fizice2

- Tehnici de constructie, tehnologice si de procesare pentru uzinele de productie;

- Tehnici de constructie si elemente tehnice ale uzinelor pentru exploatarile miniere, cum ar fi platforme maritime,
atasandu-se schite de constructie si functionale;

- Tehnici de constructie si elemente tehnice ale altor structuri de servicii;

- Sisteme de reciclare a apei si de tratare a aburilor, cu numarul si pozitia stuks si a apei uzate.

- Elemente tehnice semnificative, cum ar fi constructii in subterane, solutii speciale tehnice pentru tratarea refularilor,
sisteme de control computerizate, sisteme de telecomunicatii, etc.

3.2.3. Fezabilitate si analiza optiunilor


Problema cheie o reprezinta cererea pentru furnizarea energiei, in functie de anotimp si pe termen
lung, si de asemeni, pentru statii de energie electrica, se solicita un grafic tipic al cererii zilnice de
electricitate.

Analizele de optiuni trebuie sa includa o comparatie cu:

- Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului

- Posibile alternative in cadrul aceleiasi infrastructuri (de exemplu, tehnologii diferite pentru productie si forare,
tehnologii diferite pentru tratarea refularilor, etc);

- Alternative realistice posibile pentru producerea energiei solicitate (de exemplu, lansare de actiuni si de politici in
scopul sprijinirii economiei energiei in locul construirii unei statii noi de energie).

3.2.4. Analize financiare

Cerintele privind tendintele in energie sunt puternic legate de dinamica in alte sectoare, si,
consecutiv, pentru realizarea unei estimari corecte este necesar a se face referi la scenarii privind
dezvoltarea altor sectoare.

Este de asemeni esential ca prognozele privind dinamica preturilor sa se realizeze in scopul evaluarii corecte a investitiei.

1
In cazul uzinelor hidroelectrice (productie si/sau pompare) conectate cu conductede apa/apeducte, trebuie sa se tina
seama de observatiile privind sectorul de conducte de apa/apeducte.
2
De exemplu: zona acoperita de campul de exploatare (km²) si pozitia, In cazul de forari departe de tarm, se recomanda sa
se furnizeze descrieri apometrice locale; adancimea medie a depozitelor (m); zona ocupata (km²) de uzine (termo-electrice)
si zone de depozitare relative, localizarea barajelor, conducte de presiunea apei si generatoare a productiei hidro-electrice;
zone ocupate de campuri cu generatoare fotovoltaic (km²) si localizarea acestora.

43
Se recomanda realizarea unei prognoze pe linie orizontala, pe o durata de 30-35 ani.

44
3.2.5. Analize economice
Probleme majore care trebuie confruntate:
• Valoarea monetara a beneficiilor
• Evaluarea factorilor externi
• Costurile de oportunitate ale intrarilor
• Impactul substituirii importului
Valoarea monetara a beneficiilor. Beneficiile directe ale unui proiect de energie trebuie sa fie evaluate ca si venitul obtinut
din vanzarea energiei (la un pret corespunzator). O evaluare reala poate fi facuta – ori cand este posibil – prin estimarea
dorintei populatiei de a plati energia, prin, de exemplu, calcularea costurilor pe care consumatorul le suporta prin utilizarea
energiei (de exemplu, instalarea si utilizarea generatoarelor independente, sau achizitionarea directa a combustibilului de
pe piata).

Evaluarea factorilor externi, in special de tipul protectiei mediului. Analizele trebuie sa ia in considerare: costul masurilor
necesare pentru neutralizarea posibilelor efecte negative asupra mediului (aer, apa, pamant) ce deriva din implementarea
proiectului; costul altor factori externi negativi care nu pot fi evitati, cum ar fi, pierdere de teren, pagube aduse mediului
inconjurator, etc.

Identificarea costurilor oportune ale diferitelor intrari. Costurile economice ale materialelor de baza utilizate pentru
realizarea proiectului, trebuie sa fie evaluate luand in considerare paguba adusa societatii prin deversarea acestor materiale
de baza, prin cea mai buna alternativa de utilizare.

Valoarea atribuita dependentei mai mari sau mai mici de energia adusa din export. Evaluarea trebuie efectuata prin
aplicarea preturilor corespunzatoare din “umbra” 3, energiei substituite din import; pentru quatificarea acestera, este
recomandat sa se recurga la materialele scrise sugerate.
Rata de rentabilitate financiara * Transportul si distributia energiei
minim 8.17
maxim 16.10
Media 11.70
Deviatie standard 3.29
* Date esantion: 4 proiecte mari din 7 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.2.6. Alte elemente de evaluare

Trebuie sa se faca referire la impactul asupra mediului (poluare vizuala, fonica, deseuri, etc) care, in orice caz, in
conformitate cu legile majoritatii Tarilor Membre, trebuie sa faca parte din procedurile pentru aprobare.

Ar fi de asemeni de folos evaluarea costurilor economice indirecte, de exemplu acelea care deriva din utilizarea exhaustiva
a resurselor, majoritatea nefiind probabil incluse in estimarile din paragraful precedent. O abordare metodologica care
poate fi sugerata este de masurare a lor ca indicatori fizici standard, apoi supunerea proiectului unei analize
corespunzatoare de multi-criterii.

3.2.7. Analiza senzitivitatii si a riscului

Factorii critici care inluenteaza succesul unei investitii in acest sector, asa cum a fost descris deja in paragraful cu privire la
analiza financiara, sunt in principal aceiasi privind costurile mari de investitie si lungimea ciclului.

Tinand cont de acestea, ar fi de folos daca analiza senzitivitatii si a riscului ar lua in considerare macar urmatoarele
variabile:

3
Daca, asa cum se intampla adesea, exista mari distorsiuni pe piata energiei (taxe, taxe interne, preturi impozitate,
stimulente etc.) ar fi o greseala sa se evalueze valoarea substitutiei din import folosint aceste preturi deformate.

45
- Costul fazei de cercetare (intelegand prin aceasta faza de prospectare pentru noi depozite sau cercetari privind noile
procese tehnologice);

- Costul proiectului in faza de realizare (costurile la locul respectiv);

- Dinamica solicitata (de exemplu, prognoze ale ratelor de crestere, ale elasticitatii consumului de electricitate, etc);

- Dinamica preturilor de vanzare a energiei produse (sau a produselor energetice);

- Dinamica costurilor critice ale intrarilor (combustibili, etc).

Alte adnotari: vezi appendix C.3

3.3. Drumuri si autostrazi


3.3.1. Obiective
Urmatoarele alternative trebuie luate in considerare:

- Constructia drumului poate fi de ajutor dezvoltarii locale (la o scara regionala sau teritoriala, etc), fie pentru ca ofera
un serviciu direct activitatilor productive (acesta este cazul, de exemplu, acolo unde un drum leaga o zona industriala de
un port) fie, pentru ca ajuta la satisfacerea nevoilor mari de transport ale populatiei locale (incluzand aici, de exemplu,
drumurile pentru turism si in scopuri de agrement); in amandoua cazurile analiza trebuie sa arate si sa quatinfice impactul
local;

- Infrastructura este o parte a retelei de drumuri la o scara ne-locala (inter-regionala, nationala sau internationala); in
acest caz constructia ei poate creea avantaje sau dezavantaje la nivel local, dar acestea trebuie luate in considerare in
analiza economica.

- Drumurile care sunt componenta a unei retele largi trebuie sa fie evaluate in cadrul retelei.

3.3.2. Identificarea proiectului

Un punct bun de pornire pentru o identificare, scurta dar clara si fara echivoc, a infrastructurii, este aceea de a defini
functiile acesteia, care sunt coerente cu obiectivele investitiei. Aceasta trebuie urmata de o descriere a tipului actiunii, care,
fie este un drum complet nou, sau o sectiune dintr-o mai mare infrastructura, fie o extensie sau modificare a unui drum
deja existent (de exemplu, constructia unei a treia benzi pe o autostrada cu doua benzi).

Aceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina cel putin urmatoarele date:

- Lungime (in km) si intinderea drumului, cu un plan atasat la o scara corespunzatoare;

- Legaturi fizice cu alte drumuri si pozitia intersectiilor importante (iesiri, legaturi cu alte infrastructuri, etc);

- Elemente fizice si conformatia drumului, incluzand exemple de una sau doua sectiuni tipice ale tonajului/greutatea
incarcaturii (aratand clar partile ce vor fi construite);

- Elemente tehnice importante, cum ar fi poduri si tunele, traversand alte infrastructuri, zone de servicii, informatii ale
traficului si centre de asistenta, etc.

3.3.3. Fezabilitate si analiza optiunilor

46
Problema cheie o reprezinta volumul traficului zilnic si in functie de anotimp.

In acest caz modelul scurgerii traficului catre/din intersectiile mari si prognoza tendintelor in timp constituie instrumentul
ideal pentru expunerea optimizarii proiectului (numarul si marimea benzilor, pozitia si structura iesirilor si/sau a legaturilor
etc), incluzand consideratii privind impactul asupra mediului. Orice elemente de importanta tehnica speciala pentru proiect
trebuie sa fie incluse daca este necesar (de exemplu, sectiuni acolo unde sunt diferente considerabile ale tonajului, tuneluri
si/sau poduri importante, echipament pentru informatii /ajutor al traficului, etc).
O analiza optima trebuie sa includa o comparatie cu:
• Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;
• Rute alternative;
• Sisteme alternative posibile de transport (cai ferate, transport maritim, etc).
3.3.4. Analize financiare
Analiza profitabilitatii trebuie realizata in conformitate cu metodele standard, vezi mai sus Capitolul 2.4. Cand este
necesar, se pot lua in considerare doua puncte de vedere: i) cel al investitorului in infrastructura si ii) cel al
managementului operational. In cazul de drumuri libere de taxe, analiza financiara trebuie sa masoara costul net prin
finantare publica si sa ofere comparatii semnificative cu alte investitii similare. In toate cazurile, se recomanda realizarea
unei prognoze pe linie orizontala, pe o durata de 30-35 ani.
Rata de rentabilitate financiara * Drumuri si autostrazi
minim -0.60
maxim 10.49
Media 3.93
Deviatie standard 2.79
* Date esantion: 12 proiecte mari din 97 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.3.5. Analiza economica

Deoarece scopul analizei economice este de a arata cresterea beneficiilor sociale, acestea fiind beneficiile pe care proiectul
le aduce comunitatii locale, se poate realiza printr-un singur pas, ca si cand proprietarul sau posesorul licentei si licenta
sunt unul si acelasi.
In plus de toti parametrii analizei financiare, urmatoarele costuri si beneficii trebuie luate in
considerare:
• timpul economisit
• reducerea numarului de accidente
• costul crescut pentru utilizator
• factori externi
a) Timpul economisit se compara cu situatia in care nu se realizeaza proiectul, quantificand-se pe bazele unei analize
tehnice a timpului de calatorie; valoarea economica a timpului economisit este o functie a venitului mediu economic al
utilizatorului; in practica, poate fi folositor sa subdivizezi utilizatorii pe categorii (de exemplu: utilizatori individuali
sau vehicule usoare, estimandu-se media numarului de ocupanti per vehicul si considerand venitul mediu al
persoanelor particulare; utilizare comerciala sau vehicule grele, referindu-se la media incarcaturii si la valoarea medie
adaugata companiilor de utilizatori potentiali); ca un indicator, valoarea timpului considerat in 27 proiecte mari de a
doua generatie (1994-99) a fost o medie de 9.56 Euro/ora (deviatie standard s = 2.48 Euro/ora) pentru vehicule usoare
si 12.66 Euro/h (s = 5.56 Euro/ora) pentru vehicule grele.

b) Reducerea numarului de accidente, care poate fi estimata pe baza unei analize tehnice a elementelor de siguranta a
drumului; pentru a-i acorda o valoare economica este necesar sa se faca referire pe de o parte (accidente non-fatale) la
costul total al tratamentului spitalicesc si costul pierderii venitului ca urmare a posibilei absente de la munca si, pe de
alta parte (accidente fatale) la costul vietii umane quantificate pe baza venitul mediu si a sperantei de viata.

47
c) Costurile crescute pentru utilizatori (de exemplu numar de km parcursi), quantificati in termenii celui mai mare
consum de combustibil (curbe ale consumului conform vitezei), cauciucuri, etc, ca si a uzura si deprecierea partilor
mecanice.

d) In plus, va fi de asemeni de ajutor daca solicitantul va evalua, cand este posibil, efectele externe, cele negative cum ar
fi pierderea terenului agricol, posibila realocare a zonelor rezidentiale, comerciale sau industriale, poluarea 4 fonica si
atmosferica, si cele pozitive, ca de exemplu, posibila crestere a castigurilor locale datorita instalarii de noi
intreprinderi (de exemplu, servicii adiacente drumurilor, restaurante, activitati comerciale, etc), ca rezultate directe ale
existentei noului drum 5.
Rata de rentabilitate financiara * Drumuri si autostrazi
minim 5.00
maxim 94.65
Media 18.63
Deviatie standard 13.15
* Date esantion: 91 proiecte mari din 97 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.3.6. Alte elemente de evaluare

Acest capitol se refera in principal la alte elemente ale impactului asupra mediului (poluare vizuala, fonica, etc) care, in
orice caz, in conformitate cu legile Tarilor Membre trebuie sa fie parte a procedurilor de aprobare. In cazul modernizarii
unor drumuri existente, impactul lucrarilor constructiei drumului asupra fluxului traficului trebuie de asemeni analizat si
mentionat ca va fi restrans la minimum.

3.3.7. Analiza senzitivitatii si a riscului

Factorii critici care influenteaza succesul unei investitii in sectorul transportului pe drumuri sunt in principal de trei tipuri
si implica prognoza fluxului traficului (cerere), lipsa elasticitatii investitiei (capacitatea excesiva este deseori solicitata in
etapele de debut ale operatiunii), determinarea influentei activitatilor adiacente (de exemplu, eficienta unui drum este
dependenta de reteaua buna a drumurilor de legatura). Tinand cont de acestea, este recomandat pentru analiza senzitivitatii
si a riscului sa se tina seama de cel putin urmatoarele variabile:

- Dinamica taxelor de-a lungul unei perioade de timp;

- Rata de modificare a traficului de-a lungul unei perioadei de timp (vezi graficul de mai jos);

- Numarul de pasageri in vehicule usoare si tonajul vehiculelor grele, care influenteaza valoarea timpului (vezi
graficul din paragraf 2.10);

- Valoarea vietii si a handicapurilor temporare

Alte adnotari: vezi appendix C.4, C.5

3.4. Cai ferate de suprafata si subterane


3.4.1. Obiective
In plus de sistemele autostrazilor si celor subterane, acest capitol include proiecte pentru alte tipuri de transport pe roti,
cum ar fi tramvaie, sisteme mixte, etc.
4
Impactul acestuia din urma poate fi evaluat, printre altele, ca pierdere in valoare comerciala a terenurilor in zonele
invecinate.
5
Atentie: dubla quantificare trebuie evitata: posibila crestere a venitului local este deja inclusa in parametrii economici
analizati mai inainte.

48
Ca si in cazul drumurilor, obiectivul proiectelor din acest sector poate fi unul din alternativele de mai jos:

- Infrastructura (autostrazii) este parte integranta a unei retele inter-regionale si/sau nationale; in acest caz, realizarea
ei poate aduce avantaje sau dezavantaje la nivel local, ceea ce trebuie luat in considerare in analiza economica;

- Constructia sistemului este de ajutor dezvoltarii locale (la o scara regionala sau metropolitana, etc), deoarece, fie
ofera un serviciu direct activitatilor de productie (acesta este cazul, de exemplu, unei linii adiacente legate de o zona
industriala),fie ajuta la satisfacerea nevoilor mai mari de transport ale populatiei locale (se includ aici cai ferate subterane
si sistemul de transport urban, tramvaie, etc).

Analiza trebuie sa arate si sa quantifice impactul net pozitiv local (de exemplu, reducerea traficului
pe drumuri urbane, si poluarea in cazul transportului subteran).

3.4.2. Identificarea proiectului


Aici, din nou, este de asemeni folositor de a defini functiile acesteia, care sunt coerente cu obiectivele investitiei. Aceasta
trebuie urmata de o descriere a tipului actiunii, fie ca aceasta este o constructie complet noua, o sectiune dintr-o
infrastructura mai mare, sau parte a unei extensii sau modificari la o constructie existenta (cum ar fi elaborarea unei benzi
secundare sau electrificarea si/sau automatizarea structurilor existente). Incorporarea functionala a infrastructurii proiectate
in cadrul sistemului de transport (fie urban, regional, inter-regional sau national) trebuie facuta in mod clar.

Aceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina cel putin urmatoarele date:

- Lungime (in km) si intinderea structurii, cu un plan grafic atasat la o scara corespunzatoroare;

- Legaturi fizice si functionale cu alte structuri de transport si pozitia intersectiilor importante (statii, linii secundare,
conexiuni inter-modale, etc);

- Elemente fizice si conformatia structurii, incluzand exemple de una sau doua sectiuni tipice si/sau schite;

- Elemente tehnice importante, cum ar fi tunelele.

3.4.3. Analize de fezbilitate si optiuni

Problema cheie o reprezinta volumul traficului, cel putin in termeni zilnici si in functie de anotimp. In acest caz, ca etalon,
fluxul traficului catre/din intersectii mari si prognoza pentru tendintele in timp, constituie instrumentul ideal pentru
aratarea optimizarii proiectului, incluzand consideratii privind impactul asupra mediului. Orice elemente de importanta
tehnica speciala pentru proiect trebuie sa fie incluse daca este necesar (de exemplu, taluzuri, tuneluri si/sau poduri
importante, echipament sofisticat de protectie/automatic, etc).
Analiza de optiuni trebuie sa includa o comparatie cu:
- Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului
- Rute alternative
- Transport alternativ (drumuri, maritim, etc)
3.4.4. Analize financiare
Aici se pot urma liniile directoare ale infrastructurii drumurilor. De notat ca in cazul liniilor ferate, corpul de
conducere/management si investitorul sunt aceiasi in majoritatea cazurilor, spre diferenta de sistemele locale (cai ferate
subterane sau suburbane, etc). Mai mult, utilizarea acestor structuri rareori este gratisa. In scopul de evaluare a tendintelor
temporale asteptate, poate fi folositor, mai ales in cazul sistemelor locale, sa se faca referire la prognozele privind
populatia din zona, tinand cont de orice planuri ale orasului (realocarea afacerilor, renovarea centrelor istorice ale orasului,
etc).
Rata de rentabilitate financiara * Cai ferate Subteran

49
minim 1.63 5.18
maxim 21.50 9.50
Media 6.44 7.86
Deviatie standard 4.26 1.91
* Date esantion. Cai ferate: 31 proiecte mari din 56 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2)

Subteran. 3 proiecte mari din 6 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.4.5. Analize economice


In plus de toti parametrii analizei financiare, vor trebui luate in considerare urmatoarele costuri
si beneficii:
- Economisirea timpului
- Reducerea accidentelor
- Diversiunea venitului
- Factori externi
Economisirea timpului se compara cu situatia cand proiectul nu ar exista, va fi quantificat conform celor sugerate la
capitolul drumuri; de notat ca se va lua in considerare timpul economisit ca un rezultat al inlocuirii cu alte mijloace de
transport mai putin eficiente; poate fi folositor sa se subdivizeze utilizatorii pe categorii (de exemplu: pasageri si bunuri);
ca un indicator, valoarea timpului considerat in 27 proiecte mari de a doua generatie (1994-99) a fost o medie de 7.44
Euro/ora (σ = 3.17 Euro/ora) indiferent de tipul utilizatorului

Reducerea numarului de accidente trebuie evaluate la fel ca si la drumuri; acest parametru este in special relevant acolo
unde sunt implicate proiecte de modernizare.

Inca odata este folositor daca efectelor externe li se vor acorda o valoare monetara:

- Negativa, cum ar fi pierderea terenului agricol, posibila realocare a altor infrastructuri si/sau posibila realocare a
zonelor rezidentiale, comerciale sau industriale;

- Pozitiva, prin exemple de posibila crestere acastigurilor locale datorita instalarii de noi intreprinderi (de exemplu,
restaurante sau magazine in noile statii);

- Anumite tipuri de poluare pot fi reduse in anumite zone, iar, in acelasi timp, in alte zone pot creste anumite tipuri de
poluare 6.
Rata de rentabilitate financiara * Cai ferate Subteran
minim 2.80 10.09
maxim 55.10 18.90
Media 13.83 15.06
Deviatie standard 8.76 3.23
* Date esantion. Cai ferate: 43 proiecte mari din 56 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2)

Subteran. 4 proiecte mari din 6 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.4.6. Alte elemente de evaluare


In cazul tramvaielor, sistemelor subterane si mixte, impactul lucrarilor de constructii asupra fluxului de trafic sub-urban si
urban trebuie de asemeni analizat si mentionat ca va fi restrans la minimum.

6
Asa cum s-a mentionat, sistemele locale (subterane, tramvaie, sisteme mixte) ar trebui sa aduca o reducere neta a poluarii
de toate tipurile.

50
3.4.7. Analize de senzitivitate si risc

Observatiile facute la drumuri, in ceea ce priveste factorii critici care influenteaza investitia, sunt la fel de valabili pentru
cai ferate. Din acest punct de vedere, se recomanda pentru analiza senzitivitatii si riscului se sa ia in considerare cel putin
urmatoarele variabile:

- Dinamica costului biletului si tarifele (pentru pasageri si bunuri) de-a lungul unei perioade de timp;

- Rata de schimbare a traficului de-a lungul unei perioade de timp (vezi grafic in paragraf 3.3.7);

- Rata de substitutie a altor infrastructuri existente;

- Numarul de pasageri sau volumul bunurilor per tren, care influenteaza valoarea timpului (vezi graficul de mai jos);

- Valoarea vietii si a handicapurilor temporare.

Alte adnotari: vezi appendix C.4. C.6

3.5. Porturi, aeroporturi si retele de infrastructura


3.5.1. Objective

Aceste structuri actioneaza ca o interfata intre retelele de transport national si international si sistemele locale.

In general, castigul unui proiect in acest sector este acela de promovare a dezvoltarii locale, fie pentru ca ofera servicii
directe activitatilor de productie sau pentru ca satisface nevoile mari de transport ale populatiei locale, fie pentru
completarea si permiterea utilizarii la maxim a retelelor de transport national/international. Amandoua aspectele trebuie
incluse in analiza.

In anumite cazuri (de exemplu, porturi turistice) castigul dezvoltarii locale este de departe cel mai important, si ca urmare
analiza trebuie sa arate si sa quantifice impactul pozitiv local.

3.5.2. Identificarea proiectului


Tinand cont de marea intindere de posibile alternative, o atentie mare se va acorda definirii precise a functiilor proiectului,
explicandu-se daca este vorba de o constructie complet noua, sau de extinderea sau modificarea unei structuri existente (de
exemplu, automatizarea traficului si un parc de containere, extinderea sau imbunatatirea serviciilor la sol intr-un aeroport).

Functiile incluse ale infrstructurii proiectate in cadrul unui sistem (existent sau proiectat) de
transport (regional, national sau international) trebuie sa fie clar exprimat.

Aceasta parte a raportului analizei trebuie sa contina urmatoarele date:

- Tipul si marimea al modurilor de transport (avioane, vapoare, etc) care vor beneficia in urma structurii;

- Elemente fizice (cu un plan atasat la o scara corespunzatoare), cum ar fi:

- Numar si lungime totala (in m) a drumurilor din cadrul aeroportului,

- Numar si lungime totala (in m) a picioarelor de pod/stalp sau chei pentru porturi;

- Zone de depozitare acoperite sau descoperite (in mii de m²) pentru structuri inter-modale (si de asemeni pentru
porturi, daca depozitul este parte din proiect);

51
- Legaturi fizice sau functionale cu alte sisteme de transport locale, cum ar fi drumuri, cai ferate, etc (ar fi necesar sa
se ataseze schite schematice); pentru un aeroport, de exemplu, ar fi important sa se arate legaturile cu orasele care le va
servi, penmtru un port turistic legaturile cu alte structuri turistice, etc;

- Elementele tehnice si conformatia structurilor mari, inclunzand exemple de unul sau doua sectiuni tipice sau schite
(sectiuni din drumuri, aranjamentul structural al cheiurilor etc) aratand clar partilor care urmeaza sa fie construite;

- Tehnici de constructie si elemente tehnice ale constructiilor si alte structuri ale serviciilor, cu planuri si sectiuni
atasate;

- Elemente tehnice semnificative, cum ar fi transportul intern, sisteme de macarale, echipament pentru controlul
computerizat al traficului, traficul automatic al bunurilor, etc.

3.5.3. Fezabilitate si analiza optiunilor


Punctul de referinta este reprezentat de traficul de pasageri si/sau bunuri, bazat pe tendinte zilnice sau in functie de
anotimp.

Modelul fluxului de trafic si prognoza pentru tendintele de-a lungul timpului constituie informatii esentiale pentru aratarea
optimizarii nete a proiectului.

Acest capitol ar trebui de asemeni sa includa solutii tehnologice adoptate pentru orice probleme tehnice semnificative ale
proiectului.

Analiza optiunii trebuie sa includa o comparatie cu:

- Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;

- Posibile locatii alternative pentru aceiasi infrastructura;

- Posibile sisteme alternative de transport.

3.5.4. Analize financiare

Corpul director/management si investitorul sunt aceiasi in multe cazuri, dar in cazul porturilor turistice sau structurilor
intermodale, de exemplu, acestia doi pot fi diferiti si, in cazul acesta, este recomandabil sa se realizeze analiza din
amandoua punctele de vedere. In evaluarea fluxului de intrari, in plus fata de taxe, chirii sau alte forme de plata pentru
utilizarea structurii, trebuie sa se tina cont de tarifele sau preturile de vanzare a oricaror servicii aditionale posibile, oferite
de management (de exemplu, furnizare de apa si combustibil, servicii de catering, intretinere si servicii de depozitare, etc).
Pentru rezultate, ca si pentru costurile investitiei 7, deprecierea, intretinerea 8, costuri ale personalului tehnic si
administrativ al proiectului si cel al serviciilor suplimentare sau cheltuieli de regie, este necesar sa se tina cont de pretul de
achizitionare a produselor si serviciilor necesare pentru munca de zi cu zi ale structurii si ale serviciilor suplimentare.

Se recomanda realizarea unei prognoze pe linie orizontala, pe o durata de 30.


Rata de rentabilitate financiara * Aeroporturi Porturi
minim 6.19 3.66
maxim 16.02 15.49
Media 10.73 8.49
Deviatie standard 3.22 4.47
7
Costurile de investitie includ, ca de exemplu, urmatoarele: lucrari, exproprieri, cheltuieli de asigurare, etc, cheltuieli
pentru echipamente si masini, cheltuieli generale. In plus, costul unei intretineri speciale poate fi solicitat investitorului sau
detinatorului licentei, in conformitate cu contractul de licenta.
8
Intretinere obisnuita; pentru intretinerea speciala vezi nota de mai sus.

52
* Date esantion. Aeroporturi 5 proiecte mari din 12 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2)

Subteran. 4 proiecte mari din 8 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.5.5. Analiza economica


Analiza economica trebuie sa urmareasca modelul celei pentru drumuri, luand in considerare comentariile de mai jos.
In plus fata de parametrii analizei financiare, urmatoarele costuri si beneficii trebuie sa se ia in
considerare:
- timpul economisit
- variatii in rata accidentelor
- venit pierdut prin diversiunea traficului
- crestere a venitului pentru comert si turism
- alti factori externi
a) Timpul economisit comparat cu situatia in care lipseste realizarea proiectului va fi quantificat conform celor sugerate
pentru drumuri si prin divizarea utilizatorilor in categorii (de exemplu, pasageri si bunuri); de notat ca se va lua in
considerare timpul economisit ca un rezultat al inlocuirii cu alte mijloace de transport mai putin eficiente (sau
manevrarii bunurilor), ca un indicator, valoarea timpului considerat in 27 proiecte mari de a doua generatie (1994-99)
a fost o medie de 7.44 Euro/ora (σ = 3.17 Euro/ora) indiferent de tipul utilizatorului.

b) Posibile variatii in ceea ce priveste rata accidentelor9, in special in proiectele de modernizare; in acest caz se va lua in
considerare nu doar rata pentru utilizatori (pasageri, personal anagajat, transportatori, etc) dar si pentru insasi lucratorii
infrastructurii.

c) Reducerea venitului social ca urmare a descresterii traficului in alte sisteme de transport existente care pot fi (partial)
inlocuite de cel nou.

d) Cresterea venitului pentru comert sau turism poate fi estimata printr-o simpla multiplicare.

Inca o data este necesar ca efectele externe sa aiba valoare:

- Cele negative cum ar fi pierderea de teren agricol, posibila realocare a altor infrastructuri si/sau posibila realocare de
zone rezidentiale, comerciale sau industriale, poluarea mediului (acustic, vizual, etc), consumul de materiale de baza
10
;

- Cele pozitive, de exemplu valoarea crescuta a terenului si a terenului imobiliar in zona de impact a unui port turistic
sau posibila crestere a castigurilor locale ca urmare a infiintarii de noi intreprinderi (hoteluri, restaurante sau magazine
in noul aeroport sau port) cu atentie in evitare dublarii;

- Venit suplimentar aparut din comert.


Rata de rentabilitate financiara * Aeroporturi Porturi
minim 1.00 7.46
maxim 36.34 41.00
Media 16.90 19.96
Deviatie standard 9.28 4.15
* Date esantion. Aeroporturi 9 proiecte mari din 12 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2)

9
Se va urma metodologia descrisa pentru drumuri.
10
Impactului acesteia din urma i se poate da valoare prin referire la pierdere in valoarea comerciala a terenului din acea
zona respectiva.

53
Porturi. 5 proiecte mari din 8 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.5.6. Alte elemente de evaluare


Acest capitol se refera in principal la alte elemente ale impactului asupra mediului (poluare vizuala, fonica, etc) care, in
orice caz, in conformitate cu legile Tarilor Membre trebuie sa faca parte din procedurilor de aprobare.

In cazul de noi infrastructuri sau extensijii semnificative, se va lua in considerare impactul local in teritoriu, in termenii de
aglomerare urbana si a traficului, etc, si mentionat ca va fi restrans la minimum.

3.5.7. Analiza senzitivitatii si a riscului


Observatiile facute la drumuri cu privire la factorii critici care influenteaza succesul investitiei sunt valabili si pentru aceste
infrastructuri. Tinand cont de aceasta, se recomanda pentru analizarea senzitivitatii si a riscului sa se tina seama cel putin
de urmatoarele variabile:

- Rata de schimbare a traficului de-a lungul unei perioade de timp;

- Rata de substitutie cu alte infrastructuri existente;

- Valoarea timpului

- Valoarea vietii si a handicapurilor temporare.

Alte adnotari: vezi appendix C.4. C.7, C.8

3.6. Aprovizionare cu apa, transport si distributie


3.6.1. Obiective
Investitiile in acest sector sunt deseori de un volum considerabil, pentru lucrarile necesare la purificarea, colectarea si
conservarea resurselor de apa (baraje, lacuri de acumulare, etc) transport pe o scara mare (conducte de transport mari, lead
ins, etc), rezervoare si retele pentru distributia locala a apei. Proiectele pot include uzine pentru pomparea si productia apei
(instalatii de desalinizarea apei de mare) sau pentru tratarea ei.

In general castigul unui proiect in acest sector este acela de promovare a dezvoltarii locale (pe o scara teritoriala sau
metropolitina, etc) deoarece ofera servicii directe activitatilor de productie (agricultura sau industrie) si pentru ca satisface
nevoile mari de transport ale populatiei locale.Analiza trebuie sa arate si sa quantifice prin urmare un impact pozitiv local.

Uneori proiectul poate sa aiba obiective care nu sunt locale, de exemplu la nivel regional sau inter-regional; acesta este
cazul, de exemplu, conductelor de transport pe distanta lunga din zone relativ bogate spre zone aride. Acest aspect trebuie
in mod corespunzator luat in considerare.

3.6.2. Identificarea proiectului


Este necesar sa se mentioneze daca resursa de apa este destinata irigatiei si/sau altor obiective agricole, pentru asigurarea
zonelor industriale, pentru sistemul de apa potabila in centre urbane, sau pentru multiple scopuri.11. Este necesar de
asemeni sa se faca distinctia intre tipurile de investitie, clasificandu-le conform functiilor lor prevalente, ca de exemplu, in
urmatoarele categorii: I) conducte de apa complet noi; ii) modernizarea si/sau inlocuirea partiala a conductelor existente;
11
Daca proiectul implica productia de energie hidroelectrica analiza trebuie sa tina seama de consideratiile privind sectorul
productiei de energie.

54
iii) lucrari pentru cresterea depozitelor de apa existente; iv) lucrari pentru garantarea furnizarii de apa in timpul periadelor
de seceta (de-a lungul anotimpurilor, anual 12; v) completarea retelei de distributie; vi) actiuni pentru cresterea eficientei
manageriale.

Cand este vorba de extinderi sau modernizari, vor fi clar aratate legaturile functionale ale
infrastructurii proiectate in cadrul sistemului de conducte existent.

Acest capitol trebuie sa ofere cel putin urmatoarele date tehnice:

- Date functionale de baza cum ar fi: numarul de locuitori serviti, aria irigata (in hectare) numarul si tipul structurii de
productie folosita, per capita (l/g* locuitor) sau per hectar (l/g* hectar) aprovizionare cu apa, date privind calitatea
apei (prin analize de laborator).

- Elemente fizice 13

- Legaturi fizice si functionale intre structuri si cu alte posibile uzine (ar fi de ajutor atasarea de desene tehnice si
scheme);

- Elemente tehnice si conformatia structurilor mari, inclusiv exemple de unul sau mai multe sectiuni tipice sau schite
(sectiuni ale conductelor, sectiuni din camerele de control, etc) aratand clar partilor ce se vor construi;

- Elemente de constructie si elemente tehnice al uzinelor mari pentru priectare, productia sau purificare, atasandu-se
desene detaliate functionale, daca este necesar;

- Elemente tehnice de constructie si tehnice ale constructiilor si altor structuri de servicii, atasandu-se planuri si
sectiuni;

- Elemente semnificative tehnice, cum ar fi intersectarile, tunelurile, remote control/control de la distanta sau
echipament computerizat de servicii, etc (incluzand date si desene).

3.6.3. Fezabilitate si analiza optiunilor

Punctele de referinta il constituie cererea de furnizare a apei din partea utilizatorilor 14, care poate fi impartita in
componente in conformitatea cu utilizarea apei (cerere pentru apa potabila, sau pentru scopuri de irigatie sau industriale,
etc) si orarul acestei cereri (zilnic, in functie de sezon etc). Estimarea curbei cererii se poate baza pe date obtinute din
experiente anterioare in zona in cauza, sau pe alte metode de prognoza. Acest capitol trebuie de asemeni sa includa
consideratii asupra impactului asupra mediului, in special pentru lucrari cum ar fi baraje, conducte mari, uzine tehnologice
importante, etc. Acest capitol trebuie sa includa de asemeni solutii tehnologice adoptate pentru probleme tehnice
semnificative ale proiectului.

Analiza optiunilor trebuie sa includa o comparatie cu:

- Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;

12
Acestea sunt masuri de “siguranta” de valoare importanta strategica.
13
De exemplu: lungimea totala (km), diametrii nominali (mm), rata fluxului de curgere nominala (l/s) si caderea (m) a lead
ins se ataseaza un plan topografic al zonei pe o scara corespunzatoare, volum nominal (milioane de m³) si marimea portilor
barajului (m), numar, lungime (m) si rata nominala a fluxului de curgere (l/s) pentru preluarile de apa curgatoare, numar,
adancime (m), diametru (mm), curgere (l/s), dezvoltare liniara (km) si diametrii caracteristici (mm) al retelelor, capacitatii
rezervorului (m³), scurgerilor nominale (l/s) si ridicarilor (m) a schitelor uzinelor (se ataseaza schite si sectiuni), scurgerea
nominala (l/s), productia (m³/g) si puterea absorbita/consumata (KW sau Kcal/ora) pentru uzine de tratare a apei potabile si
uzine de desalinizare.
14
Este recomandat a se referi la cerere efectiva, care difera de cererea potentiala pentru ca ia in considerare extensia
efectiva a serviciilor (in numarul de locuinte legate la retea, numarul de activitati publice si private care folosec cu adevarat
serviciile, etc).

55
- Alternative posibile in cadrul aceleiasi infrastructuri (rute alternative pentru conducte, diferite tehnici de constructie
a barajelor, diferite pozitionari si/sau procese tehnologice ale uzinelor, etc);

- Imbunatatiri in functionarea uzinelor existente si a liniilor de distributie;

- Alternative globale posibile (baraj in loc de well field, sau refolosirea in agricultura a apei utilizata, tratata
corespunzator).

3.6.4. Analize financiare

Deoarece corpul managerial si investitorul este de cele mai multe ori identic, dar in cazul cand ei sunt diferiti
(acest lucru se poate intampla, de exemplu, cu o retea de distributie construita de o companie publica
administrata de intreprinderi private) este recomandat de a tine cont de aceasta, cand se realizeaza analizele
financiare, din punctul de vedere al celor doua parti.

Venitul financiar deriva in general din tarifele aplicate din vanzarea apei 15, care trebuie, totusi, separata de taxele pentru
canalele de epurare si/sau epurarea, daca este cazul. Tarifele sau preturile de vanzare ale posibilelor servicii aditionale
oferite utilizatorilor (conectarea la canalizare, intretinere periodica, etc) trebuie luate in considerare. Rata cresterii cererii se
poate baza pe estimarea dinamicii demografice si/sau planurile de dezvoltare (planificate sau “naturale”) al activitatilor
economice in zona respectiva (dezvoltarea culturilor agricole, cresterea septelului, turism, activitati industriale private,
etc).

Cat priveste rezultatele, ca si costurile investitiei, deprecierea (sau valoarea reziduala a investitiei), intretinere, costuri ale
personalului tehnic si administrativ si de regie, este necesar a se tine cont de pretul de achizitie a produselor si serviciilor
necesare pentru munca zilnica a structurii respective si a serviciilor aditionale.

Se recomanda realizarea unei prognoze pe linie orizontala, pe o durata de 25-30.


Rata de rentabilitate financiara * Structura conductelor
minim -16.10
maxim 10.36
Media - 1.01
Deviatie standard 7.64
* Date esantion. 10 proiecte mari din 29 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.6.5. Analize economice


In plus de elementele care deriva din analiza fluxului financiar, principalele benficii sociale ce se vor introduce in analiza
economica a pretului sunt reprezentate de pretul “din umbra” a lapei. Acest pret din umbra (shadow price) poate fi estimat
printr-un pret al apei pe baza preturilor pietii pentru serviciile alternative (tancuri rezervoare, apa imbuteliata) sau alte
metode 16.

Alte elemente (factori externi) care trebuie, daca este posibil, sa fie evaluati sunt:

- Posibila evaluare (valoare) data zonei deservite, quantificabila, de exemplu, de re-evaluarea terenurilor imobiliare si a
preturilor pamantului.

- In cazul de lacuri artificiale, cresterea venitului datorita instalarii de activitati conectate (turism, pescuit, etc)

- Efecte negative ale posibilului impact asupra mediului (pierderea de teren, impact asupra mediului inconjurator,
asupra zestrei cinegetice si a altor infrastructuri (exemplu, drumuri)

15
Pretul de vanzare a serviciilor conductelor variaza foarte mult de la o tara la alta si intre zone diferite ale aceleiasi tari.
16
Vezi lista din Appendix B pentru metodologii aplicabile.

56
- Efecte negative datorita deschiderii de zone de constructii, in special pentru retelele urbane (impact negativ asupra
locuintelor, functiilor productive si a serviciilor, zestrei culturale, istorice, mobility, in cadrul agriculturii si asupra
infrstructurii, etc).
Rata de rentabilitate financiara * Structura conductelor
minim 6.00
maxim 52.50
Media 18.92
Deviatie standard 12.04
* Date esantion. 23 proiecte mari din 29 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2)

3.6.6. Alte elemente de evaluare


Legislatia in majoritatea tarilor membre cere o evaluare obligatorie, in stadiul de aprobari, a impactului asupra mediului
pentru unele din proiectele privind furnizarea apei (baraje, conducte mari, etc). O abordare cantitativa-calitativa poate
utiliza metode de analiza multi-obiective (sau multi-criterii).

3.6.7. Senzitivitate si analiza riscului

Este recomandat pentru analiza de fezabilitate si a optiunilor sa se ia in considerare cel putin urmatoarele variabile:

- Costul investitiei

- Rata cresterii demografice a populatiei (din motiv al apei potabile)

- Rata de dezvoltare a culturilor agricole (din motive de irigatii)

- Variatii ale tarifelor pe o perioada de timp

- Dinamica costurilor pe o perioada de timp a unor bunuri si servicii importante pentru anumite proiecte (costul
combustibilului si/sau electricitatii pentru uzine de desalinizare)

Alte materiale: vezi appendix C.9

57
3.7. Canalizare si statii de epurare

3.7.1. Obiective

Obiectivele sunt aproape intodeauna legate de dezvoltarea locala si pot fi luate in considerare dintr-un dublu punct de
vedere: I) aceste actiuni sunt facute sa “inchida” ciclul-apei din motive igienico-sanitare si, pot fi privite ca parte integranta
a serviciilor de furnizare a apei, ii) reprezinta de asemeni masuri de siguranta a mediului.

Analiza trebuie, prin urmare, sa arate un impact pozitiv local din amandoua punctele de vedere: servicii
catre utilizatori si masuri de siguranta a mediului.

3.7.2. Identificarea proiectului


In scopul de a defini functiile proiectului, este recomandat sa se declare daca investitia este destinata sa serveasca unei
zone prevalente urbane, industriale sau agricole, sau daca destinatie este mixta; mai mult, este de asemeni recomandat sa se
clasifice tipul de investitie , in conformitate cu functiile majore, in urmatoarele categorii: I) constructia unor sisteme in
totalitate noi de colectare, separare si purificare a apei, ii) modernizarea si/sau partial inlocuirea unor sisteme existente, iii)
sisteme de purificare pentru sisteme existente de canalizare, iv) completare a statiilor de epurare cu terte uzine de tratament
pentru a permite refolosirea partilor purificate, v) constructia de canalizari principale ce se vor lega de sistemele de
purificare existente, vi) completarea retelei de canalizare, vii) proiecte pentru imbunatatirea eficientei.

Pentru canalizari trebuie clar mentionat daca acestea sunt pentru ape reziduale sau pentru apa de ploaie sau pentru sisteme
mixte.

Este in special important, cand este vorba de extinderi sau modernizari, ca sa fie clar mentionate legaturile functionale ale
infrastructurii proiectate in sistemele existente.

Acest capitol trebuie sa furnizeze cel putin urmatoarele date tehnice:

- Date de baza functionale cum ar fi: numarul de locuitori serviti, numarul si tipul de structuri de productie servite,
numarul de locuitori echivalent, volumul si parametrii poluantilor posibili din apa care se vor trata (analize de
laborator) si restrictii privind calitatea apei reziduale (definite juridic);

- Elemente fizice 17

- Legaturi fizice si functionale intre structuri si alte posibile uzine deja existente.

- Elemente fizice, conformatia structurilor principale, incluzand exemple a unul sau mai multor sectiuni sau planuri
tipice (sectiuni ale conductelor de colectare, conducte de deseuri pentru epuratori, puturi de inspectie, etc) ce vor arata
partilor care se vor construi.

- Elemente tehnice de constructie si elemente tehnice ale proiectelor principalelor uzine, ecrane ;

- Elemente tehnice de constructie si elemente tehnice ale echipamenteului de purificare si de eliminare in corpul final de
primire a apei (conducte subacvatice), ecrane;

- Elemente tehnice de constructie si elemente tehnice a structurilor altor servicii, cu schite ale sectiunilor atasate;

17
De exemplu: lungimea totala (km), diametrii nominali (mm), rata fluxului de scurgere nominala (l/s) si ridicarea (m) a
principalelor tevi in conductele de canalizare, volum nominal (milioane de m³) si marimea portilor barajului (m), diametru
liniar (mm), si diametrii caracteristici (mm) ai retelei de canalizare, (se ataseaza schite si sectiuni) la o scara
corespunzatoare), volum nominal (milioane de m³) si caderea (m) a planurilor desenate ale uzinelor posibile (schite si
sectiuni), curgere nominala (l/s), potentiali (locuitori echivalenti), eficienta de purificare a epuratorilor.

58
- Elemente tehnice semnificative, cum ar fi intersectiile, tunelurile, solutii tehnice pentru epuratori in zone (de exemplu,
turistice) cu variatii considerabile a nevoilor, remote control (control la distanta) sau echipamente computerizate, etc.

3.7.3. Fezabilitate si analiza optiunilor


18
Punctul de referinta il reprezinta cererea efectiva pentru furnizarea apei a utilizatorilor , in principal echivalenta cu
cantitatea de apa reziduala ce va fi tratata si introdusa in conducte.

Analiza optiunilor trebuie sa includa o comapratie cu:

- Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;

- Alternative posibile in cadrul aceleiasi infrastructuri (rute alternative pentru canalizarilor,


poszitionari diferite si/sau procesul tehnologic al uzinelor de purificare, etc);

- Alternative posibile pentru apa introduse in corpurile de primire finale.

Suplimentar, daca nu este deja solicitat de catre proiect, este necesar sa se recomande alternative ale re-
utilizarii ale apei reziduale.

3.7.4. Analize financiare


Corpul administrativ si investitorul sunt unul si acelasi in multe cazuri, dar daca ei sunt diferiti (acest lucru se poate
intampla, de exemplu, cu retelele si/sau uzinele construite de o companie publica dar administrata de intreprinderi private),
se va tine cont de aceasta in realizarea analizelor financiare din punctul de vedere al celor doua parti 19.

Intrarile financiare deriva in general din tarifele aplicate din vanzarea apei, din taxele pentru canalizari si/sau epurare.
Posibilele ramburasari (sau alte forme de transfer) pentru colectarea si transportul apei de ploaie va trebui luata in
considerare, daca acestea exista. In acest caz, tarifele sau preturile de vanzare a posibilelor servicii suplimentare oferite
utilizatorilor (hooking up, intretinere periodica, etc) vor luate in considerare. Rata de crestere a cererii poate fi bazata pe
estimarile dinamicii demografice si/sau pe perspectivele dezvoltarii, sau pe estimari ale activitatilor economice din zona
afectata (cresterea septelului, turism, activitati industriale private, etc). Pe de alta parte, in cazul sistemelor de canalizare si
purificare care, in general se utilizeaza gratuit, analiza trebuie sa masoare costul net catre finantele publice (FRR<O) si sa
ofere o comparatie semnificativa cu investitii similare.

Se recomanda realizarea unei prognoze pe linie orizontala, pe o durata de 25-30.


Rata de rentabilitate financiara * Epuratori si canalizare
minim -12.91
maxim 15.60
Media 1.79
Deviatie standard 9.81
Date esantion. 5 proiecte mari din 35 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2).

18
Pentru o estimare a se vederea capitolul privind furnizarea de apa, transport si distributie
19
Vezi capitolul referitor la drumuri, in special referitor la contractul-licenta.

59
3.7.5. Analize economice

In plus de elementele care deriva din analiza fluxurilor financiare, beneficiile sociale principale ce se vor introduce in
analiza economica pot fi evaluate conform cu estimarile cererii potentiale pentru apa reziduala 20 pe care investitia o va
satisface, pe baza unui pret stabilit pentru apa 21.

Alternativ, daca este posibil, valoarea directa se poate aloca beneficiilor, cum ar fi:

- Evitarea imbolnavirilor si a deceselor datorita unor servicii eficiente de canalizre; pentru valoarea vietii, vezi capitolul
privind drumurile;

- Evitarea pagubelor produse asupra terenurilor, bunurilor imobiliare si a altor structuri datorate inundatiilor sau
neregularitatii apei de ploaie, evaluata pe baza costurilor pentru intretinere si recuperare.

- In cazul revarsarilor apelor purificate in rauri, lacuri sau terenuri, valoarea resurselor de apa in colectari ne-poluate se
va estima in conformitate cu metodele aratate in capitolulul privind conducete de apa.

Din motivele mentionate in paragraful privind obiectivele, factorii externi ai mediului trebuie sa se quantifice in toate
cazurile, luand in considerare urmatoarele:

- Modificarea valorii de pe piata, a preturilor privind proprietatile imobiliare si terenurile;

- In cazul de rauri de siguranta, lacuri artificiale si ale organisme de colectare, cresterea venitului ca urmare a
activitatilor inrudite (turism, pescuit, etc)

- Factori externi ca urmare a posibilului impact asupra mediului 22;

- Factori externi ca urmare a deschiderii de zone de constructii, in speciale pentru reteaua de canalizare urbana
(impact negativ asupra functionarii privind locuintele, productia, serviciile, asupra mostenirii istorice si culturale,
cadrului agricol si infrastructua, etc)
Rata de rentabilitate financiara * Epuratori si canalizare
minim 4.10
maxim 66.00
Media 13.31
Deviatie standard 11.46
Date esantion. 28 proiecte mari din 35 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate (vezi Tabelele 1 si 2).

3.7.6. Alte elemente de evaluare

Poate fi de folos realizarea unei evaluari speciale a impactului asupra sistemului propus cand locatia investitiei se afla intr-
o zona sensibila din punctul de vedere al protectiei mediului.

3.7.7. Analiza senzitivitatii si a riscului

20
In principal aceeasi ca si pentru cererea de apa.
21
Vezi lista din Appendix B pentru metodologii aplicabile.
22
Legislatia in majoritatea Tarilor Membre cere o evaluare obligatorie, in stadiul de aprobare, a impactului asupra mediului
pentru anumite proiecte (de epurare)

60
Factorii critici care influenteaza succesul unei investitii in acest sector sunt aceleasi cu cele descrise la conductele de apa
(vezi paragraful resperctiv). Tinand cont de aceasta, este recomandat pentru analizar riscului si senzitivitatii sa se considere
cel putin urmatoarele variabile:

- Cistul investitiei;

- Rata cresterii demografice a poipulatiei si/sau a altor activitati implicate;

- Dinamica cererii de apa si taxele respective a re-utilizarii apei purificate;

- Variatii ale tarifelor pe o perioada de timp;

- Dinamica cisturilor de-a lungul timpului a unor bunuri si servicii importante pentru anumite proiecte (costul
substantelor chimice pentru epurari).

Alte materiale: vezi appendix C.10

61
3.8. TRATAMENTUL DESEURILOR SI AL REBUTURILOR........................................66
3.8.1 Obiective.............................................................................................................................................................66

3.8.2. Identificarea proiectului...................................................................................................................................66

3.8.3. Fezabilitatea si analiza opţiunilor....................................................................................................................66

3.8.4. Analiza Financiara............................................................................................................................................67

3.8.5. Analiza Economica............................................................................................................................................67

3.8.6. Alte elemente de evaluare.................................................................................................................................67

3.8.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii...................................................................................................................68

3.9. INFRASTRUCTURA DE INSTRUIRE......................................................................68


3.9.1. Obiective............................................................................................................................................................68

3.9.2. Identificarea proiectului...................................................................................................................................68

3.9.3. Fezabilitate si analiza opţiunilor......................................................................................................................69

3.9.4. Analiza Financiara............................................................................................................................................69

3.9.5. Analiza Economica............................................................................................................................................70

3.9.6. Alte elemente de evaluare.................................................................................................................................71

3.9.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii ..................................................................................................................71

3.10 MUZEE SI PARCURI ARHEOLOGICE..................................................................71


3.10.1. Obiective..........................................................................................................................................................71

3.10.2. Identificarea proiectului.................................................................................................................................71

3.10.3. Fezabilitate si analiza opţiunilor....................................................................................................................72

3.10.4. Analiza Financiara..........................................................................................................................................72

3.10.5. Analiza Economica..........................................................................................................................................73

3.10.6. Alte elemente de evaluare..............................................................................................................................73

3.10.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii.................................................................................................................73

3.11 SPITALE SI ALTE INFRASTRUCTURI SANITARE..............................................73


3.11.1 Obiective...........................................................................................................................................................73

3.11.2. Identificarea proiectului.................................................................................................................................74

3.11.3. Fezabilitate si analiza optiunilor....................................................................................................................74

3.11.4 Analiza Financiara...........................................................................................................................................75

3.11.5 Analiza Economica..........................................................................................................................................75

62
Spitale 75

3.11.6. Alte elemente de evaluare...............................................................................................................................76

3.11.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii..................................................................................................................76

3.12 PADURI SI PARCURI.............................................................................................76


3.12.1 Obiective...........................................................................................................................................................76

3.12.2. Identificarea proiectului.................................................................................................................................77

3.12.3. Fezabilitate si analiza optiunilor....................................................................................................................77

3.12.4 Analiza Financiara...........................................................................................................................................78

3.12.5 Analiza Economica...........................................................................................................................................78

3.12.6. Alte elemente de evaluare...............................................................................................................................78

3.12.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii.................................................................................................................78

3.13 INFRASTRUCTURI DE TELECOMUNICATII........................................................80


3.13.1 Obiective ..........................................................................................................................................................80

3.13.2 Identificarea proiectului .................................................................................................................................80

3.13.3 Fezabilitate si analiza optiunilor.....................................................................................................................81

3.13.4 Analiza Financiara...........................................................................................................................................81

3.13.5 Analiza Economica...........................................................................................................................................81

3.13.6 Alte elemente de evaluare................................................................................................................................82

3.13.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii..................................................................................................................82

3.14. PARCURI INDUSTRIALE SI TEHNOLOGICE......................................................82


3.14.1 Obiective...........................................................................................................................................................82

3.14.2 Identificarea proiectului..................................................................................................................................82

3.14.3 Fezabilitate si analiza optiunilor.....................................................................................................................83

3.14.4 Analiza Financaiara.........................................................................................................................................83

3.14.5 Analiza Economica...........................................................................................................................................83

3.14.6 Alte elemente de evaluare................................................................................................................................84

3.14.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii..................................................................................................................84

3.15 INVESTITII INDUSTRIALE SI ALTE INVESTITII PRODUCTIVE..........................84


3.15.1 Obiective...........................................................................................................................................................84

3.15.2 Identificarea proiectului..................................................................................................................................85

63
3.15.3 Fezabilitate si analiza optiunilor.....................................................................................................................85

3.15.4 Analiza Financiara...........................................................................................................................................85

3.15.5. Analiza Economica..........................................................................................................................................86

3.15.6 Alte elemente de evaluare................................................................................................................................86

3.15.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii..................................................................................................................86

A.1 SUMAR.....................................................................................................................88

A.2 MEDIUL ECONOMICO- SOCIAL.............................................................................88

A.3 CEREREA SI OFERTA DE PRODUSE CARE REPREZINTA REZULTATUL


PROIECTULUI.................................................................................................................89

A.4 OPTIUNI TEHNOLOGICE SI PLANURI DE PRODUCTIE......................................89

A.5 RESURSE UMANE...................................................................................................90

A.6 LOCALIZARE...........................................................................................................90

A.7 IMPLEMENTARE ....................................................................................................91

A.8 ANALIZA FINANCIARA...........................................................................................91

A.9 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA COST – BENEFICIU...........................................91

A.10 ANALIZA RISCULUI..............................................................................................92

GLOSAR .........................................................................................................................92

64
65
3.8. Tratamentul deseurilor si al rebuturilor
3.8.1 Obiective

In ceea ce priveste structurile de depurare/ canalizare, in acest sector obiectivele sunt aproape intotdeauna corelate
cu dezvoltarea locala si pot fi analizate din doua puncte de vedere:
i) aceste acţiuni sunt focalizate spre a “închide” ciclul de productie- consum al bunurilor de natura igienico-
sanitara si
ii) analiza din perspectiva salvaguardarii mediului. Analiza va trebui deci sa demonstreze un impact local
pozitiv din ambele puncte de vedere.

Investiţiile pot fi in majoritatea cazurilor de natura productiva ( îndepărtarea deseurilor generate de catre industrie si
/ sau servicii) sau pot fi destinate indepartarii deseurilor generate de catre populaţia urbana (deşeuri menajere). Pot
avea deasemena obiectivul de a recupera materiile prime secundare sau energia rezultata.

3.8.2. Identificarea proiectului


Pentru a putea defini funcţiile proiectului este necesara formularea precisa a destinaţiei acestuia, respectiv daca este
prevalent urbana, industriala sau destinat unei zone agricole (de exemplu creşterea animalelor), sau daca destinaţiile
acestuia sunt mixte si daca include instalaţii pentru recuperare si reciclare sau producerea energiei23.

In orice caz legaturile funcţionale si fizice ale infrastructurii proiectate cu sistemele de colectare si transport a
deseurilor urbane si industriale trebuie sa fie claresi de obicei sunt considerate un element crucial al investiei. In
cazul materiilor prime secundare sau al producţiei de energiedestinaţia lor si posibila plasare pe piaţa vor trebui
deasemena descrise.

Aceasta secţiune va trebui sa furnizeze cel puţin următoarele date de procesare:

• date funcţionale de baza, precum: număr de locuitori deserviţi, numărul si tipul structurilor de producţie
deservite, tipul (deşeuri urbane, deşeuri prelucrate, deşeuri periculoase, deşeuri toxice) si cantitatea (tone/zi sau
tone/an) de materii prime secundare recuperate, energia produsa (Kwh/zi sau Mwh/an sau Mcal/an);
• caracteristici fizice, de exemplu: aria ocupata de catre instalaţie (in mii de m2), zone de depozitare acoperite sau
neacoperite ( in mii de m2), puterea nominala absorbita si /sau produsa (MW);
• tehnici de construcţie, tehnologii si de prelucrare pentru instalaţiile de tratament;
• gama tipologica (de tip chimic) a deseurilor care vor fi tratate si produsele ce vor posibil recuperate;
• tehnici de construcţie si caracteristici tehnice ale altor structuri de serviciu;
• poziţia si sistemele de evacuare pentru ape si fluvii curgătoare;
• elemente tehnice semnificative, precum soluţii tehnice, control de la distanta sau echipament computerizat, etc
(inclusiv date si schite).

3.8.3. Fezabilitatea si analiza opţiunilor

Un element cheie il constituie cererea efectiva de îndepărtare a deseurilor din partea utilizatorului.
Standardul pentru fluxurile de deşeuri trebuie sa fie bazat pe dezvoltarea demografica a populaţiei si pe
tipologia de activitati industriale si de servicii ce vor fi deservite.

Valorile tipice pentru producerea deseurilor pe cap de locuitor si pentru tipul si cantitatea de deşeuri produse de
catre mai multe procese industriale si de anumite servicii pot fi regăsite in numeroase publicaţii.

Analiza opţiunilor trebuie sa includă o comparatie cu:

• situatia precedenta, in conditiile nerealizarii proiectului;


• posibilele alternative in cadrul aceleasi infrastructuri (de exemplu diferite tehnologii pentru distrugerea termica,
diferite sisteme de stocare, etc);
• posibile tratamente alternative (de exemplu constructia unei gropi de deşeuri ce va fi acoperita, in locul unei
distrugeri de tip termic sau invers,etc).

23
in aceste cazuri este recomandabil sa se tina seama de consideratiile facute in sectiunea privind productia de
energie.
66
In plus, daca nu este chiar cerut de proiect, este deasemenea utila analizarea alternativei de recuperare si reciclare a
materiilor prime secundare si/sau utilizarea deseurilor pentru producerea energiei.

3.8.4. Analiza Financiara

In toate cazurile in care managementul si investitorul sunt constituite din doua organisme diferite, este recomandabil
sa se tina seama de acest lucru si sa se efectueze doua analize financiare care sa reflecte cele doua puncte de vedere.

Venitul financiar al managerului este dat de obicei de catre preturile pentru tratament (care in mod normal sunt
foarte variabile in functie de tipul deseurilor). Trebuie de asemenea sa se tina seama de posibila vanzare a
produselor recuperate si/sau a energiei produse, in cazul in care acestea exista. Rata de crestere a cererii poate fi
bazata pe estimarile dinamicii demografice si/ sau previziunile legate de dezvoltarea activitatii economice in zona.

Analizele financiare masoara costul net pentru finantele publice si furnizeaza o comparatie semnificativa cu
alte proiecte similare chiar daca tratamentul deseurilor se incadreaza in categoria celor oferite gratis
(FRR<0).

In ceea ce priveste rezultatul complex, in plus fata de alte costuri de investitie24, amortizarea (sau valoarea reziduala
a investitiei), intretinerea si service-ul25, costurile personalului tehnic si administrativ pentru proiect si serviciile
aditionale si cheltuielile generale, este deasemenea necesar sa se tina seama de pretul de achizitie al produselor si
serviciilor cerute de functionarea zilnica a instalaţiilor.

Se recomanda sa fie luata in calcul o perspectiva de timp de 15- 20 ani.

3.8.5. Analiza Economica


Pentru acest sector de activitate, metodologia de estimare a beneficiilor sociale este destul de controversata si poate
întâmpina anumite dificultati conceptuale.

O abordare practica este aceea de a considera, împreuna cu analiza fluxurilor financiare, valoarea beneficiilor de
natura sanitara si asupra mediului, precum:

• îmbolnăvirile si decesele evitate datorita unui serviciu eficient


de îndepărtare a deseurilor; pentru evaluare a se vedea secţiunea de drumuri;

• daunele evitate asupra solului si apelor (atât de suprafaţa cat si


de substrat); evitarea daunelor asupra solului poate fi evaluata pe baza costurilor depoluării si recuperarii26, iar
asupra apelor in acelaşi mod ca si pentru sisteme de apeducte, având insa in vedere porţiunea de resurse
hidrografice salvgardate care pot fi in mod real utilizate.

Abordarea sugerata este posibil sa subestimeze anumite beneficii ca de exemplu reducerea poluării aerului.

Din motivele enunţate in paragraful privind obiectivele, efectele externe asupra mediului ar trebui cuantificate in
orice caz, având in vedere următoarele:

• posibila valorificare a zonei deservita de catre instalaţia de tratare, cuantificabila de exemplu, prin reevaluarea
imobiliara si a preturilor pamantului;

• efectele externe negative, datorate posibilului impact asupra mediului local27 a construcţiei si funcţionarii
infrastructurilor (pierderea de suprafeţe de teren, impactul asupra peisajului, imprastierea de cenuse, poluare
aerului cu diferite mirosuri si/sau fum, impactul asupra contextului natural, etc).
3.8.6. Alte elemente de evaluare
In analiza acestor proiecte, o evaluare bazata pe mai multe criterii poate fi utila.
24
Costurile de investitie include urmatoarele: lucrari tehnice, exproprieri, indemnizatii (despagubiri) si cheltuieli de
conectare, etc, cheltuieli pentru masini si echipamente speciale, cheltuieli generale. In plus, costul intretinerii de
natura extraordinara poate fi imputat investitorului sau managerului, in functie de contractul de licenta.
25
Intretinerea ordinara; pentru service-ul extraordinar vezi nota precedenta.
26
Exista numeroase exemple de acest tip de actiuni desfasurate in multe tari, inclusiv State Membre UE, la care se
poate face referire.
27
Legislatia din majoritatea statelor membre impune o evaluare obligatorie, in faza de aprobare, a impactului asupra
mediului generat de catre infrastructuri ( sisteme de incinerare, etc).
67
3.8.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii
Factorii critici care influenteaza succesul unei investitii in acest sector sunt aceeaşi ca si pentru apeducte (a se vedea
paragraful respectiv) si pentru depuratori/ canalizare. Din acest punct de vedere, ar fi recomandabil, pentru analiza
riscurilor si a Senzitivitatii sa se ia in consideratie cel putin următoarele variabile:

• costul investitiei;

• rata de crestere demografica a populaţiei si/sau a altor activitati implicate;

• cantitatea de rebuturi produse ( a se vedea graficul anexat pentru rebuturi urbane);

• variatia in vanzarea preturilor produselor rezultate (daca este cazul);

• dinamica costurilor privita ca evolutie in timp pentru anumite bunuri si servicii importante pentru anumite
proiecte (de exemplu costul electricitatii si/ sau al combustibilului).

Exemplu de distributie a probabilitatii:

De Introdus grafic pag 53.

Pentru o consultare mai aprofundata : a se vedea apendix C.10.

3.9. Infrastructura de Instruire

3.9.1. Obiective
Obiectivele proiectelor privind infrastructura de formare sunt intotdeauna legate de satisfacerea necesitatilor la scara
locala, dar adesea au un impact social mai larg: un nivel mai larg de instruire s-ar parea ca determina un PIB pe cap
de locuitor mai inalt, standarde de igiena mai bune, o perceptie a situatiei politice mai clara, etc. Chiar mai mult,
educatia poate fi privita ca un activ de natura culturala insusi.

Proiectele se pot referi la educatia primara, sau profesionala, educatie superioara (universitati, scoli de afaceri, etc).

Pe de alta parte, acţiunile pot fi îndreptate spre generarea unei distributii geografice a serviciilor mai omogena
(aceasta in cazul proiectelor situate in mediul rural sau in zone izolate, etc) sau pot fi directionate spre eliminarea
discriminarii dintre clasele sociale, pe sexe sau chiar spre imbunatatirea oportunitatilor pentru handicapati.

In ultimul rand, in anumite cazuri proiectele pot fi legate de necesitati speciale de specializare in anumite zone
productive si/sau de imbunatatirea pozitiei tinerilor pe piata muncii.
3.9.2. Identificarea proiectului

Identificarea proiectului rezulta dintr o determinare precisa a functiilor de instruire indeplinite de


catre structurile de formare si trebuie sa fie coerenta cu obiectivele programate.

Ar fi deci recomandabil sa se obtina următoarele date primare: localizarea geografica (anexand hartile potrivite),
nivelul si tipul activitatilor de instruire, numarul elevilor, servicii asociate (biblioteci, activitati de sport si recreere,
facilitati de primire, cantine, etc.). Ar fi deasemenea util sa se consulte un sumar al planului de instruire propus intr-
o perspectiva temporara mai lunga (numarul si tipul cursurilor, lungimea lor, numarul si tipologia subiectilor
instruiti, durata si programarea temporara a activitatilor pedagogice si a celor legate de acestea, metodele didactice,
diplome si alte certificate ce pot fi obtinute, etc.)

Datele ce vor fi prelucrate pentru structura trebuie sa includă:

• suprafaţa acoperita (m2) si suprafaţa neacoperita utilata (m2);

• informatii si schite tip de construcţie pentru cladiri destinate scopurilor pedagogice (sali de curs) si pentru
activitati corelative (laboratoare, biblioteci, etc);

68
• date functionale si schite pentru structurile de servicii (management, birouri, gimnazii, stadioane, camine,
cantine, etc);

• schite functionale si layouts ale principalelor echipamente tehnologice (instalatii interne, incalzire centrala,
sisteme de comunicatie si reteaua electrica, etc);

• vizibilitatea interna a sistemelor (si posibilele parcari) si conexiunile cu canalele locale de comunicatii;

• elemente tehnice semnificative, precum constructii arhitectonice importante, echipamente complexe de


laborator, etc.
3.9.3. Fezabilitate si analiza opţiunilor

Principalul element in cadrul proiectelor de instruire il constituie evolutia demografica si a pietei


muncii care determina numarul potential al elevilor si oportunitatile existente pentru ei in urma
instruiriiin vederea imbunatatirii pozitiei lor pe piata muncii.

Descrierea ar trebui sa cuprinda:

• evolutia demografica impartita pe segmente de varsta si pe zone


geografice (pentru investitiile care acopera mai mult decat o singura zona),

• rata inscrierilor, frecventa si completarea studiilor28,

• angajarile previzionate pe diferite sectoare, inclusiv previziunile


in ceea ce privesc schimbarile in structura organizationala in cadrul diferitelor segmente productive29.

Pentru a analiza optiunile ar fi util sa se studieze si diferitele localizari si diferitele schite, nu numai situatia
precedenta in lipsa realizarii proiectului.
3.9.4. Analiza Financiara

Veniturile sunt constituite din taxele de scolarizare si/sau din taxele de inscriere anuale daca este cazul.
Preturile relative unor servicii auxiliare platite ar trebui deasemena sa fie luate in consideratie. Din aceleasi
motive mentionate pentru alte sectoare, analiza financiara este utila chiar daca serviciile sunt furnizate
integral gratuit si rata profitabilitatii financiare este deci negativa.

Principalul element de cost in acest caz este costul personalului necesar pentru functionarea structurii, care trebuie
estimat cu atentie pe termen lung, mai degraba decat considerand numai costurile de personal legate de construcţie.

Adesea organizatia care suporta costurile de investitie este diferita de cea care va suporta costurile de funcţionare; de
aceea, asa cum am precizat si pentru alte domenii, ar fi util in clarificarea situatiei daca analiza fluxurilor financiare
va fi efectuata din ambele perspective.

Un orizont de timp de 15-20 ani este recomandat pentru acest tip de investitii.

Rata financiara a profitului* Scoli, Universitati, etc

Minim -1.88

Maxim 20.00

Media 7.01

Deviatia standard 9.23

28
Aceasta informatie va fi si mai utila daca este impartita pe sexe, clase sociale si zone geografice.
29
Este important sa se previzioneze cresterea ratei noilor profesii si scaderea altelor.
*

69
*
informatii de esantion: 4 proiecte mari din 16 in domeniu au fost incluse intr-un esantion de 400 de proiecte
combinate (Vezi Tabelele 1 si 2)

3.9.5. Analiza Economica

Următoarele variabile pot constitui un punct de plecare in identificarea beneficiilor:

• rata efectiva a inscrierilor comparata cu cea potentiala;

• rata studentilor care repeta anul;

• procentul elevilor care finalizeaza ciclul integral al cursurilor de formare;

• rata medie a frecventei pe elev;

• atingerea standardelor de studii prestabilite si masurabile;

• calitatea materialului pedagogic;

• cat de adaptate sunt echipamentele si gradul lor de folosinta;

• nivelul de pregatire si implicarea echipei de profesori, bazata pe examinarea obiectiva;

• gradul de implementare al continutului pedagogic in cat mai multe si variate contexte posibile.

Beneficiile sunt reprezentate de numarul (sau procentul) elevilor care au gasit (sau care se asteapta sa gaseasca) un
loc de munca in mediul productiv si care, in lipsa unei instruiri specifice, ar fi fost someri sau angajati temporar.
Previziunile pentru aeasta variabila pot fi bazate pe studiile pe termen lung efectuate in alte tari.

Daca obiectivul principal sau singurul al investitiei este imbunatatirea oportunitatilor pe care in mod potential elevii
le au pe piata muncii, beneficiile pot fi cuantificate si valorificate prin cresterea asteptata a venitului elevilor,
generata de formarea primita (sau prin sub-angajarea evitata, o mai buna pozitionare pe piata, etc30).

Costurile sociale pot fi evaluate in baza pierderii pentru societate datorata devierii factorilor de la cea mai buna
utilizare a lor alternativa31.

In final, din moment este vorba de proiecte de infrastructura, ar fi util sa se includă alte elemente exterioare, precum
pierderile de teren, si alte materii prime, posibila mobilitate sau congestionare a constructiilor generata de catre
instalarea infrastructurii, etc; daca pot fi previzionate, trebuie luata in considerare cresterea veniturilor generata de
posibilele activitati create, care sunt legate direct de prezenta unor noi structuri de scolarizare (activitati comerciale,
restaurante, activitati de recreere, etc.)

Rata economica a profitului* Scoli, Universitati, etc

Minim 3.35

Maxim 47.52

Media 17.53

30
O metoda alternativa, care este din punct de vedere teoretic valabila in toate cazurile, este sa se faca referire la
dorinta de a plati, cuantificabila ca medie a taxelor pe care studentii ar trebui sa le plateasca pentru cursuri similare
private. O deosebita atentie trebuie acordata cand se utilizeaza aecasta metoda, datorita posibilelor efecte
distorsionante: de ex. poate sa existe o diferenta calitativa intre instruirea oferita prin investitie si ceea ce exista deja
disponibil oferit de structurile private, sau pot exista diferite grade de aversiune fata de risc in conformitate cu
nivelul veniturilor, s.a.m.d. O mai ampla abordare a subiectului poate fi gasita in lucrarile sugerate.
31
De exemplu, costul oportunitatii sociale a predarii/ instruirii si a altui personal este echivalent produsului acestor
persoane in profesii alternative (cuantificabil ca salarii medii alternative pentru persoane cu o calificare similara).
Acela al elevilor, care nu trebuie uitat, este bazat pe produsul estimat al tinerilor in lipsa sistemului de instruire, in
baza limitei ca proiectul in chestiune nu afecteaza salariile.
*

70
Deviatia standard 14.20
*
Data de esantion: 6 proiecte mari din 16 in acest domeniu au fost incluse in esantionul de 400 de proiecte
combinate (vezi Tabelele 1 si 2)
3.9.6. Alte elemente de evaluare

Ar fi util sa existe o evaluare independenta efectuata de un panel de experti calificati, evaluare a urmatoarelor
elemente:

• abilitatea investitiei educationale de a indeplini obiectivele propuse si necesitatile sociale;

• sustinerea tipului de programe de formare realizabile prin intermediul structurii.


3.9.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii

Urmatorii parametri trebuie sa fie considerati in analiza Senzitivitatii si a riscului:

• rata cresterii populaţiei (pe categorii de varsta) in zona vizata;

• rata cresterii salariilor pentru personalul didactic si auxiliar (a se vedea exemplul din graficul de mai jos);

• rata actuala a ocuparii fortei de munca;

• rata de angajare a elevilor care au finalizat studiile.

Exemplu de probabilitate a distributiei.

Grafic pag 56

Pentru consultari ulterioare: a se vedea appendix C.11

3.10 Muzee si parcuri arheologice.


3.10.1. Obiective
Investitiile cuprinse in acest domeniu au in general obiective locale atât datorita faptului ca sunt in principal legate
de dezvoltarea sectorului turistic/ cultural (de exemplu crearea unui parc arheologic), cat si datorita faptului ca au
scopul de a satisface necesitatile generale culturale si de distractie ale populaţiei (de exemplu construirea sau
restaurarea unui teatru).

Proiectele din acest sector pot avea o valoarea mai generala de natura culturala, care depaseste mediul local
si pot, in anumite cazuri, sa constituie un factor predominant. Pentru o evaluare corecta a investitiei, ar fi
utila determinarea clara a tipului de obiective stabilite pentru fiecare proiect.

3.10.2. Identificarea proiectului.

Tinand cont de obiective, este necesar sa se identifice proiectul precizand tipul de infrastructura afectat de catre
actiune: muzee (arheologice, galerii de arta, conservatoare, combinate, stiintifice, tehnice, etc), monumente istorice
sau edificii, parcuri arheologice, arheologie industriala, teatre (pentru piese, de opera, etc), teatre in aer liber, etc.
Este de asemenea necesar sa se precizeze daca proiectul intentioneaza sa creeze o structura noua sau sa renoveze si
sa extinda una existenta.

Adesea este destul de important sa se enumere serviciile pe care structura le va oferi, fie principale cat si subsidiare
(restaurarea operelor de arta, centre de cercetare, servicii de informare, transport intern, servicii de deservire catering
pentru vizitatori, etc). In plus, trebuie inclus un rezumat al programelor artistice si/sau culturale planificate pe
termen mediu.

Din punctul de vedere al procesarii datelor va fi util sa se includă:

• date primare, in special numarul de utilizatori asteptat (pe zi, sezon, an, etc) si capacitatea maxima a structurii;
71
• carateristici fizice, precum:

• suprafaţa si showroom-ul acoperite (m2) pentru muzee si


monumente si edificii istorice;

• suprafaţa totala a parcurilor si zonelor arheologice (m2);

• suprafaţa zonei (m2), numarul de scaune, suprafaţa utilizabila


3
(m ) pentru teatre;

• caracteristici arhitectonice, construcţie si schitele muzeelor, a


monumentelor si edificiilor istorice si a teatrelor, schite anexate si alte informatii si sa se indice in mod clar,
daca este necesar, care sunt partile care vor fi construite sau modificate;

• tehnici de edificare, caracteristici tehnice si schitele edificiilor


sau parti din acestea dedicate serviciilor auxiliare , asa cum a fost descris anterior;

• caracteristici de proces si schitele instalaţiilor si ale principalelor


sisteme (aer conditionat, iluminare, comunicatii, etc);

• viabilitatea si sistemele de acces (in plus posibilele parcari) si


legaturile cu caile principale de comunicatie (drumuri);

• elemente tehnice semnificative, precum constructii arhitectonice


exacte, tehnologii experimentale sau de restaurare semnificativa, sisteme de comunicatie/ informatie pentru
utilizatori sau pentru public, etc (furnizand desene si alte informatii).
3.10.3. Fezabilitate si analiza opţiunilor

Principalul punct de referinta pentru optimizarea proiectului este fluxul potential de utilizatori ai structurii, impartit
pe categorii.

In cazul actiunilor îndreptate spre restaurare sau recuperarea edificiilor istorice existente ar fi util sa se precizez toate
aspectele, inclusiv cele tehnologice, care ii demonstreaza fezabilitatea.

Analiza opţiunilor poate, de exemplu, sa ia in considerare următoarele alternative:

• situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;

• variatiile in aranjamentul structural sau in prezentarea finala a infrastructurii;

• localizari alternative posibile pentru noile constructii de muzee, teatre, etc;

• posibilele tehnologii alternative si metode de restaurare/ recuperare a edificiilor existente;

• alegeri alternative de infrastructura in contextul celor deja existente in zona ( de exemplu se pot lua in
considerare crearea unui muzeu al tehnologiei in locul recuperarii unei structuri industriale istorice, etc).
3.10.4. Analiza Financiara

Foarte ades in acest domeniu, investitorul si management reprezinta structuri diverse; in acest caz, analiza trebuie sa
fie efectuata din ambele puncte de vedere, precizand clar fiecare transfer posibil intre parti.

La fel ca in cazul infrastructurii de formare/ instruire, si aici costurile de functionare in orizontul temporal al
proiectului sunt mai mari decat costurile de investitii, in special cele ale personalului si de intretinere (care pentru
anumite structuri pot constitui costul predominant pe termen mediu) si deci, conduce la aceleasi elemente de
evaluare.

Veniturile deriva din taxele de intrare, care adesea acopera doar o parte a costurilor reale; alte intrari de fonduri pot
proveni din vanzarea serviciilor colaterale si din activitati comerciale colaterale (catering, publicaţii de arta, servicii
de retea, souveniruri, etc) in conditiile in care se afle in cadrul aceluiasi management.

72
Ar fi recomandabil sa se utilizeze o perspectiva de timp de 15-20 ani.

3.10.5. Analiza Economica


La fel ca in cazul infrastructurii de instruire, principala dificultate intampinata in efectuarea analizei economice este
capacitatea de a identifica, cuantifica si evalua beneficiile sociale datorate unei definitii generice si/sau nesigure a
obiectivelor, care in mod evident au o influenta in identificarea si masurarea beneficiilor in sine.

O evaluare incompleta admisa a beneficiilor se poate baza pe disponibilitatea din partea publicului 32 de a plati
serviciile, pentru muzee, parcuri arheologice, etc. De exemplu, pentru anumite proiecte acest tarif s-ar situa la circa
5 Euro / vizitator. Pentru alte metode, se va face referire la lucrarile sugerate.

La fel ca in cazul domeniului anterior, costurile sociale pot fi evaluate in baza pierderii pentru societate generata de
devierea factorilor de la cea mai buna utilizare alternativa. De exemplu, costul oportunitatii sociale a personalului
angajat in functionarea structurii este echivalent produsului acestor persoane rezultat din profesii alternative
(cuantificabil ca salariu mediu al pietei pentru persoane cu o calificare similara).

In final, in conditiile in care sunt proiecte de infrastructura, ar fi util sa se includă alte elemente externe precum
pierderile de teren si alte materii prime, posibila mobilitate sau congestionarea construcţiei aduse de cater instalatie
s.a.m.d.

Aflandu-ne in prezenta unei examinari atente a fezabilitatii concrete si a volumului cererii, ar trebui luate in
considerare si cresterea veniturilor in sectorul turistic (corelata atât cu cresterea fluxului turistic si o crestere
a mediei timpului de sejur al turistilor) generata de catre o gama mai larga de servicii de recreere si culturale,
oferite de catre noua structura, si cresterea in plus a veniturilor datorata aparitiei altor activitati, care sunt
direct legate de prezenta unei noi structuri (activitati comerciale, restaurante, activitati de recreere, etc).

3.10.6. Alte elemente de evaluare

Aici este in principal vorba despre valoarea culturala intrinseca a proiectului. Aceasta va fi utila pentru a da un profil
cultural si artistic clar, cel putin programelor pe termen mediu, pe care infrastructura intentioneaza sa le realizeze,
precizand deasemenea daca exista anumite opere de arta istorice sau artistice speciale.

In orice caz elementul decisiv il constituie opinia expertilor independenti asupra programului, care trebuie
prezentata ca un document separat.
3.10.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii

Principalele elemente de risc sunt, pe de o parte, costurile inalte de personal si de intretinere, care sunt dificil de
estimat pe termen lung si, pe de alta parte, incertitudinile in evaluarea cererii pe termen lung si dinamica taxelor de
admitere. Din aceasta perspectiva, ar fi recomandabil pentru analiza riscului si a enzitivitatii, sa se ia in considerare
cel putin urmatoarele variabile:
• costul investitiei ;
• rata de crestere a salariilor angajatilor;
• rata de crestere a cererii efective (numar de vizitatori pe an);
• taxele de admitere.

In plus, in ceea ce priveste intretinerea, este recomandabil sa se analizeze riscul legat de posibililele daune,
indiferent de cauza (tehnice, naturale, create de om).

Pentru aprofundari: a se vedea appendix C.12

3.11 Spitale si alte infrastructuri sanitare


3.11.1 Obiective

32
Nu pare a fi corect sa se includa costurile indirecte ale vizitatorului (calatorie, mancare, gazduire, etc) pentru a fi
atribuite “disponibilitatii de a plati”, ci doar in situatia in care se poate demonstra ca, pentru proiectul in discutie,
aceste cheltuieli trebuiesc atribuite exclusiv dorintei de a vizita structura sau de a viziona un spectacol si nu pot fi
atribuite altor activitati de recreere, de exemplu Turism.
73
Chiar daca obiectivele unei actiuni specifice sunt adesea de natura locala, ele trebuiesc intotdeauna sa aiba
legatura si sa se incadreze in cadrul obiectivelor planificate la nivelul sistemului sanitar in ansamblu, fie
pentru a optimiza alocarea resurselor intre diferite programe de sanatate cat si pentru alegerea intre diferite
proiecte si alternative. Fara o definire adecvata a obiectivelor fundamentale ale politicii de sanatate, analiza
proiectelor individuale are o valoare limitata.

Obiectivele pot include prevenirea si/sau tratamentul diferitelor patologii.

Acestea pot face referire la diferite categorii ale populatiei, impartita pe varste (spitale de copii sau de geriatrie, etc),
sau pe sexe (maternitati, andrologie, etc), pe conditii profesionale (centre de traumatologie pentru accidente
industriale, sporturi sau spitale militare, etc).

O definitie cantitativa a acestor obiective ar putea fi data de cresterea ratei sperantei de viata 33. In conditiile in care
exista statistici in ceea ce priveste riscurile asociate diverselor patologii si epidemii, in legatura du datele
demografice, va fi posibila furnizarea unei cuantificari a obiectivelor mai dezagregata si mai gestionabila.

3.11.2. Identificarea proiectului

Tinand cont de obiectivele investitiei, este fundamental pentru analiza proiectului sa se defineasca in mod concret
functiile infrastructurii propuse si, in mod special un grup de patologii implicate, categoriile de populatie,
diagnosticare, tratamente/ recuperare pe termen scurt sau lung, facilitati de primire si serviciile auxiliare s.a.m.d.

Caracteriticile de procesare a informatiei ar trebui sa includa urmatoarele date:

• data primare, precum: media si numarul maxim de utilizatori pe zi, luna si an; o lista a departamentelor de
asistenta si prevenire, tratament si diagnostic; pentru spitale numarul de paturi pe fiecare compartiment;
• date fizice precum suprafata totala si cea acoperita (m2), spatiu efectiv utilizabil (m3), numarul de sali de
tratament, rezerve, camere de preveniresi/sau diagnostic si consultatie, existenta si marimea departamantului de
pacienti care nu sunt internati;
• modul de aranjare functionala a zonelor interne/externe (schite), inclusiv caile de comunicatie intre diferite
cladiri si in interiorul acestora, atat in conditii normale cat si de urgenta;
• caracteristici tehnice ale principalelor echipamente de tratament si/sau diagnostic (de exemplu, raze X, scan,
medicina nucleara, endoscopie, etc);

• planul instalatiilor auxiliare si al principalelor sisteme (electricitate, iluminare, apa, deseuri, canalizare si
sisteme de incinerare a deseurilor, pompieri, aer conditionat, distributie de gaz, control la distanta, comunicatii,
etc);

• caracteristici de arhitectura, de constructie si planurile cladirilor sau parti din acestea dedicate structurilor
auxiliare;

• viabilitatea si caile de acces (plus posibilele parcari) si legaturi cu principalele drumuri de comunicare, cu drum
direct de acces catre deparmentul de urgenta/ camera de garda, anexand planurile necesare;

• elemente tehnice semnificative, precum constructii arhitectonice particulare, speciale sau de tratament
experimental sau echipamente de diagnostic;

3.11.3. Fezabilitate si analiza optiunilor


Fluxurile de pacienti si evolutia lor in timp pot fi determinate in baza datelor de natura demografica si a
respectivelor lor evolutii. Este de asemenea necesar sa se furnizez date de natura epidemiologica si de rata
mortalitatii in ceea ce priveste patologiile descrise34.

Analiza optiunilor trebuie sa includa:

33
Acestia reprezinta indicatori generali. In mod evident, in plus fata de cantitate, trebuie luata in considerare si
calitatea vietii: anumiti indicatori au fost propusi pentru a lua in considerare si acest aspect. Detalii suplimentare se
pot obtine prin consultarea materialelor sugerate in bibliografie.
34
In cazul in care nu exista disponibile astfel de date, pentru zona in studiu, nu este gresit sa se utilizeze datele
disponibile referitoare la zone similar din punct de vedere social.
74
• o comparatie cu situatia existenta in zona de studiu, in lipsa realizarii proiectului;
• localizari alternative posibile pentru aceeasi structura sanitara;
• solutii alternative posibile de natura medicala si tehnologica (sisteme diferite de tratament, tehnologii
diferite de diagnostic, etc);
• alternative generale posibile avand aceleasi obiective socio-sanitare ( de exemplu construirea unor
departamente pentru pacienti neinternati, in schimbul unui departament intern al spitalului).

3.11.4 Analiza Financiara


Adesea, institutia care suporta costurile investitiei este separata de aceea care va suporta costurile de functionare; din
acest motiv ar fi util sa se clarifice daca analiza fluxurilor financiare este efectuata din ambele perspective, luand cu
atentie in considerare structura cofinantarii (daca este cazul) si mecanismele de compensare.

Veniturile sunt adesea formate din taxele percepute pe zilele de spitalizare ( de exemplu numarul de zile pe care
pacientul le petrece in spital), diagnosticul si tratamentul care sunt platite separat si serviciile auxiliare (rezerve
individuale, etc), in conditiile in care exista. Pentru aceleasi motive expuse in alte sectiuni, analiza financiara este
utila chiar daca serviciile sunt oferite gratuit si rata profitabilitatii financiare este deci negativa.

Pe termen lung elementul de cost cel mai important este legat de costurile de personal si de costul
medicamentelor si al altor materiale si al altor servicii medicale din exteriorul structurii, necesare pentru
functionarea acesteia, care trebuie estimate cu precizie.

Pentru aceste investitii este recomandabil sa se ia in consideratie o perioada de 20 ani.

3.11.5 Analiza Economica

Principalele beneficii sunt:


• economii viitoare in costurile de intretinere a sanatatii;
• evitarea pierderilor in venituri;
• reducerea suferintei.

• Economiile viitoare in costurile de intretinere a sanatatii, sunt direct proportionale cu descresterea numarului de
persoane afectate si/ sau un grad mai mic de gravitate a bolilor, datorita implementarii proiectului (reducerea
costurilor pacientilor neinternati si a costurilor pentru asistenta la domiciliu pentru cei care au evitat contactarea
bolii, costuri mai scazute pentru spitale si convalescenta pentru cei care au fost tratati mai eficient).

• Evitarea pierderilor in productie, datorata unui numar mai scazut de zile de munca pierdute de catre
pacient si familia sa;

• Cresterea in bunastare sau reducerea suferintei pentru pacientii sau familiile lor, identificabila prin numarul de
decese evitate, cresterea sperantei de viata a pacientilor si a familiei lor ca rezultat al bolii evitate sau
administrarea unui tratament mai eficace.

Beneficiile pot fi convertite in valoare monetara prin doua metode, dintre care prima (disponibilitatea de a plati)
recurge la preturile pietei pentru servicii35.

Rata economica a profitului* Spitale


Minim 10.00
Maxim 23.10
Media 14.57
Deviatia standard 6.03
*
Date de esantion: 3 mari proiecte din 5 in domeniu au fost incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2)

In mod alternativ, cuantificarea si valorizarea costurilor economisite pot fi efectuate utilizand metodele standard, in
timp ce analiza beneficiilor asupra bunastarii poate face referire la indicatorii de crestere a sperantei de viata, ajustati
prin calitate (de exemplu “Anii de Viata Ajustati prin Calitate”) ce pot fi cuantificati conform principiului venitului
pierdut sau prin alt criteriu similar de capitalizare.
35
Aceasta metoada poate, de exemplu sa fie aplicata in cazul unei clinici de odontologie, pentru ca in general aceste
servicii sunt oferite atat de sectorul privat cat si de catre cel public.
*

75
3.11.6. Alte elemente de evaluare

In plus fata de consideratiile facute in paragraful ce facea referire la analiza optiunilor, si din cauza dificultatilor si
incertitudinilor formulate in efectuarea analizei cantitative a beneficiilor, poate fi utila evaluarea beneficiilor
exprimate prin indicatori fizici simpli, de exemplu analiza cost-eficienta care sunt mai rapid cuantificabili.

O analiza utila cost-eficienta este pe larg utilizata in sectorul sanitar si ofera date comparabile.
Cateodata in acest sector, proiectul propus poate avea o valoare intrinseca pentru sistemul sanitar. Aceasta poate fi
demonstrata prin intermediul unui panel independent de experti calificati care efectueaza analiza cu rezultatele
respective.

3.11.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii

Principalele elemente care influenteaza succesul unui proiect in domeniul sanitar sunt de trei tipuri: i)
disponibilitatea si seriozitatea informatiilor de natura epidemiologica pentru zona in discutie, ii) ricurile
intalnite prin administrarea unui nou diagnostic, preventie sau tratament terapeutic, etc, iii) dificultatea in
evaluarea corecta a evolutiei costurilor de personal, medicamente, etc pe termen lung.

Avand in vedere tot ceea ce s-a precizat deja, ar fi util ca analiza riscului si a senzitivitatii sa includa cel putin
urmatoarele variabile:

• Costul investitiei;
• Procentul cu care influenteaza rata deceselor, impartita pe tipul patologiilor, categorii de varste, sex, profesie,
etc;
• Tarifele pentru serviciile de sanatate sin dinamica lor in timp;
• Dinamica in timp a costurilor de personal;
• Dinamica in timp a costurilor medicamentelor, produselor si serviciilor importante;
• Valoarea si dinamica riscurilor implicate in administrarea tratamentelor si diagnostic;

Pentru consultari ulterioare: a se vedea apendix-ul C.13

3.12 Paduri si parcuri


3.12.1 Obiective
Proiectele legate de paduri pot avea diverse obiective fundamentale precum:

• Proiecte care au scopul de a mari productia de lemn sau pluta destinate scopurilor comerciale sau
energetice;
• Proiecte care au scopul de a mari productia de produse non lemnoase36;
• Proiecte care au un caracter de protectie a mediului, prin infiintarea de parcuri si rezervatii, actiuni pentru
prevenirea eroziunii, controlul apelor, protectia mediului (natural, imbunatatirea peisajului, etc);
• Proiecte pentru promovare turistica si activitati de recreere

Toate investitiile in mediul forestier pot aduce efecte multiple, in tabelul de mai jos fiind date cateva exemple:

Efecte/ beneficii Tipul investitiei


A B C D E
Protectia solului FP NE, P P, NE P, NE NE, P
Reglarea apelor FP NE P P, NE NE, P
Imbunatatirea peisajului P, NE P,NE,N P,NE P, NE NE, P
Protectia mediului P NE,N NE,P NE,N NE, P
Conservarea speciilor P NE, N NE, P NE, N NE, P
Imbunatatirea calitatii aerului si a climei NE NE P NE NE
Cresterea productiei de lemn, pluta si alte NE P FP N, NE NE, P
36
Precum trufe si ciuperci, fructe de padure, plante medicinale, jocuri, stupi de albine si altele.
76
produse
Cresterea activtatilor turistice si de recreere NE P NE FP P, NE
Imbunatatirea economiei locale NE, P P, NE P, FP P, FP P, NE
Imbunatatirea situatiei economice generale NE P, NE P NE NE

A: Controlul, reglementarea si protectia fata de aluviuni; protectie fata de eroziune;


B: Infrstructuri (poteci, drumuri forestiere, instalatii de stingere a incendiilor, rezervatii speciale pentru animale, etc)
C: valorificarea productiva directa (lemn, pluta, ciuperci, alune, etc)
D: Valorificare productiva indirecta (turism, recreere);
E: activitati organizationale (studii si inventariere, cartografiere, etc).

Legenda:
FP: Efect foarte pozitiv
P: Efect pozitiv
NE: Nici un efect
N: Efect negativ

3.12.2. Identificarea proiectului

Datorita gamei large de posibile proiecte priving domeniul forestier si al parcurilor, ar fi util ca proiectele sa
fie identificate corespunzator schmei tipurilor, ca de exemplu cele prezentate in tabelul de mai sus.
Ar fi util sa se furnizeze urmatoarele date:
• Pozitia geografica, altitudinea (m deasupra nivelului marii), si suprafata zonei (hectare sau Km2);
• O descriere detaliata a operatiunilor proiectului, capacitatea lor (numarul de copaci ce vor fi taiati
sau plantati, etc) si motodologiile (speciile alese, tipul de cultura, etc), perioada de timp (ani), forma de
management, tipul de tratament si perioada de executie;
• Suprafata zonei (m2) si gradientul (m) denivelarilor care trebuie consolidate;
• Numarul si lungimea (km) curgerilor de apa care trebuiesc reglate;
• Numarul si lungimea (km) sau suprafata zonei (m2) si tipul pentru cai de acces si pentru parcari si
zone de picnic;
• Harti care sa reprezinte pozitia si descrierea biotipurilor si alte fenomene naturale interesante
(cascade, pesteri, izvoare, etc);
• Numarul, pozitia si suprafata (m2) si planurile edificiilor de serviciu, precum centre de vizitare,
gazduire, cantine, posturi de observatie, depozite, mori, etc;
• Numarul, pozitia, suprafata (m2) si capacitataea structurilor de primire a turistilor, precum foteluri,
refugii, restaurante, etc;
• Cai de acess si legaturile cu principalel retele de drumuri locale si regionale;
• Descrierea si alte informatii necesare pentru interventii speciale, precum reintroducerea unor
specii rare sau in pe cale de disparitie, sisteme de control la distanta a instalatiilor anti-incendiu, retele de
comunicare si informare, etc.

3.12.3. Fezabilitate si analiza optiunilor


punctele de referinta pentru optimizare sunt functiile proiectului in sine. De exemplu, pentru proiecte de
arboricultura si lemn (sau pluta), punctul de referinta il constituie cererea pentru tipul de material lemnos sau pluta
care se intentioneaza a fi produs; in plus, daca este cazul, obiectivul de a substitui importurile. Atunci cand
proiectele sunt prevalent de natura turistica si recreationala, este evident ca se va face referire la previziunile
evolutiei fluxurilor turistice, inclusiv cele sezonale, etc. Trebuie notat totusi, ca din moment ce obiectivele sunt atat
de interdependente, ar fi util ca toate proiectele incluse intr-o analiza de impact sa demonstreze sustinerea
proiectului propus chiar si din punctul de vedere al protectiei mediului, chiar daca nu este acesta obiectivul
principal. O metoda posibila este stabilirea unei serii de indicatori fizici pentru fiecare efect, dupa care sa se
efectueze o analiza multicriteriala.
In ceea ce priveste alternativele, ar fi util sa se analizeze urmatoarele elemente:
•Comparatia cu situatia existenta in lipsa realizarii proiectului;
•Diverse arii de interventie din cadrul aceluisi district forestier;
•Diferite metodoligii pentru ameliorare, reimpadurire si cultivare;
•Cultivarea speciilor alternative, compatibile cu zona aleasa ( de exemplu plantatii de eucalipt in locul altora
utilizati pentru celuloza);
•Diferite perimetre si zone ale parcurilor;
•Diferite trasee sau tipolgii de poteci, alte zone amenajate;
77
•Diferite amplasari ale intrarilor, centre de vizitare, parcari, campinguri, etc pentru proiecte de parcuri
amenajate sau zone de padure;
•Diferite destinatii (de exemplu agricultura si nu padure) pentru ariile care trebuies reimpadurile, din cadrul
unui park.

3.12.4 Analiza Financiara

Analiza financiara poate fi efectuata prin metodele standard, cu precizarea ca, in conditiile in care investitorul si
managementul reprezinta aceea institutie, analiza trebuie efectuata de catre fiecare parte, luand in considerare toate
posibilele taxe pentru licente, considerate venituri pentru investitor si cheltuieli pentru manager. De asemenea, in
acest caz, analiza financiara este foarte utila chiar daca proiectul genereaza oportunitati si servicii care sunt gratuite.

Cel mai adesea, cele mai importante elemente de cost, si deci cele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita
sunt cele de personal si intretinere (ordinara si extraordinara).

Un orizont de timp de 25-30 ani va trebui considerat ca potrivit 38, dar in unel cazuri, interventiile in mediul forestier
pot acoperi un orizont de timp mai mare.

Bibliografia disponibila demonstreaza ca interventiile in acest domeniu au valori FRR scazute, care rar
depasesc 5%.

3.12.5 Analiza Economica


se pot consulta tabele de mai sus pentru a identifica beneficiile, in timp ce, pentru cuantificarea lor se pot lua in
considerare urmatoarele:
• In cazul productiei de lemn, se poate face referire la previziunile in ceea ce priveste cererea efectiva si in
consecinta la activitatile economice legate de utilizarea si prelucrarea lemnului; valorile pot fi bazate pe
valoarea adaugata a socitatilor de prelucrare a lemnului si alte sectoare conexe;
• Observatii similare se pot face si pentru produse non-lemnoase;
• Beneficiile din activitatile turistice si de recreere, pot fi cuantificate utilizand metoda “ disponibilitatii de a plati
a vizitatorilor” sau prin estimarea cantitativa a produsului turistic realizat, evaluat la preturile pietei, fara a lua in
considerare distorsiunile. Daca este previzibila, trebuie luata in considerare si cresterea veniturilor in sectorul
turistic si activitatile conexe din zonele adiacente sau legate de parcul sau padurea in studiu. Din studii au
rezultat valori cuprinse intre 1 Euro si 7,5 Euro pe vizitator, bazat fiind pe diferiti factori, precum gradul de
atractie al mediului inconjurator si standardele structurilor ospitaliere turistice din zona;
• Beneficiile care rezulta din protectia hidro-geologica pot fi evaluate pe baza costurilor generate de catre
inundatii, alunecari de terenuri, etc, care vor fi evitate prin intermediul proiectuluisi, in cazul in care este
demonstrabil, o valoare adaugata mai inalta pentru productia de lemn comparativ cu situatia existenta in
conditiile nerealizarii proiectului;
• Beneficiile ce rezulta din imbunatatirea peisajului si protectia mediului pot fi evaluate in baza unei mai mari
“ disponibilitati de a plati39” sau a unor venituri mai inalte din activitatile turistice, prin comparatie cu situatia
existenta fara realizarea proiectului.

3.12.6. Alte elemente de evaluare


Atunci cand proiectul propus contine elemente care nu sunt naturale, de mediu sau de importanta stiintifica in sine
(de exemplu protejarea speciilor pe cale de disparitie), acestea ar trebui confirmate de catre parerea unui panel de
experti calificati independenti.

3.12.7. Analiza Riscului si a Senzitivitatii

Este recomandabil sa se analizeze urmatoarele variabile:


• Evolutia fluxurilor turistice;
• Evolutia costurilor pentru anumiti factori critici, precum costurile de personal;
• Valoarea si dinamica riscurilor legate de posibile daune, indiferent de cauza (naturale, erori umane, tehnice);
38
Cele mai scazute valori vor trebui aplicate activitatilor turistice si de recreere si celor cu ciclul scurt ( de exemplu
fructe de padure, etc)
39
A se vedea nota precedenta
78
Pentru alte consultatii: a se vedea apendix-ul C.14

79
3.13 Infrastructuri de telecomunicatii
3.13.1 Obiective
Investitiile in acest sector sunt cruciale pentru dezvoltarea economica, atat la scara nationala cat si internationala,
datorita efectelor intersectoriale foarte diverse ale imbunatatirii eficientei comunicatiilor si dezvoltarii serviciilor on-
line. Aceste sisteme satisfac o serie de necesitati de comunicatie (telefon, telefax, transmisie de date, TV, transmisie
multimedia, transmisii criptografice, etc), fie locale, fie generalizate, nu numai de natura productiva, comerciala su
sectorul serviciilor ci si pentru societatea civila. Merita sa se mentioneze ca sectorul comunicatiilor, care utilizeaza
legaturi din ce in ce mai puternice, variate40 si extinse, are o influenta crescanda chiar asupra unor sectoare generale
de dezvoltare civila, precum educatia, pregatirea profesionala, petrecerea timpului, cultura, politica, etc.

Chiar daca sectorul telecomunicatiilor reprezinta prima pagina a politicilor publice ale statelor membre UE,
evaluarea proiectelor poate fi complicata printr-o imperfecta definire a obiectivelor, datorata adesea vitezei si
intensitatii schimbarii – adesea de-a dreaptul turbulenta41.

Daca, in scopul de mentine linia prezentului ghid, ne limitam la interventiile de infrastructura, obiectivele pot fi de
dezvoltare locala (desi acestea au intotdeauna o valoare pe scara mai larga); cateva exemple ar putea fi:

• Cabluri locale si sisteme de conectare pentru extinderea serviciilor catre zone neacoperite;

• Instalarea de cabluri pentru orase, zone metropolitane sau industriale, etc, pentru a furniza retele mai rapide si
mai puternice, care sa permita dezvoltarea unor noi servicii locale ( asa numitele “ pe banda larga”);

• Constructia sau modernizarea unor unitati de comutatie de bandacu retele mai vaste (acest tip de proiect este
adesea legat de cel anterior);

• Amplasarea cablurilor, instalatiilor de conectare sau statii satelitare care conecteaza zone izolate (arii montane,
insule, etc);

Anumite tipuri de proiecte cu obiective de scara non locala sunt:

• Dezvoltarea sistemelor de comuncatii internationale, pentru a creste capacitatea, puterea si viteza ( de exeplu
lansarea satelitilor de telecomunicatii, construirea statiilor radiosatelitare, amplasarea cablurilor de lunga
distanta sub apa, etc);

• Cresterea capacitatii, puterii si vitezei retelelor de comunicatii interregionale;

• Actualizarea tehnologica a retelelor pentru a putea permite conectarea la alte servicii noi (servicii multimedia,
telefoane portabile, retele civice, muzee virtuale, etc)
3.13.2 Identificarea proiectului

Identificarea proiectului ar trebui sa inceapa cu verificarea pertinentei sale cu unul dintre obiectivele mai sus
mentionate – locale sau nu. Ar trebui descris, nu numai tipul proiectului, dar si lista functiilor (de
infrastructura, legaturi) si serviciile.
In toate cazurile, este utila identificarea zonei potentiale care ar putea fi acoperita de catre proiect si sa se
furnizeze of analiza a pietei potentiale.

Luand in consideratie ceea ce s-a afirmat in paragraful precedent si slaba elasticitate initiala a acestui tip de
investitie, apare ca esential sa se aiba o idee clara in ceea ce privesc urmatoarele doua aspecte, care sunt puternic
inter-corelate:

40
Evolutia predominanta in acest sector este aceea de a oferi servicii superioare. Pentru aceasta, furnizorii de servicii
se bazeaza pe sisteme de conectare din ce in ce mai convenabile precum fibre optice, cabluri co-axiale, statii via aer,
sateliti, etc
41
Cea mai importanta evolutie o constituie nu numai privatizarea companiilor telefonice nationale ci mai ales
incercarea de a sparge situatia monopolistica care exista adesea, prin doua cai: liberalizarea licentelor catre mai
multi operatori pe o singura zona – deasemena cu retele alternative (dezagregare pe orizontala) si separarea celor
care gestioneaza retelele de catre cei care ofera serviciile de legatura si de cei care furnizeaza serviciile cu valoare
adaugata s.a.m.d. (dezagregare verticala).
80
• Organizarea unui management de interventie, inclusiv toate impartirile posibile in sectoare;
• Planul de realizare al programului in sine si cel propus pentru penetrarea zonei tinta, cu serviciile oferite de
catre noua structura.

In toate cazurile, legaturile functionale si fizice intre infrastructura proiectata si sistemul existent de telecomunicatii
trebuiesc precizate in mod clar.

O descriere larga a caracteristicilor de procesat va fi foarte folositoare:

• Date functionale de baza, precum: tipul infrastructurii de comunicatie, volumul de trafic si tipul, viteza maxima
de comunicatie (baud), tipul de comutatie, protocolul de comunicatie, banda de frecventa (GHz) si puterea
(kW), tehnologiile electronice de comutare / conectare, etc;
• Date fizice precum lungimea cablurilor (Km) si zona acoperita de retea (Km2), numarul si pozitia nodurilor de
comutare / conectare, numarul si pozitia statiilor radio si zona acoperita (Km2);
• Informatii, tehnologii de constructie si caracteristici tehnice ale retelei;
• Informatii, tehnologii de constructie si caracteristici tehnice, planurile centrelor de comutare/ conectare sau a
statiilor radio, planuri anexe;
• Informatii, tehnologii de constructie si caracteristici tehnice, planuri ale instalatiilor auxiliare, de exemplu
generatoare de electricitate, iluminare, control la distanta;
• Suprafata acoperita (m2) si un plan schematic al cladirilor si al altor structuri anexe, atasand schite si sectiuni;
• Elemente tehnice semnificative, precum sisteme de receptie/ transmisie satelitare, cabluri de transmisie sub apa.

3.13.3 Fezabilitate si analiza optiunilor


Punctele cheie pentru optimizarea proiectului sunt: volumul de trafic si evolutia zilnica, saptamanala si sezonal.
Pentru aceste proiecte trebuie sa se tina seama ca optimizarea capacitatii trebuie sa reprezinte un compromis
rezonabil intre varful nivelului de trafic si cel pe care sistemul poate sa-l suporte.
Studiul tehnologiilor alternative posibile trebuie sa se demonstreze fezabilitatea totala a serviciilor, fie vechi, fie noi,
pe care reteaua planifica sa le furnizeze in cadrul zonei de referinta.

Pentru aceasta, analiza optiunilor ar trebui sa includa comparatia cu:


• Situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;
• Alternativele posibile in cadrul aceleiasi structuri (de exemplu diferite tipologii de cabluri, protocoale de
transmisie diferite, tehnologii de comutare/ conectare diferite, etc);
• Localizari alternative sau statii radio;
• Alternative globale posibile pentru infrastructura programata, care pot oferi servicii similare, precum transmisii
satelitare sau retele mixte (aer-cablu) mai degraba decat cabluri din fire optice.

3.13.4 Analiza Financiara


Atunci cand proprietarul infrastructurii si posesorul licentei sunt doua structuri separate, este recomandabil sa se
efectueze doua analize financiare care sa reflecte cele doua puncte de vedere.

Este esential sa se previzioneze dinamica preturilor pentru a putea evalua corect investitia. In multe cazuri, precum
cele legate de telefonie, existenta unor tarife aflate sub control guvernamental poate ajuta in previzionarea preturilor.
In plus fata de tarifele incasate pentru servicii, venitul trebuie sa includa inchirierea serviciilor aditionale, daca se
afla sub aceeasi gestiune.
Estimarea rezultatelor nu trebuie sa intampine dificultati daca sunt urmate instructiunile anterioare.

Este recomandabil un orizont de timp de cel putin 10 ani, cu exceptia retelei de cabluri si de cablurile pe distante
lungi pentru care orizontul de timp trebuie sa fie de 20 ani.

3.13.5 Analiza Economica

O metoda posibila a cuantificarii directe a beneficiilor pentru utilizatori este bazata pe urmatoarele
consideratii:

• Timpul economisit pentru fiecare comunicatie (timpul de asteptare, etc), cuantificabil pe unitate in functie de
tipul de serviciu furnizat ( de exemplu apeluri telefonice comerciale, transmisie de text, transmitere de date,
transmitere de grafice, s.a.m.d. ); pentru a cuantificarea valorica, utilizatorii pot fi impartiti pe categorii, de

81
exemplu pentru sectorul civil se poate face referire la venitul mediu al populatiei si in sectorul societatilor /
persoane juridice, in functie de media valorii adaugate.
• Noile servicii aditionale care ar fi imposibile in lipsa realizarii proiectului. In anumite cazuri metoda anterioara
poate fi aplicata pentru cuantificare si acordarea de valori ( de exemplu serviciile anagrafice on line pot conduce
la economisirea a circa 100% din timpul pentru cererea si obtinerea certificatelor), in alte cazuri se poate estima
disponibilitatea de a plati serviciile din partea publicului, cuantificand costurile pe care utilizatorul le va
intampina pentru obtinerea anumitor tipuri de date ( de exemplu cumpararea unor publicatii de specialitate).

3.13.6 Alte elemente de evaluare


In acest caz se va face referire la dezvoltarea noilor servicii telematice si multimedia. In acest sens ar putea fi de
ajutor sa se supuna proiectul unui examen de flexibilitate, pentru a se verifica capacitatea, din punct de vedere
tehnologic si constructiv, de a satisface alte necesitati mai extinse, generate de o dezvoltare viitoare.

3.13.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii


Factorii critici care influenteaza succesul unei investitii in acest domeniu sunt in principal cei de previzionare a
cererii si, in anumite cazuri costurile inalte ale investitiei ( de exemplu pentru sisteme satelitare). Un alt element de
incertitudine il constituie evolutia tehnologica rapida in acest domeniu care ar putea semnifica ca investitia devine
depasita cu mult timp inainte de momentul asteptat.
Pentru aceasta, ar fi util ca analiza riscului si a senzitivitatii sa ia in considerare urmatoarele variabile:

• Costurile de investitii, inclusiv cele legate de dezvoltarea tehnologica;


• Previzionarea ciclurilor de substituire (imbatrinirea, depasirea tehnologica) a echipamentului instalat;
• Dinamica cererii ( adica previzionarea ratei cresterii populatiei si a afacerilor);
• Dinamica preturilor de vanzare pentru servicii.

Pentru consultari ulterioare: a se vedea apendix-ul C.15.

3.14. Parcuri Industriale si Tehnologice


3.14.1 Obiective
Obiectivele proiectelor in acest sector sunt acelea de a incuraja infiintarea de activitati industriale si anumite zone,
prin transformarea zonelor in arii primitoare pentru acest tip de activitati ( zone industriale, zone artizanale) si
acestea sunt adesea acompaniate de catre o oferta reala de servicii in conditii avantajoase, de asemenea cu scopul de
a favoriza lansarea unor noi societati sau sa previna falimentul celor existente. Solicitantul poate sa tina cont de
urmatoarele obiective:
• Crearea unei infrastructuri pentru infiintarea unor parcuri industriale, comerciale si zone de servicii;
• Crerea infrastructurii de baza pentru relocalizarea planificata a instalatiilor productive din zonele congestionate
sau poluate;
• Crearea unor centre care sa furnizeze servicii logistice societatilor situate intr-o anumita zona (contabilitate,
informatii financiare, marketing, formare profesionala, organizare industriala, inovatie tehnologica si/ sau
transfer tehnologic, etc);
• Crearea unor centre care sa promoveze infiintarea de noi intreprinderi si sprijinirea celor existente (parcuri
tehnologice, centre de inovare in afaceri, etc);
• Un mix a celor precizate mai sus, adesea avand scopul de a sprijini societatile industriale (districte industriale).

3.14.2 Identificarea proiectului


Proiectele propuse trebuie sa se incadreze in obiectivele mai sus mentionate, facand referinta la actiunile mai largi
de stimulare a productiei in domeniul de activitate in care sunt implicate.
Pentru o intelegere mai buna a naturii proiectului, este necesar sa se identifice zona de referinta, adica
suprafata geografica, marimea societatilor vizate (de exemplu artizanale, IMM-uri, societati medii si mari,
etc) si segmentele productive implicate.
Este deasemenea utila furnizarea unor date primare, precum numarul, marimea si tipologia societatiilor implicate,
tipul serviciilor logistice ce vor fi furnizate, tipul laboratoarelor stiintifice si-sau tehnologice, daca este cazul,
s.a.m.d.
Ar fi util sa se furnizeze cel putin urmatoarele informatii de prelucrat:
• Localizarea si suprafata (Km2) a zonelor amenajate si impartirea pe loturi;

82
• Numarul si suprafata acoperita a depozitelor (m2), zone de stocare, biroui, spatii de expunere, etc;
• Caile de acces interne si mobilitate (drumuri si cai ferate)si legaturile lor cu sistemele externe; caracteristicile
porutilor daca exista, helioporturi, etc;
• Sistemele si retelele interne, de exemplu apeducte, canalizari, depuratoare, electricitate, iluminare, sistemele de
telecomunicatii, securitate, etc, atasand informatiile si planurile corespunzatoare;
• Numarul si suprafata acoperita de catre cladirile publice (de servicii, laboratoare, logitistica, cantine, centre de
telecomunicatii, etc);
• Elemente tehnice semnificative, precum laboratoare specializate, centre de servicii multimedia, etc

3.14.3 Fezabilitate si analiza optiunilor


Studiul de fezabilitate trebuie sa acopere un numar de aspecte. Primul grup de parametri este in mod evident
constituit de cererea estimata a societatilor existente de a se relocaliza in zona de referinta si rata infiintarii de noi
societati. In cazurile in care se furnizeaza servicii logistice, trebuie luate in considerare atat cererea pentru acestea
cat si dinamica lor in timp. In ultimul rand, elementele de mediu nu trebuie pierdute din vedere, elemente care, cel
putin in anumite cazuri pot fi de importanta decisiva pentru localizarea si marimea proiectului de infrastructura.
Ar fi util ca in analiza optiunilor sa se tina seama de:

• Comparatia cu situatia precedenta, in lipsa realizarii proiectului;


• Localizari diferite alternative;
• Diferite alternative in ceea ce priveste numarul si tipologia serviciilor;
• Alternativele globale, de exemplu cresterea finantarii directe a societatilor pentru acelasi scop (schimbarea
sediului, cumpararea serviviilor furnizate, inovare tehnologica, noi linii de productie sau societati nou
constituite, etc)

3.14.4 Analiza Financaiara


Analiza fluxurilor financiare nu prezinta dificultati serioase in cadrul acestui sector, atat timp cat investitorul si
managerul proiectului sunt in mod clar identificati.
Venitul managementului provine din inchiriere sau concesionarea costurilor terenurilor si depozitelor si, daca exista,
din tarifele percepute pentru furnizarea serviciilor (apa, electricitate, canalizare si depurare, depozitare, logistica,
etc) si al serviciilor logistice. Iesirile ar trebui sa includa ostul bunurilor si serviciilor necesare pentru functionarea
infrastructurii si furnizarea serviciilor logistice (costul acestora). Analiza financiara furnizeaza informatii
fundamentale pentru evaluarea proiectului, chiar in cazurile in care serviciile sunt oferite total sau partial gratuit
(Rata Profitului Financiar<0).

In acest caz, un orizont de timp de cel putin 20 de ani este recomandabila.

Rata Financiara a Profitului* Infrastructuri de sprijin pentru productie


Minim 2.30
Maxim 16.87
Media 10.49
Deviatia standard 5.28
*
Date de esantion: 4 proiecte mari din 14 in sector, incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2).

3.14.5 Analiza Economica


In plus fata de elementele analizei financiare (efecte interne), trebuiesc explicate si beneficiile sociale ale proiectului
prin efectele externe asupra sistemului productiv, precum o pozitionare mai buna pe piata pentru societatile
existente, difuzarea cunostintelor antreprenoriales si a capacitatilor profesionale in randul societatilor beneficiare, si
extern, recalificarea personalului, efectele diferitilor factori productivi asupra angajarii si a veniturilor, aparitia
noilor societati de productie, aparitia a noi societati de servicii, etc.
Efectele mentionate ( cu exceptia anagajarii in anumite cazuri) nu sunt nici immediate si nici usor cuantificabile.

O posibila abordare ar fi aceea a impartirii posibilelor societati beneficiare din zona de referinta in functie de
marime si secotr. Pentru fiecare categorie va fi apoi posibil sa se evalueze beneficiul, facand referire, de exemplu la
cresterea valorii adaugate, datorita unei localizari mai avanntajoase ( de exemplu economii in costurile de trasnport,
o mai mare penetrare pe piata, efectul activitatii promotionale in noile zone de expunere, costuri scazute pentru
serviciile de baza, etc), sau prin punerea la dispozitie a serviciilor logistice ( de exemplu o mai buna pozitionare

83
datorata serviciilor de marketing, o mai buna patrundere pe piata si economisire de costuri prin telemarketing,
imbunatatiri tehnologice sau noi tehnologii de productie, nivel profesional mai inal datorita intruirii, etc).

Costurile economice ale materiilor prime si ale terenului utilizat in realizarea proiectului trebuiesc evaluate luand in
considerare pierderea pentru societate generata de catre devierea acestora de la alte destinatii mai bune. Costurile de
personal trebuie evaluate intr-un mod similar.

Costurile de mediu trebuie de asemenea cuantificate (asupra terenului, poluarea aerului si a apei, distrugerea
impactului viziv, zgomot, rebuturi, etc) precum si orice posibila congestionare urbana si de transport cauzata de
realizarea infrastructurii. Trebuie insa notat ca, din moment ce impactele considerate anterior vor fi intr-o continua
crestere in zona ce inconjoara aria de interes, ar trebui sa scada in restul zonei de referinta, efectul global – care
trebuie luat in considerare in analiza – poate fi fie pozitiv fie negativ ( deexemplu sistemele de control a deseurilor
pot fi mai eficiente, etc).

Rata Financiara a Profitului* Infrastructuri de sprijin pentru productie


Minim 9.10
Maxim 36.00
Media 18.89
Deviatia standard 6.91

*
Date de esantion: 12 proiecte mari din 14 in sector, incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2).

3.14.6 Alte elemente de evaluare


Tinand cont de dificultatile descrise in paragraful precedent, poate fi util sa se furnizeze o evaluare diferita a
beneficiilor proiectului.
De exemplu, costurile sociale pot fi masurate prin indicatori fizici legati direct si indirect de acestia si prin calculul
ratei costuri/ beneficii.
Un alt element care trebuie intotdeauna luat in consideratie este impactul asupra mediului.

3.14.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii


Principalele riscuri pentru succesul acestui tip de investitie sunt relativa rigiditate initiala si dificultatea de a
previziona rata reala de patrundere in zona de referinta, atat din punct de vedere al relocalizarii societatilor 42 cat si,
chiar mai important, din perspectiva dezvoltarii noilor afaceri.

Ar fi recomandabil pentru analiza riscului si a senzitivitatii sa se ia in consideratie cel putin urmatoarele variabile:

• Costul investitiei;
• Rata pozitionarilor/ instalarilor in zona;
• Costul anumitor elemente de intrari importante (forta de munca, bunuri provenite de la subfurnizori si servicii
pentru furnizarea serviciilor logistice);
• In conditiile in care au fost cuantificate, aparitiile si rata falimentului incipient al noilor afaceri.

Pentru consultari ulterioare a se vedea apendix-ul C.16.

3.15 Investitii industriale si alte investitii productive


3.15.1 Obiective
Aceasta tipologie de interventie poate fi clasificata in urmatoarele categorii:
• Proiecte care au scopul de a incuraja industrializarea in toate sectoarele din zonele care sunt deficitare din acest
punct de vedere;
• Proiecte intensive in capital , de importanta strategica ( deexemplu anumite segmente din sectorul energetic);
• Proiecte care au scopul de a incuraja dezvoltarea tehnologica in sectoare specifice sau care aplica tehnologii mai
noi care cer o investitie initiala mai mare ( de exemplu utilizarea unor materiale noi in industria de transport,
dezvoltarea superconductorilor electrici, aplicarea tehnologiilor pentru utilizarea energiei reinnobile, etc);

42
In anumite cazuri, relocalizarea industriala a fost accelerata de catre politici de planificare teritoriala potrivite.
84
• Proiecte care au scopul de a crea locuri de munca alternative in zone in care s-au inregistrat situatii de declin in
cadrul tesutului productiv existent;
• Proiecte care au scopul de a incuraja instalarea si dezvoltarea unor noi societati, atat artizanale cat si IMM – uri
(intreprinderi noi).

3.15.2 Identificarea proiectului


Punctul de plecare il constituie o identificare clara a obicetivelor proiectului propus, si introducerea acestuia in una
sau alta din categoriile mai sus mentionate.
Apoi, in cazul proiectelor care necesita finantare pentru societatile existente43, ar fi util sa se furnizeze o descriere
detaliata ( deexemplu cantitatea si tipul unor noi masini si echipament, suprafata zonei si planurile noilor depozite,
planuri de reorganizare si calificare a fortei de munca).

In toate cazurile, fie ca este vorba de societati noi sau deja existente, aceasta ar trebui urmata de o descriere
completa a societatii ( sau a unui grup de societati) care vor beneficia de masura de interventie:

• O lista a categoriilor de bunuri sau de servicii produse de catre societate inainte de interventie si a celor
prevazute ca un rezultat;
• O lista a cantitatilor anuale a intrarilor de productie, adica materii prime, articole semi-finite, servicii, forta
de munca (impartita pe categorii si specializari), etc, fie inainte cat si dupa interventie;
• Cifra de afaceri, rezultatul brut al activitatii, profitul net si brut, cash-flow-ul, rata de indatorare si alti
indicatori financiari, atat inainte cat si dupa interventie;
• O descriere a pietei acoperite de catre societate si pozitionarea ei atat inainte cat si dupa interventie ( de
exemplu furnizarea cotelor pe produs si zona geografica si respectiva lor dinamica);
• Strctura societatii (functiile, departamentele, proceduri, sisteme de calitate, sisteme de informatie, etc)
inainte si dupa interventie;
• O descriere a imobilelor societatii si a zonelor aferente;
• Puncte de evacuare a deseurilor atat lichide cat si de gaz, si descrierea instalatiilor de depurare si tratament;
• Deseuri (tip si cantitate) si sisteme de tratament depurare;

3.15.3 Fezabilitate si analiza optiunilor


Parametri pe care se bazeaza optimizarea proiectului sunt in mod evident specifici fiecarui proiect si sunt direct
dependenti de factori precum: domeniul in care isi desfasoara activitatea societatea, tipul produselor, tehnologiile de
productie aplicate. In consecinta, nu este posibil sa se furnizeze nici un fel de indicatii generale, dar ar fi bine ca
elementele care demonstreaza fezabilitatea si optimizarea proiectului sa fie clar expuse, caz dupa caz.
Aceleasi afirmatii sunt valabile pentru analiza optiunilor, desi aici se pot sugera anumite variabile care trebuie
studiate, precum:
•Metode alternative de finantare ( de exemplu finantarea contului de dobanzi in locul contului de capital,
finantarea unui contract de leasing, sau alte metode de finantare);
•Alternative tehnice si tehnologice la proiectul propus;
•Daca este posibil, alternative globale ( de exemplu furnizarea catre beneficiari a unor servicii logistice cu cost
scazut).

3.15.4 Analiza Financiara


Analiza financiara a proiectelor care beneficiaza de stimulente in ceea ce priveste contul de capital sau contul de
dobanzi poate fi efectuata utilizand metodologiile standard, luand in considerare cresterea de cash-flow a societatilor
beneficiare. Profitabilitatea financiara a investitiei este masurata prin compararea cash-flow-ului societatii ( sau a
unui grup de societati) ca rezultat al investitiei, cu cel care ar fi fost generat in lipsa concesionarii ( adica in lipsa
proiectului44).
Pe acesta baza, analiza financiara a investitiei trebuie efectuata in evaluarea diferitelor elemente de cost si venituri in
functie de preturile prietei si, scazand cash-flow-ul.

Un orizont de timp sugerat, tinand cont de tipul si domeniul investitiei, ar trebui sa fie de circa 10 ani.

43
In mod evident, atunci cand proiectul implica constructia si lansarea unor noi instalatii de productie, descrierea
societatii beneficiare trebuie facuta ca si proiectul insusi.
44
Cresterea de cash-flow coincide pe scurt cu floxurile totale in cazul societatilor nou infiintate. Ar trebui subliniat
ca, in orice caz este necesar sa se ia in considerare doua posibile alternative: prima – ca societatea ar fi facut
investitia si fara facilitati de finantare (de exemplu ar fi cumparat utilajul ) la un cost de investitie mai mare, si
cealalta – in care societatea nu ar fi putut cumpara utilajul in lipsa facilitatilor financiare.
85
Rata Financiara a Profitului* Industrie
Minim 5.50
Maxim 70.00
Media 19.59
Deviatia standard 14.45

*
Date de esantion: 64 proiecte mari din 107 in sector, incluse in esantionul de 400 de proiecte combinate (vezi
Tabelele 1 si 2).

3.15.5. Analiza Economica


Validitatea stimulentelor nu este masurata numai prin considerarea cresterii valorii adaugate a societatilor care
beneficiaza (analiza financiara), ci, in conditiile in care sunt cuantificabile, prin luarea in consideratie a tuturor
costurilor si beneficiilor.
Ca rezultat, in plus fata de elementele derivand din analiza fluxurilor financiare, este necesar sa se ia in considerare
si elementele externe, precum:

• Beneficiul generat de cresterea veniturilor datorata cresterii afacerii sau infiintarii noilor societati in domeniu
(care produc bunuri si servicii) stimulate de catre societatea beneficiara sau de catre un grup de societati;
• Costurile economice ale materiilor prime si ale terenului utilizat in realizarea proiectului ar trebui evaluate
tinand cont de pierderea pentru societate prin devierea acestora de la cea mai buna utilizare alternativa;
• Costurile de mediu ( poluarea solului, apelor si aerului, distrugerea impactului vizual, poluare fonica, rebuturi,
etc) trebuie in cea mai mare parte sa fie evaluate in baza costurilor (corectate cu preturile pietei) actiunilor
necesitate de eliminarea efectelor poluarii sau prin alte metode sugerate anterior;
• Costurile legate de congestionarea urbana si a transporturilor cauzata de instalarea unor noi intreprinderi sau de
cresterea activitatii celor existente, estimabile prin perioade mai lungi de timp de desfasurare a transporturilor
(marfuri si pasageri) , pe drumurile respective45 si posibila depreciere a valorii proprietatilor imobiliare
adiacente.

3.15.6 Alte elemente de evaluare


Proiectele din domeniul industrial au in general un impact de mediu considerabil si din acest motiv, este util
sa se examineze cu atentie aratand in mod clar toti pasii si dispozitivele tehnologice utilizate pentru reducerea
lor.

Avand in vedere dificultatile intampinate in cuantificarea si acordarea de valori tuturor beneficiilor sociale, in scopul
obtinerii unei evaluari cat mai complete a proiectului ar fi util sa se faca o apreciere a lor, chiar prin intermediul
indicatorilor fizici, astfel incat sa se masoare efectele directe si indirecte.

Aceasta ar trebui sa includa elefetele asupra angajarii, tinand cont ca mentinerea si extinderea ocuparii fortei de
munca este un obiectiv central in multe programe de stimulare a sectorului productiv.

3.15.7 Analiza Riscului si a Senzitivitatii


Riscurile trebuie considerate ca fiind specifice fiecarui tip de interventie (societati noi, modernizarea si extinderea
societatilor existente) pentru fiecare segment productiv existent (sectoare deja mature sau noi, competitivitate mai
puternica sau mai slaba, procese cu un impact considerabil sau neglijabil asupra mediului, etc). Este deci necesar ca
beneficiarul sa faca o analiza a riscurilor specifice si sa le coreleze cu parametri de mai sus.

In general noi sugeram ca analiza riscului si a senzitivitatii sa ia in consideratie urmatoarele variabile:

• Costul investitiei, pentru proiecte cu un risc tehnologic inalt;


• Cresterea ratei cererii pentru bunuri si servicii produse pentru o piata specifica;
• Costul elementelor de intrari critice;
• Pretul elementelor de iesiri.

Pentru consultari ulterioare: a se vedea apendix-ul C.19

45
Pentru cuantificare si acordarea de valori acestor efecte, a se vedea sectiunea de drumuri.
86
APENDIX-URI

87
Liniile generale ale unui Raport de Apreciere
Aceasta Sectiune ofera informatiile generale, chiar daca numai cu titlu informativ, a unui Raport de Apreciere tipic
pentru proiecte mari. In conformitate cu regulile Fondurilor Structurale, Statele Membre sunt responsabile de
efectuarea unei aprecieri anterioare si sunt libere sa urmeze orice procedura de analiza pe care o considera potrivita.
Nu in ultimul rand, in anumite cazuri poate fi util sa se faca referinta la urmatoarelele linii generale, precum o lista
de verificare, atat pentru expertii care lucreaza in numele si sub responsabilitatea Statelor Membre cat si pentru
examinatorii concreti ai proiectelor care lucreaza pentru Comisie. Desi nu exista o necesitate speciala de a urmari
forma propusa ca model standard, ar fi un avantaj ca cei care prezinta proiectele sa furnizeze un Raport de Apreciere
care sa acopere toate relevante sugerate mai jos. Aceste Raporturi de Apreciere pot fi anexate formularului de
prezentare a proiectelor pentru asistenta sau furnizate de catre Comisie in orice forma considerata potrivita.
A.1 Sumar
In primul capitol al raportului, este ceruta o prezentare scurta a obiectivelor celor care il propun,
caracteristicile proiectului si principalele rezultate ale analizei.
1.1 Proponentii proiectului si autoritatea responsabila de propunere in fata Comisiei Europene.
1.2 Obiectul analizei.
1.2.1. Numele proiectului
1.2.2 O descriere sumara a proiectului
1.2.2.1. Domeniul (cai ferate, autostrade, generatoare de energie, proiecte de mediu, etc)
1.2.2.2. Localizare
1.2.2.3. Impactul asupra zonei (regional, interregional, national, internationale)
1.3 Obiectivele Proponentilor
1.4 Experienta precedenta in proiecte similare
1.5 O descriere sumara a Raportului de Apreciere prezent
1.5.1 Autorii prezentului Raport (Consultanti, Organe Guvernamentale, etc);
1.5.2 Delimitarea domeniului acoperit de Raport. Legaturile cu alte proiecte. Specificarea componentelor
functionale in care a fost impartit proiectul. Componente independente ale proiectului care pot fi in consecinta
detaliate.
1.5.3 Metodologia analizei proiectului.
1.6. Indicarea principalelor rezultate ale analizei.
1.6.1 Rezultate financiare.
1.6.2 Rezultate economice
1.6.3 Impactul asupra ocuparii fortei de munca
1.6.4 Impactul asupra mediului
1.6.5. Alte rezultate

A.2 Mediul Economico- Social


Raportul trebuie sa prezinte contextul economico-social esential al proiectului si domeniile la care face referire. In
aceasta prezentare trebuie incluse principalele aspecte institutionale.
2.1 Principalele aspecte relevante ale contextului socio-economic./
2.1.1 Aspecte teritoriale si de mediu
2.1.2 Aspecte demografice
2.1.3 Aspecte socio-culturale
2.1.4 Aspecte economice

2.2. Aspecte institutionale si politice


2.2.1 Cadrul general politic. Consistenta proiectului cu obiectivele planurilor si pragramelor diferitelor autoritati
nationale si locale: cadrul de sprijin comunitar; Programul Operativ; planuri de dezvoltare regionale; planuri
sectoriale la nivel national; planuri sectoriale regionale; alte politici si programe EC..
2.2.2 Sursa de finantare (mentionati daca este vorba de imprumuturi sau granturi); instrumente Ec (Fondul
European de Dezvoltare Regionala, Banca Europeana de Investitii, Fondul de Coeziune, Fondurile
Structurale Europene, etc); Autoritati Nationale (Guvernul Central, Regiuni, altele), Private.
2.2.3 Acoperirea financiara a surselor mai sus mentionate (discutarea elementelor de implementare, timing,
etc)
2.2.4 Proceduri si constrangeri administrative; autoritati implicate in procesul de luare a deciziei in cadrul
proiectului, cu identificarea rolurilor specifice: diferite constrangeri de planificare teritoriala
(planificare urbana, fidro-geologica, proprietatea statului, militara, etc); autorizatii si permise ce
trebuiesc obtinute la nivel local; cerinte specifice pentru concesii si stimulente.

88
2.2.5 Planificarea temporara pentru : obtinerea autorizatiilor/ avizelor; concesii/ stimultente care trebuiesc
platite; altele

A.3 Cererea si oferta de produse care reprezinta rezultatul proiectului


Proiectul are scopul de a produce bunuri si servicii publice si private, distibuite fir prin tranzactii specifice
mecanismului pietei fie in afara pietei. In orice caz, aceste rezultate trebuie identificate si trebuie de asemenea
masurata cererea pentru ele. Trebuiesc indicati alti eventuali producatori si previzionate reactiile lor.
3.1 Previziunea cererii potentiale
3.1.1 Necesitatile care pot fi satisfacute intr-o perioada de timp determinata (care vor fi mentinute pentru
intregul Raport);
3.1.2 Evolutia curneta si viitoare a cererii (locala, regionala si nationala)
3.1.3 Segmentarea cererii pe tip de consumatori;
3.1.4 Procesele de cumparare si distributie
3.1.5 Studii si cercetari de piata specifice: rezultate

3.2 Concurenta
3.2.1 Caracteristicile ofertei de rezultate asemenatoare la nivel regional/ national
3.2.2 Structura concurentei, daca exista sau este previzibila
3.2.3 Factorii de succes (preturi, calitate, programare temporala)

3.3 Strategia propusa


3.3.1 Produse
3.3.2 Preturi
3.3.3 Promovare
3.3.4 Distributie
3.3.5 Marketing

3.4 Previzionarile lefate de rata de utilizare a capacitatii


3.4.1 Previziunea vanzarilor din cadrul proiectului
3.4.2 Cotele de piata, acoperirea cotei necesitatilor
3.4.3 Previzionarea Angajarilor si tehnici

A.4 Optiuni tehnologice si planuri de productie


Productia atat de bunuri tangibile cat si intangibile si/ sau furnizarea de servicii trebuie apreciata din punctul
de vedere al optiunilor tehnologice si al selectiei celor mai bune combinatii de factori de productie. Trebuie
analizate pe scurt optiunile si solutiile eficiente prin utilizarea, acolo unde este posibil a evaluarilor intocmite
de experti sectoriali.

4.1 Descrierea alternativelor tehnologice relevante;

4.2 Selectarea tehnologiei potrivite;

4.3 Edificii si instalatii;

4.5 Intrari fizice;

4.6 Personalul cerut;

4.7 Cerinte de energie;

4.8 Furnizorii de tehnologie;

4.9. Costurile de investitie:

4.9.1 Planificare si know-how;

4.9.2 Cladiri

4.9.3 Echipamente

4.10 Planuri de productie pentru perioada de timp a proiectului

89
4.11 Oferta adaugata de produse

4.12 Organizarea productiei


A.5 Resurse Umane
In cadrul proiectelor de infrastructura publica, ca si in cadrul majoritatii celor private, factorul principal
este cel uman. Analiza trebuie sa fie foarte amanuntita in ceea ce priveste previziunile de resurse umane
disponibile.

5.1 Organigrama
5.2 Lista de personal si parametri de salarii
5.2.1 Manageri
5.2.2 Angajati pentru birouri
5.2.3 Tehnicieni
5.2.4 Muncitori
5.3 Servicii contractate in afara structurii
5.3.1 Administrativ

5.3.2 Tehnic

5.3.3 Altele

5.4 Proceduri de angajare


5.5 Proceduri de formare profesionala
5.6 Costuri anuale (atat inainte cat si dupa lansare)

A.6 Localizare
Alegerea localizarii si selectia pozitiei potreivite depind de numerosi factori: apropierea de cerere (centrele de
consum), disponibilitatea sistemului managerial si a personalului calificat, reglementari guvernamentale si
restrictii (constrangeri politico-administrative), disponibilitatea stimulentelor si concesiilor (finantare publica
sau institutionala legata de pozitionare, etc).
Selectarea unei pozitii din mai multe alternative trebuie insotita de o evaluare a impactului asupra mediului.

6.1 Cerintele localizarii optime


6.2 Alternativele disponibile
6.3 Selectarea pozitionarii si caracteristici
6.3.1 Conditii climatice si aspecte de mediu ( in conditiile in care sunt relevante)
6.3.2 Lotul sau terenul
6.3.3 Transport si comunicatii
6.3.4 Alimentarea cu apa si electricitate
6.3.5 Tratamentul deseurilor
6.3.6 Reglementari guvernamentale
6.3.7 Politici ale autoritatilor local
6.3.8 Descrierea pozitiei selectionate (detalii in anexe)
6.4 Costul terenului si pregatirea localizarii
6.5 Disponibilitatea localizarii
Anumite intrebari din cele care urmeaza pot fi importante. Realizarea proiectului depinde de o anumita pozitionare?
Zona este disponibila pentru cel care propune proiectul? Poate fi cumparat terenul de pe piata? La ce pret? Trebuie
achizitionat prin expropriere? La ce pret? Utilizarea spatiului conform proiectului este acceptata de autoritatile de
planificare?
6.6 Cerinte de infrastructura
Trebuie prezentata lista principalelor cerinte de infrastructura de care are nevoie proiectul ca prevederi externe,
precum: ca de acces; trasnport public; reteaua de apa; reteaua electrica; reteaua de gaz metan; sistemul de canalizare;
sistemul de eliminare a desurilor lichide urbane; sistemul de eliminare a deseurilor solide urbane; eliminarea
deseurilor speciale; tratamentul deseurilor toxice.

Poate proiectul sa satisfaca in mod adecvat toate cerintele mai sus mentionalte? Daca nu: care dintre ele trebuiesc
indeplinite de alte structuri? Cu ce caracteristici tehnice? Care este necesarul de finantare suplimentar (ce va fi
acoperit din partea proiectului )?

90
A.7 Implementare
Analiza realizarii si programarea temporara vor fi scurte, cu exceptia cazului in care nesiguranta legata de timp si
riscul reprezinta factori critici. Poate fi rezumata prin prezentarea unor diagrame potrivite.

7.1 Analiza timpului de constructie/ de lansare

7.1.1 Selectarea echiperi manageriale a proiectului


7.1.2 Definirea sistemului de informatie
7.1.3 Negocieri pentru achizitia de echipamente si know-how
7.1.4 Planificare detaliata a cladirilor si a contracte
7.1.5 negocieri pentru finantare
7.1.6 Achizitionarea terenului si concesii
7.1.7 Constructia organizationala
7.1.8 Recrutarea personalului
7.1.9 Recrutare si formarea personalului
7.1.10 Acorduri de furnizare
7.1.11 Acorduri de distributie
7.2 Planificarea cu bar-chart pentru principalele faze (Pert sau similare pentry proiecte mai complexe)
7.3 Principalele informatii legate de programare temporara care vor fi utilizate in analiza financiara.

A.8 Analiza Financiara


Chiar in cadrul proiectelor publice, trebuie echilibrate fluxurile de intrari financiare si de iesiri pe fiecare an,
in caz contrar proiectul se poate gasi in situatia de lipsa de lichiditati.
Chiar mai mult, exista interesul de a determina situatia globala a beneficiilor proiectului (sau pierderea
financiara neta).

8.0 Premize de baza pentru analiza financiara


8.0.1 Orizontul de planificare ( de exemplu 10, 20, sau 50 de ani)
8.0.2 Preturile intrarilor si iesirilor ( deexemplu preturi constante exprimate in Euro la o cota data)
8.0.3 Rata de actualizare financiar real (5% ca o rata de benchmarking pentru costul de oportunitate a capitalului
pe termen lung).

8.1 Investitii fixe


8.2 Cheltuieli din perioada precedenta productiei
8.3 Capitalul circulant
8.4 Investitiile totale
8.5 Venituri si cheltuieli din activitatea operativa
8.6 Sursele de finantare
8.7 Planificare financiara (un tabel cu intrarile si iesirile anuale)
8.8 Prezentarea activului si pasivului
8.9 Contul de profit si pierdere
8.10 Determinarea fluxului net de numerar
8.10.1 Fluxurile nete care trebuiesc calculate ca si rezultat al investitiei totale (investitiile globale ale proiectului)
8.10.2 Fluxurile nete care trebuiesc calculate ca si rezultat al capitalului social / capital nereambursabile (public
sau privat)
8.11 Valoarea neta prezenta / rata interna a profitului

A.9 Analiza socio-economica Cost – Beneficiu


Analiza poate fi largita fata de obiectivele fixate la nivel socio-economic oficial (vezi sectiunea 9.5 de mai jos),
daca exista alte obiective care sunt importante pentru proponenti si pentru Comisia Europeana.

9.1 Unitatea de calcul si actualizare pentru analiza Cost – Beneficiu (in Euro constant, 5% rata sociala de actualizare
normal, 3% rata de actualizare social minima, alte prevederi daca exista)

9.2 Analiza costurilor sociale

9.2.1 Distorsiunea preturilor pentru elementele de intrari

9.2.2 Distorsiunea salariilor

9.2.3 Aspecte legate de taxe/ impozite

91
9.2.4 Costuri externe

9.2.5 Costuri nemonetare, inclusiv cele legate de mediu

9.3 Analiza beneficiilor sociale

9.3.1 Distorsiunea preturilor elementelor de iesiri

9.3.2 Beneficiul social al angajarii suplimentare

9.3.3. Aspecte legate de taxe / impozite

9.3.4 Beneficii externe

9.3.5 Beneficii nemonetare, inclusiv aspecte legate de mediu

9.4 Rata economica a profitului sau valoarea sociala neta actuala a proiectului in termeni monetari

9.5 Criterii de evaluare suplimentare (daca sunt relevante)

9.5.1 Prezentarea rezultatelor in termenii obiectivelor generale ale politicilor UE

9.5.2 Cresterea in venitul social UE

9.5.3 Reducerea disparitatilor intre PIB pe locuitor dintre diferite regiuni UE

9.5.4 Cresterea ocuparii fortei de munca

9.5.5 o calitatemai buna a mediului inconjurator

9.5.6. Alte obiective ale Comisiei, ale autoritatilor regionale sau nationale.
A.10 Analiza riscului
Analiza trebuie sa indice incertitudinea surselor si sa testeze sustinerea concluziilor sale. Un software adecvat
poate fi util pentru analiza senzitivitatii si a probalitatii.

10.1 Determinarea variabilelor critice cu ajutorul analizei senzitivitatii (schimbarea procentuala a obiectivelor,
calculata prin schimbarea procentuala a fiecarei variabile independente)
10.1.1 Variabilele cererii/ ofertei
10.1.2 Variabile de intrari
10.1.3 Resursele Umane
10.1.4 Variabilele de timp si de implementare
10.1.5 Variabile financiare
10.1.6 Variabile economice
10.2 Simularea unor scenarii optimiste si pesimiste
10.3 Analiza probabilitatii (de exemplu cu tehnicile Montecarlo)
10.4 Valoarea asteptata a Valorii Prezente Bete si a Ratei Interne a Rezultatului si distributia lui

Glosar
Actualizare – procesul de ajustare a valorii viitoare a unui cost sau beneficiu la valoarea actuala prin intermendiul
unei rate de actualizare, de exemplu multiplicand valoarea viitoare cu un coeficient care descreste in timp.

Analiza Cost – Beneficii – O procedura pentru evaluarea cererii pentru un proiect prin cantarirea beneficiilor in
comparatie cu costurile. Analiza Cost – Beneficii implica in mod uzual utilizarea preturilor contabile. Rezultatele
pot fi exprimate in diferite moduri, incluzand rata interna a rezultatului, valoarea actuala neta si rata costului
beneficiului.

Analiza riscului – un studiu al sanselor ca, veniturile proiectului sa genereze o rata a profitului satisfacatoare si cel
mai potrivit grad de variabilitate fata de cea buna estmiare a ratei profitului.

Analiza senzitivitatii – studiul impactului pe care schimbarile prevazute in variabilele ce afecteaza costurile si/ sa
beneficiile il au supra Ratei Economice a Rezultatului sau asupra Ratei Financiare a Rezultatului.

92
Bunuri care merita – un criteriu suplimentar de apreciere a proiectului aplicat in conditiile in care exista o
preferinta guvernamentala pentru cresterea sau scaderea consumului de anumite bunuri, precum formare / instruire
si alcohol.

Bunuri comerciabile – bunuri comerciabile la nivel international, in absenta unor polici comerciale restrictive.

Bunuri netranzactionabile – bunuri care nu pot fi exportate sau importate, de exemplu servicii locale.

Convergenta reala – reducerea disparitatilor venitului pe locuitor si a bunastarii economice intre regiuni.

Cost – eficienta – Rata calculata ca raport intre rezultatele fizice si costuri in valoare monetara, costuri generate de
obtinerea acestor rezultate.

Costuri de oportunitate – valoarea unei resurse considerata la cea mai buna utilizare alternativa a sa.

Costuri sau beneficii socio-economice – costurile de oportunitate sau beneficiile de oportunitate pentru o economie
in ansamblu. Pot fi diferite fata de costurile private in masura in care preturile actuale difera de preturile de
contabilitate.

Disponibilitatea de a plati – ceea ce consumatorii sunt dispusi sa plateasca pentru un bun. Daca disponibilitatea
consumatorului de a plati este superioara pretului bunului, consumatorul beneficiaza de un plus numit surplusul
consumatorului.
Distorsiune – mecanismul care genereaza un gap intre costul de oportunitate a unui bun si pretul actual, de exemplu
preturile de monopol, elemente externe, taxe indirecte, taxe, tarife reglementate, etc.

Deviatia standard – este masura distribuirii datelor fata de media lor (m) si constituie o parte esentiala a multor teste
statistice. Deviatia standard depinde de calculul distantei medii, care desparte data luata in calcul (x) fata de medie.

∑(x-μ)

Elasticitate – Valoarea procentului cu care se schimba o variabila, datoria schimbarii cu 1% a alteia.

Evaluare bazata pe criterii multiple – o metodologie de evaluare care ia in considerare mai multe obiective prin
atribuirea de importanta diferita fiecarui criteriu masurabil.

Multiplicatorul veniturilor – indicator obtinut din raportarea variatiei venitului national si variatia cheltuielilor care
au generat venitul.

Preturi constante – Preturile care fac referire la un an de baza, pentru a exclude efectul inflatiei asupra informatiilor
economice.

Preturile contabile - preturi de echilibru care sunt in general diferite de preturile actuale ale pietei si de tarifele
regelementate. Ele trebuiesc utilizate in aprecierea proiectului pentru a reflecta mai bine decat o fac preturile actuale,
costurile reale ale intrarilor pentru societate, si beneficiile reale ale iesirilor. Pentru ele este utilizata adesea si
terminologia preturilor de umbra.

Preturi curente – Preturile la valoarea lor intr-un anumit moment in timp.

Preturi in umbra – vezi preturi de contabilitate.

Preturi nominale – preturi curente - acestea includ bine-nteles efectele inflatiei si trebuiesc comparate cu preturioe
constante sau reale.

Produsul Intern Brut – totalul produselor sau valorii adaugate obtinute in cadul granitelor fizice ale unei tari. El
include si productia bazata pe resurse detinute de straini, chiar daca o parte din venitul obtinut de acesti factori de
productie este transferat in afara tarii ca plata a veniturilor furnizate de factori.

93
Rata de actualizare – Rata la care valorile viitoare sunt aduse in prezent. Rata de actualizare financiar si rata
economica pot fi diferite, de exemplu multiplicand valoarea viitoare cu un coeficient care descreste in timp.

Rata de actualizare sociala – trebuie comparata cu rata de actualizare financiara. Ea incearca sa reflecte viziunea
sociala asupra modului in care trebuie evaluat viitorul comparativ cu prezentul.

Rata Economica a Rezultatului (Economic Rate of Return) – profitabilitatea socio-economica a unui proiect. Poate
fi diferita de rata financiara a rezultatului ( Financial Rate of Return), datorita distorsiunii preturilor. Rata
Economica a Rezultatului implica utilizarea preturilor de contabilitate si calcularea ratei de actualizare care face
astfel incat beneficiile proiectului sa fie egale cu costurile actuale, de exemplu Valoare Economica Actuala Neta sa
fie egala cu zero.

Rata Financiara a Rezultatului (Financial Rate of Return) – profitabilitatea financiara a unui proiect, vezi Rata
Interna a Rezultatului. Nu trebuie confundata cu indicatorii financiari precum profitul din vanzari (Return on Sales)
sau profitul din investitii (Return on Investment).

Rata Interna a Rezultatului – Rata actualizata la care fluzul costurilor si beneficiilor are o valoare neta actuala de
zero. Rata Financiara a Rezultatului, in cazul in care valorile sunt estimate la preturi actuale. Rata Economica a
Rezultatului, cand valorile sunt estimate in preturi de contabilitate.

Salarii nominale – salarii care include efectele inflatiei, deasemena salarii curente.

Valoare Actuala Neta – valoarea neta sau beneficiul net al unui proiect atunci cand toate beneficiile si costurile au
fost actualizate la rata de actualizate. Poate fi: Valoare Actuala Neta Economica, sau Valoare Actuala Neta
Financiara.

Valoarea de optiune – valoarea prezenta a unui activ la cea mai buna utilizarea alternativa, costul de oportunitate al
unui activ de capital.

Valoare reziduala – valoarea actuala neta a activelor in anul final al perioadei sectionate pentru analiza de evaluare.

Venitul Social Net – cresterea neta a veniturilor generate de proiect, in baza preturilor de contabilitate, echivalenta
valorii actuale nete.

Unitate de calcul – masura care face posibila multiplicare si impartirea unor elemente neasemanatoare. Euro poate
fi unitatea de calcul pentru aprecierea proiectelor finantate de catre Comisia Europeana.

94
95