Sunteți pe pagina 1din 46

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIȘ - ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE


ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

RAPORT
PSIHODIAGNOSTIC DE PERSONALITATE

MASTER AN II.
DRUSELIA BETEA

1
RAPORT PSIHODIAGNOSTIC DE PERSONALITATE

I. Informaţii despre Client:


 Nume si Prenume ...............................
 Vărsta 38 ani
 Sex Feminin
 Etnie Română

II. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:


• Psihodiagnosticul de personalitate are ca scop
 identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice
de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză
 Identificarea stării psiho-emoționale actuală.

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice :

Procedurile de evaluare utilizate:


 Metoda conversație în baza căreia se completează datele cu caracter social (partea socială
din fișa de evaluare);
 Metoda testului :
Testul Eysenck – Forma A
Test de autoevaluare – Thoma Kilmann
Inventarul de personalitate – Revizuit
 Metoda interviului: Interviu liber.
 Metoda observatiei.
 Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

2
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Ușoară emotivate  Metoda interviului: Interviu liber.

 Metoda observatiei.

 Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
- Inteligenta peste medie, note bune la  Metoda conversație în baza căreia se
scoala, gandire rapida, face corelari completează datele cu caracter social
usor, memorie buna, absolventa studii (partea socială din fișa de evaluare);
duperioare, doua masterate, isi
 Metoda testului :
gestioneaza propria afacere.
- Metoda interviului: Interviu liber.
- prezintă capacitate de memorare foarte buna.
 Metoda observatiei.

- capacitate ridicata de concentrare a atenție

 Nivel comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Aspectul şi comportamentul:  Metoda conversație în baza căreia se
completează datele cu caracter social
- Imbrăcata îngrijit cu un aspect plăcut,
(partea socială din fișa de evaluare);
facies expresiv, uşoară rigiditate
posturală.  Metoda interviului: Interviu liber.
- Comportamentul social: Disponibilitate
la evaluare, comportament non–verbal  Metoda observatiei.
adecvat.

3
 Nivel psihofiziologic
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
- capacitate ridicata de concentarer  Metoda testului :
Testul Eysenck – Forma A
Test de autoevaluare – Thoma Kilmann
Inventarul de personalitate – Revizuit

 Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare


Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
- Usurinta în exprimare, limbaj la nivelul  Metoda conversație în baza căreia se
intelectului completează datele cu caracter social
(partea socială din fișa de evaluare);
 Metoda interviului: Interviu liber.
 Metoda observatiei.

 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)


Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
- Clienta locuieste singura  Metoda interviului: Interviu liber.
- Studii: masterale
- Drum profesional: Conduce propria
afacere

4
Testul Eysenck – Forma A
Instrucţiuni
Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la modul în care acţionaţi, vă comportaţi sau la
anumite sentimente ale dumneavoastră.
Pentru fiecare întrebare, pe foaia de răspuns, există un spaţiu rezervat pentru a răspunde cu “Da”
sau “Nu”. Încercaţi să vă hotărâţi dacă răspunsul “Da” sau “Nu” reprezintă felul dumneavoastră
obişnuit de a acţiona sau de a simţi. După aceasta, faceţi un “X” în căsuţa de sub răspunsul care
vi se potriveşte.
Lucraţi repede şi nu pierdeţi mult timp cu nici o întrebare; noi dorim să obţinem prima
dumneavoastră reacţie şi nu un proces îndelungat de gândire. Întregul chestionar nu trebuie să
dureze mai mult de câteva minute.
Fiţi atenţi pentru a nu omite nici una din aceste întrebări. În cazul în care aţi greşit, încercuiţi
răspunsul greşit şi faceţi un nou “X” sub răspunsul corect.
Nu există răspunsuri bune sau rele, prezentul chestionar nefiind un test de inteligenţă sau de
aptitudini, ci doar o măsură a felului în care dumneavoastră acţionaţi şi simţiţi.
Acum, începeţi să lucraţi repede. Reţineţi că trebuie să răspundeţi la fiecare întrebare.

DA NU

1 Vă place sa treceţi prin situaţii care vă dau emoţii? x

2 Simţiţi adesea nevoia de prieteni care să vă înţeleagă, să vă consoleze? x

3 De obicei sunteţi nepăsător? x

4 Suportaţi greu un refuz? x

5 Vă gândiţi mult înainte de a face ceva? x

Dacă vă angajaţi să faceţi un lucru, vă ţineţi promisiunea indiferent de


6 x
urmări?

7 Cei din jur consideră că sunteţi un om cu toane, schimbător? x

8 Acţionaţi şi vorbiţi rapid, fără să staţi prea mult pe gânduri? x

5
9 Vi se întâmplă vreodată să fiţi nefericit fără un motiv serios? x

10 Aţi face orice atunci când sunteţi pus la ambiţie? x

Vă simţiţi dintr-o dată timid când trebuie sa intraţi in vorba cu o persoană


11 x
necunoscută care vă atrage?

12 Vi se întâmplă în diverse ocazii să vă pierdeţi calmul şi să vă enervaţi? x

13 Acţionaţi deseori după inspiraţia din acel moment? x

Vi se întâmplă deseori să fiţi necăjit de lucruri pe care n-ar trebui să le faceţi


14 x
sau spuneţi?

15 Preferaţi în general compania cărţilor decât a oamenilor? x

16 Vă simţiţi cu uşurinţă jignit? x

17 Vă place mult să ieşiţi în oraş? x

Vi se întâmplă să aveţi gânduri şi idei care nu aţi vrea sa fie cunoscute de


18 x
alte persoane?

19 Vă simţiţi uneori plini de energie, iar alteori apatic, abătut? x

20 Preferaţi să aveţi prieteni puţini? x

21 Aveţi obiceiul de a visa cu ochii deschişi, de a vă lăsa purtat de gânduri? x

22 Dacă cineva ţipă la dvs. îi răspundeţi pe acelaşi ton? x

23 Vă încearcă deseori sentimente de vinovăţie? x

Se poate spune că modul dvs. de a trai este bun şi că poate fi dat ca


24 x
exemplu?

6
25 La o petrecere puteţi să vă distraţi foarte bine? x

26 Vă apreciaţi ca fiind câteodată lipsit de energie, câteodată extrem de nervos? x

27 Sunteţi considerat un om plin de viaţă? x

După ce aţi realizat un lucru important, rămâneţi cu impresia că l-aţi fi putut


28 x
face mai bine?

29 Când sunteţi într-un grup de persoane, rămâneţi majoritatea timpului tăcut? x

30 Bârfiţi câteodată? x

31 Aveţi noaptea gânduri care vă împiedică să dormiţi? x

Dacă aveţi nevoie de o lămurire, mai degrabă întrebaţi pe cineva decât să


32 x
căutaţi într-o carte?

33 Aveţi deseori palpitaţii puternice la inimă? x

34 Vă plac activităţile care cer o atenţie deosebită? x

35 Aveţi uneori frisoane sau tremurături? x

Daca aţi putea intra intr-un cinematograf fără să plătiţi şi ştiind că nu veţi fi
36 x
prins, aţi face-o?

37 Vă displace să fiţi intr-un grup de oameni care îşi fac farse, glume? x

38 Vă enervaţi uşor? x

39 Vă plac situaţiile în care trebuie să acţionaţi repede? x

40 Vă tulbură imaginea unor lucruri rele care vi s-ar putea întâmpla? x

41 Sunteţi în general comod în felul dvs. de a vă mişca? x

7
42 Vi s-a întâmplat vreodată să întârziaţi la o întâlnire sau la serviciu? x

43 Aveţi multe vise urate sau coşmaruri? x

Vă place atât de mult să vorbiţi încât vă adresaţi cu uşurinţă şi unor persoane


44 x
necunoscute?

45 Aveţi deseori junghiuri şi dureri? x

Aţi fi foarte nefericit dacă cercul dvs. de prieteni ar lipsi în majoritatea


46 x
timpului?

47 Vă consideraţi o persoană nervoasă? x

48 Printre oamenii pe care îi cunoaşteţi, vă sunt unii antipatici? x

49 Credeţi că aveţi suficientă încredere în dvs.? x

50 Sunteţi cu uşurinţă jignit de criticile la adresa dvs. sau a munci dvs.? x

51 Vă este greu să vă distraţi bine la o petrecere? x

52 Aveţi deseori sentimente de inferioritate? x

53 Puteţi să antrenaţi cu uşurinţă o petrecere în general plictisitoare? x

54 Vi se întâmplă câteodată să vorbiţi despre lucruri despre care nu ştiţi nimic? x

55 Vă faceţi griji legate de sănătatea dvs.? x

56 Vă place să faceţi glume, farse altora? x

57 Suferiţi de insomnii? x

8
Etalon test Eysenck
Scala minciună (L)
DA: 6, 24, 36.
NU: 12, 18, 30, 42, 48, 54. = total 5 pct
L<2, probă validă
L de 3 – 4, rezerve cu privire la răspunsurile subiectului
Dacă L>5, subiectul are o bună capacitate de a truca răspunsurile la factorii E şi N (profilul se
invalidează).

Scala Extraversiune (E)


DA: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 41, 44, 46, 49, 53, 56.
NU: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 51. = total 11 puncte
Dacă E>17, atunci profilul denotă extraversiune.
Dacă E<10, atunci profilul denotă introversiune.
Dacă E = 11 – 16, atunci profilul denotă ambiversie.
Scala Nevrotism (N):
DA: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57.
= total 9 puncte
NU: -. N≤12, stabilitate emoţională
Dacă N>12, atunci sunt prezente elemente simptomatice ale nevrotismului, instabilitate.
Indicație: se numără câte răspunsuri coincid cu cele din etalon.

9
RAPORT DETALIAT
Acest raport ajuta la întelegerea mai buna a caracteristicilor preferentiale, atitudinale si
comportamentale ale persoanei evaluate, în dimensiuni-cheie ale personalitatii sale.
Raportul este creat pentru utilizarea în cadrul muncii lor cu clientii, de catre psihologi, consilieri
ori alti profesionisti specializati.
Acest raport este bazat pe EPQ-R (Eysenck Personality Questionnaire), un instrument
psihometric care a fost validat într-o mare varietate de programe de cercetare. Scalele de
personalitate Eysenck sunt rezultatul a 40 de ani de dezvoltare si a multor sute, daca nu mii de
studii experimentale si consideratii psihometrice realizate în diferite tari. Scalele îsi propun sa
masoare principalele dimensiuni ale personaliatii care au reiesit din studii observationale, din
investigatii experimentale, experimente psiho-fiziologice si analize bio-chimice.
Factorii majori de personalitate masurati de aceste scale întrunesc consensul larg al specialistilor
din domeniul psihologiei si putem afirma fara a gresi ca se cunosc mai multe despre efectele,
semnificatia psihologica si importanta acestor factori în domeniul educational, clinic, industrial
sau în alte domenii ale psihologiei aplicate decât este cazul pentru oricare alti factori.
Raportul detaliat trateaza fiecare scala în parte, în asa fel încât sa ofere unele indicii
interpretative specialistului, dar si pentru a facilita si a usura feedbackul si interactiunea acestuia
cu persoana evaluata.

SCALELE STRUCTURALE ALE EPQ-R


Scalele structurale ale EPQ-R sunt trei la numar, anume E, N si P, adica Extraversie, Nevrotism
si Psihotism. În sectiunea urmatoare vor fi prezentate scorurile persoanei evaluate la aceste trei
scale, precum si unele din semnificatiile acestor scoruri.
Pentru scopuri practice, de discutie, feedback si interactiune pe baza rezultatelor chestionarului,
cu clienti ai psihologilor sau cu alte persoane care nu poseda o întelegere profesionista a acestor
termeni, precum si pentru a evita confuziile cu terminologia psihiatrica, autorii sugereaza
omiterea completa a termenilor “Nevrotism” si “Psihotism” pentru factorii N si P. În schimb, se
recomanda utilizarea termenilor de “Emotionalitate” (“Emotionality”) si de “Duritate” (“Tough-
Mindedness”).
Alegerea acestor trei scale si nu a altora ca scale principale ale chestionarului are un sens bine
conturat. Importanta pe care o are descrierea principalelor pattern-uri ale comportamentului
uman a antrenat de-a lungul timpului cercetari extensive tintite la identificarea acelor dimensiuni
de personalitate care ar putea fi considerate principale sau fundamentale. Un studiu metaanalitic
al literaturii existente pe aceasta problema, realizat de Eysenck (1970) a demonstrat existenta
unui sprijin puternic în rândul comunitatii stiintifice pentru recunoasterea existentei a doua
dimensiuni de personalitate, numite Extraversiune-Introversiune si Nevrotism (numit si
Afectivitate, Emotionalitate sau Stabilitate-Instabilitate).

10
Putem considera pe baza dovezilor empirice covârsitoare ca acesti doi factori explica o proportie
foarte mare a variantei comune produse de masurarea acestor dimensiuni de personalitate (si a
altora, neincluse aici din considerente de spatiu), pe populatii foarte diferite. Studiile lui Eysenck
nu au neagat niciodata existenta si importanta unor factori aditionali acestor doi (E si N), ci doar
au dorit sa demonstreze ca acesti doi factori contribuie la descrierea unei parti mai semnificative
din personalitatea umana decât oricare alti factori din afara domeniului cognitiv (Eysenck &
Eysenck, 1985).
În 1952, Eysenck a adus în discutie o a treia dimensiune majora a personalitatii, care ar putea fi
postulata ca fiind independenta de E si N. Aceasta a treia dimensiune a fost denumita Psihotism
si s-au adus argumente privind manifestarile comportamentale care decurg din ea. Astfel, s-a
presupus ca daca nevroza este o exagerare patologica a unor trasaturi psihologice care pot fi
descrise de dimensiunea nevrotism, atunci psihoza este o exagerare patologica a trasaturilor
descrise de dimensiunea psihotism.
Semnificatiile reproduse în acest raport pentru fiecare scala sunt doar simple descrieri generale.
Este necesar ca scorurile obtinute sa fie analizate de un specialist format pentru interactiunea cu
acest chestionar. În manualul testului este detaliat impactul anumitor patternuri ale acestor scale
într-o varietate de aspecte ale vietii cotidiene, precum comportamentul interpersonal,
agresivitatea, fundamentele biologice, iluziile si halucinatiile, inhibitia, timpul de reactie,
activarea nervoasa, conditionarea, perceptia vizuala, reductia stimulilor si incertitudinea
reactiilor, sexul si sexualitatea, comportamentul punitiv, dependenta de droguri si sanatatea,
interesele si ocupatia, delincventa etc.

Scala E Extraversie / Extraversion

Definitia scalei
Studiile factoriale din care a fost extras factorul E au rezultat din punct de vedere descriptiv
într-o imagine care este asemanatoare într-o oarecare masura, fara însa a fi identica, celei
prezentate de Carl Gustav Jung. Mai jos este prezentata o scurta descriere a felului în care se
prezinta extravertul „tipic” si introvertul „tipic”. Aceste descrieri pot fi privite ca fiind
extremele idealizate ale unui continuum, iar oamenii reali se vor apropia mai mult sau mai
putini de aceste extreme.

11
Semnificatiile scorurilor mari si mici

Scoruri mici Scoruri mari


Extravertul tipic este sociabil, îi plac
petrecerile, are multi prieteni, are nevoie de
Introvertitul tipic este o persoana tacuta,
oameni cu care sa vorbeasca si nu îi place sa
retrasa si introspectiva, care prefera cartile
citeasca sau sa studieze de unul singur.
mai degraba decât oamenii. Este rezervat si
Cauta incitarea si deosebitul, îi place riscul
distant cu oamenii, exceptând prietenii
si deseori se plaseaza în calea pericolului,
apropiati. El tinde sa planifice în avans, este
este un individ deseori impulsiv si
atent, rezista tentatiilor si nu se încrede în
actioneaza pe baza tentatiilor momentului. Îi
impulsurile de moment. Nu îi place
plac glumele si sotiile, are un raspuns pentru
incitarea, galagia si forfota, trateaza cu
orice întrebare si se descurca în orice
seriozitate chstiunile vietii cotidiene si
situatie, în general îi lace schimbarea, este
prefera un mod de viata organizat. Îsi tine
lipsit de griji, relaxat, optimist, îi place sa
sentimentele sub control strict, se comporta
râda, sa glumeasca si sa se distreze. Prefera
rareori într-o maniera agresiva si nu-si
sa se miste decât sa fie pasiv, îi place sa faca
pierde firea cu usurinta. Este o persoana
lucruri decât sa contempleze, tinde sa fie
responsabila, constiincioasa si de încredere,
agresiv si sa îsi piarda cumpatul cu usurinta;
oarecum pesimista si pretuieste standardele
în general sentimentele sale nu sunt tinute
etice
sub un control strict si nu este întotdeauna o
persoana responsabila, constiincioasa si de
nadejde.

Scala N - Nevrotism / Neuroticism

Definitia scalei

Factorul N masoara nevrotismul individului evaluat, adica instabilitatea emotionala sau, mai pe
scurt, emotionalitatea. Astfel, scala detecteaza indivizi cu accente nevrotice puternice, indivizi cu
o emotionalitate accentuata, în special în partea sa negativa, indivizi cu frici, angoase, tematori,
cu depresii si care necesita deseori sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze. Polaritatea
vizata de scala N este legata de continuumul dezechilibru emotional - echilibru emotional.

12
Semnificatiile scorurilor mari si mici

Scoruri mici Scoruri mari

Persoana stabila din punct de vedere Individul tipic cu scor mare pe factorul N
emotional, adica persoana cu scoruri mici este un individ anxios, îngrijorat, cu
pentru factorul N, tinde sa raspunda doar fluctuatii emotionale si deseori deprimat.
lent din punct de vedere emotional si în Este foarte probabil sa aiba probleme cu
general reactiile sale emotionale sunt joase somnul si sa sufere de diferite afectiuni
ca amplitudine. De asemenea, revine la un psihosomatice. Are o emotionalitate foarte
nivel emotional descris prin normalitate cu puternica si externalizata, reactionând prea
usurinta si rapiditate dupa excitarea puternic la tot felul de stimuli si îi este destul
emotionala. Este o persoana calma, de greu sa revina la o stare de normalitate
controlata, lipsita de pessimism. dupa fiecare astfel de experienta emotionala.
Reactiile sale emotionale puternice
interfereaza cu o adaptare corecta si coerenta
la mediu, facându-l sa reactioneze în
modalitati irationale si uneori rigide. Atunci
când se combina cu extraversia, un scor
mare pe factorul N descrie un individ care
este probabil sensibil, fara stare, care devine
cu usurinta excitabil, sau chiar agresiv. Daca
ar trebui sa descriem într-un singur cuvânt
persoana caracterizata de scoruri mari pe
scala N ar trebui sa spunem ca este o
persoana îngrijorata, caci acesti indivizi sunt
vesnic preocupati de lucruri care ar putea sa
esueze sau sa nu mearga asa cum ar trebui;
în plus aceste preocupari pesimiste sunt
însotite de o reactie emotionala puternica de
tip anxios.

Scala P - Psihotism / Psychoticism

Definitia scalei
Scala P evalueaza trasatura Psihotism în personalitatea individului evaluat, adica prezenta unei
anume duritati în gândire si nepasari în raportarea la cei din jur. În ciuda naturii psihiatrice a
termenilor folositi de aceasta scala si a asemanarii lor cu alte concepte din domeniul psihiatriei,

13
trebuie accentuat faptul ca aceasta scala difera semnificativ de alte scale patologice. În cele
masurate de scala P din EPQ ne confruntam în toate privintele cu comportamente normale, nu
cu simptome. Sunt masurate variabile ale personalitatii care descriu comportamente normale si
care devin patologice numai în cazurile extreme.

Semnificatiile scorurilor mari si mici


Scoruri mici Scoruri mari
O persoana care obtine scoruri mici pe scala Un individ care obtine un scor mare al
P este amiabila si calda fata de oameni. Îi dimensiunii P pote fi descris ca fiind solitar
pasa de ceilalti si doreste sa se integreze în si nepasator fata de oameni. Este deseori o
mediul social si sa aiba relatii constructive persoana problema, care nu se adapteaza
cu cei din jur. O astfel de persoana este cu nicaieri si nu se integreaza niciunde. Ar
mare probabilitate empatica si are o buna putea fi un individ crud si inuman, lipsit de
întelegere a felului în care îi influenteaza pe sentimente si de empatie sau chiar în
cei din jur, prin ceea ce face sau spune totalitate insensibil. Este ostil fata de ceilalti,
chiar fata de cei asemanatori lui sau fata de
propriile rude si prieteni. Poate fi de
asemenea agresiv, chiar si fata de cei dragi.
Este atras de lucrurile stranii si neobisnuite
si nu percepe frica în fata pericolului. Îi
place sa îi plaseze pe ceilalti într-o lumina
proasta si îi place sa îi supere pe cei din jur,
chiar si pe cei apropiati. Socializarea este un
concept relativ strain de persoanele cu
scoruri mari la scala P, iar concepte precum
cele de empatie, sentimente de vinovatie,
sensibilitate fata de alte persoane sunt si ele
nefamiliare. Aceasta descriere se refera
desigur în totalitatea ei doar la acei indivizi
care se plaseaza la extrema dimensiunii P.
Persoanele care au scoruri relativ mari, dar
mai apropiate de medie decât de extrema,
vor manifesta aceste patternuri
comportamentale doar într-o forma mai
ameliorata si mai putin crasa. Termenii
psihiatrici care sunt asimilati acestui pattern
comportamental sunt cei de “schizoid”,
“psihopatic” sau “cu afectiuni
comportamentale”. Conceptia noastra despre
psihotism se acopera cu tti acesti trei termeni
diagnostic.

14
TEST DEAUTOEVALUARE – THOMAS KILMANN

Identificaţi modalitatea dv. preferată de soluţionare a conflictelor!


Încercuiţi literele din dreptul afirmaţiilor adevărate!

1 A Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvării problemelor


B Decât să negociez aspectele asupra cărora nu suntem de acord mai bine insist asupra
celor pe care le agreem.
2 A Încerc să găsesc o soluţie de compromis.
B Încerc să rezolv atât problemele mele cât şi pe ale celuilalt.
3 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.
B Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.
4 A Încerc să găsesc o soluţie de compromis.
B Uneori îmi sacrific propriile dorinţe în favoarea satisfacerii dorinţelor celuilalt.
5 A În mod constant solicit ajutorul celorlalţi pentru rezolvarea problemelor
B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.
6 A Încerc să nu-mi creez neplăceri personale.
B Încerc să-mi câştig poziţia.
7 A Încerc să amân rezolvarea problemei până voi avea timp să reflectez asupra ei.
B Renunţ la nişte puncte pentru a obţine altele.
8 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.
B Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .
9 A Cred că diferenţele de opinie nu trebuie să ne preocupe.
B Depun unefort destul de mare pentru a-mi găsi calea.
10 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.
B Urmăresc găsirea unei soluţii de compromis.
11 A Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .
B Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.

15
12 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.
B Îl voi lăsa să câştige câteva din punctele sale dacă şi el îmi va permite câştigarea
câtorva din punctele mele.
13 A Propun o cale de mijloc.
B Fac presiuni pentru a-mi câştiga punctele.
14 A Îi comunic ideile mele şi îl rog să mi le expună pe ale sale.
B Încerc să-I arăt logica şi avantajele poziţiei mele.
15 A Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.
B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile.
16 A Încerc să nu afectez sentimentele nimănui.
B Încerc să-l conving pe celălalt de meritele poziţiei mele.
17 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.
B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.
18 A Dacă acestea îl fac fericit , îl las să-şi menţină părerile.
B Îl voi lăsa să câştige câteva din punctele sale dacă şi el îmi va permite
câştigarea,câtorva din punctele mele.
19 A Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .
B Încerc să amân rezolvarea problemei până voi avea timp să reflectez asupra ei.
20 A Încerc imediat să aplanez diferendele dintre noi.
B Încerc să creez o combinaţie satisfăcătoare de pierderi şi câştiguri pentru ambele părţi.
21 A În negocieri, încerc să consider şi dorinţele celeilalte persoane.
B Întotdeauna conduc către o discuţie deschisă a problemei.
22 A Încerc să găsesc o poziţie intermediară între cele două aflate în conflict.
B Îmi expun părerile.
23 A Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.
B Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvării problemelor.
24 A Dacă menţinerea poziţiei este foarte importană pentru el, încerc să îl ajut să-
şi împlinească dorinţele.
B Încerc sâ-l determin să facă un compromis.

16
25 A Încerc să-I arăt logica şi avantajele poziţiei mele.
B În negocieri, încerc să consider şi dorinţele celeilalte persoane.
26 A Propun o cale de mijloc.
B Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.
27 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.
B Dacă acestea îl fac fericit , îl las să-şi menţină părerile.
28 A Sunt de obicei ferm în urmărirea scopurilor mele.
B De obicei solicit ajutorul celorlalţi pentru soluţionarea unor probleme.
29 A Propun o cale de mijloc.
B Cred că diferenţele de opine nu trebuie să ne preocupe prea mult.
30 A Încerc să nu rănesc sentimentele celorlalţi.
B Întotdeauna discut problema cu cealaltă persoană pentru a o putea rezolva.

Marcaţi literele afirmaţiilor adevărate pe tabelul centralizator al rezultatelor. Adunaţi câte un


punct pentru fiecare literă marcată şi faceţi totalul pe fiecare coloană. Ordinea descrescătoare a
punctajelor indică preferinţele individuale ale dumneavoastră.

Punctajul

Nr. broasca
rechinul bufniţa vulpea ursuleţul
crt. ţestoasă

1 A B

2 B A

3 A B

4 A B

5 A B

17
6 B A

7 B A

8 A B

9 B A

10 A B

11 A B

12 B A

13 B A

14 B A

15 B A

16 B A

17 A B

18 B A

19 A B

20 A B

21 B A

22 B A

23 A B

18
24 B A

25 A B

26 B A

27 A B

28 A B

29 A B

30 B A

Total 9 2 5 6 8

Puşi în faţa unor confruntări interpersonale, oamenii tind să aibă anumite reacţii. Acestea reflectă
gradele diferite de cooperare (adică efortul fiecăruia de a satisface interesele celuilalt) şi de
autoimpunere (efortul fiecăruia de a-şi satisface propriile interese). Ele pot fi clasificate în cinci
categorii:
1.Confruntare (reprimare,victorie/înfrângere)
2.Colaborare (victorie/victorie)
3.Compromis
4.Evitare (abandon)
5.Acomodare (convertirea coflictului în şansă)

1. Confruntare (reprimare, forţare, victorie/înfrângere) – rechinul


Rechinul încearcă să îşi domine adversarii prin a-i face să accepte soluţia lui în cazul unui
conflict. Scopurile sale personale sunt dominante în raport cu relaţiile interpersonale, pe care le
sacrifică foarte uşor. Caută să îşi atingă ţelurile cu orice preţ. Nu îl interesează nevoile celorlalţi.
Nu îl interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul crede că un conflict se câştigă
atunci când o parte învinge iar cealaltă este înfrântă. El vrea să fie câştigătorul cu orice preţ.
“Victoria”, îi dă rechinului un sentiment de mândrie şi de realizare personală. Înfrângerea îi dă

19
un sentiment de slăbiciune, neadaptare şi ratare. Încearcă să câştige prin atac, copleşire sau
intimidare.
2. Colaborare (victorie/victorie) – bufniţa
Bufniţa preţuieşte în egală măsură scopurile personale cât şi relaţiile cu ceilalţi. Ea vede
conflictele ca pe probleme ce trebuie rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât interesele
personale cât şi cele ale celorlalţi. Bufniţa vede conflictul ca pe o metodă de îmbunătăţire a
relaţiilor prin reducarea tensiunii dintre două persoane sau grupuri. Încearcă să pornească o
discuţie pentru a identifica conflictul ca problemă. Bufniţa nu este mulţumită până când nu
găseşte o soluţie care să satisfacă ambele părţi.
3. Compromis – vulpea
Vulpea este interesată atât de scopurile personale cât şi de relaţiile cu ceilalţi. ea tinde însă să
facă compromisuri, renunţând parţial la scopurile ei convingând cealaltă parte să procedeze la
fel. Într-o situaţie conflictuală soluţia vulpii este va fi ca fiecare parte implicată să piardă şi să
câştige câte ceva. Este capabilă să renunţe temporar la scopurile ei pentru a depăşi situaţia de
criză.
4. Evitare (abandon) – broasca ţestoasă
Broasca ţestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea renunţă la scopurile şi
relaţiiile ei personale. Stă departe de zonele de conflict şi evită persoanele care crează sau
întreţine stări conflictuale. Broasca ţestoasă crede că nu există speranţă în încercarea de a rezolva
un conflict. Se simte neajutorată. Crede că este mai bine să te retragi decât să intri într-un
conflict.
5. Acomodare (convertirea coflictului în şansă) – ursuleţul
Pentru ursuleţ relaţiile interpersonale sunt foarte importante în timp ce propriile scopuri au o
importanţă mai mică. Ursuleţul doreşte să fie plăcut şi acceptat de ceilalţi. el consideră
conflictele ca pe ceva ce trebuie evitat în favoarea armoniei şi mai crede că oamenii nu pot
discuta în contradictoriu fără a afecta relaţiile dintre ei. Se teme că dacă conflictul continuă
cineva are de suferit şi asta va compromite relaţiile cu acea persoană. De aceea încearcă cu orice
preţ, chiar renunţând la scopurile personale, să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita
relaţiile interpersonale.

20
INVENTARUL DE PERSONALITATE NEO – Revizuit
P.T.Costa, R.R.Mc Crae

INSTRUCŢIUNI

Scrieţi numai unde este indicat în acest caiet. Citiţi cu atenţie toate instrucţiunile înainte de a
lucra.
Acest chestionar conţine 240 de itemi. Citiţi-l pe fiecare cu atenţie. Pentru fiecare item, bifaţi
numai răspunsul care vi se potriveşte.
1 Alegeţi TD dacă sunteţi în total dezacord sau dacă itemul este fals cu desăvârşire.
2 Alegeţi D dacă parţial nu sunteţi de acord sau dacă itemul este aproape fals.
3 Alegeţi N dacă sunteţi neutru cu privire la item, dacă nu vă puteţi decide sau dacă itemul
este nici adevărat, nici fals.
4 Alegeţi A dacă parţial sunteţi de acord sau itemul este aproape adevărat.
5 Alegeţi TA dacă sunteţi în totalitate de acord sau itemul este cu desăvârşire adevărat.

De exemplu, dacă sunteţi în puternic dezacord sau credeţi că itemul este cu siguranţă fals, veţi
alege din cele cinci variante de răspuns SD şi veţi bifa:
TD D N A TA
Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare item. Răspundeţi la toţi itemii, fiind sigur(ă) că aţi ales
răspunsul potrivit. NU ŞTERGEŢI! Dacă doriţi să schimbaţi un răspuns, faceţi un „x” pe
răspunsul incorect, apoi bifaţi răspunsul corect.
Înainte de a răspunde, notaţi pe foaia de răspuns datele de identificare.
1 Nu-mi fac griji. A
2 Majoritatea oamenilor pe care îi întâlnesc îmi plac cu adevărat. A
3 Am o imaginaţie foarte activă. TA
4 Tind să fiu cinic şi sceptic faţă de deciziile altora. TD
5 Sunt recunoscut pentru prudenţa şi bunul meu simţ. N
6 Mă înfurie adesea modul cum mă tratează ceilalţi. D
7 Fug de aglomerările de oameni. TD
8 Preocupările estetice şi artistice nu sunt foarte importante pentru mine. TD
9 Nu sunt şmecher sau viclean. A
10 Când este vorba să aleg, mai degrabă aştept decât să planific totul dinainte. D
11 Rareori mă simt singur sau fără chef. A

21
12 Sunt dominant, plin de forţă şi îmi place să mă afirm. TA
13 Viaţa ar fi neinteresantă pentru mine fără emoţii puternice. D
14 Unii cred că sunt egoist şi preocupat de mine însumi. A
15 Încerc să fac toate sarcinile care îmi revin, în mod conştiincios. TA
16 În relaţiile cu ceilalţi, mă îngrozeşte mereu ideea că aş putea face gafe. D
17 Muncesc şi mă distrez într-o manieră degajată. D
18 sunt destul de constant în obiceiuri. A
19 Mai degrabă aş coopera cu ceilalţi, decât să intru în competiţie cu ei. D
20 Mă integrez uşor, dar fără să mă implic prea mult. D
21 Rareori ajung să mă dau peste cap în ceea ce fac. TD
22 Adesea caut senzaţii tari. D
23 Îmi place adesea să mă joc cu teorii şi idei abstracte. D
24 Nu am nimic împotrivă să mă laud cu talentele sau realizările mele. D
25 Reuşesc destul de bine să mă adun pentru a face lucrurile la timp. A
26 Adesea mă simt neajutorat şi vreau ca altcineva să-mi rezolve problemele. D
27 Niciodată nu am sărit în sus de bucurie cu adevărat. D
28 Cred că, dacă laşi studenţii să audieze interlocutori în controversă le poţi provoca D
doar confuzii şi induceri în eroare.
29 Liderii politici ar trebui să fie mai conştienţi de latura umană a politicilor lor. A
30 De-a lungul anilor am făcut câteva lucruri destul de stupide. D
31 Pot fi speriat cu uşurinţă. A
32 Nu găsesc că este prea plăcut să pălăvrăgesc cu oamenii. D
33 Încerc să-mi păstrez o minte realistă şi să evit zborurile fanteziei. A
34 Cred că majoritatea oamenilor sunt în esenţă bine intenţionaţi. A
35 Nu iau foarte în serios îndatoriri civice, cum ar fi votarea. A
36 Sunt o persoană temperată. A
37 Îmi place să fie o mulţime de oameni în jurul meu. A
38 Uneori sunt complet absorbit de muzica pe care o ascult. A
39 Dacă este necesar, sunt dispus să manipulez oamenii ca să obţin ceea ce vreau. A
40 Îmi păstrez lucrurile ordonate şi curate. A
41 Uneori mă simt complet lipsit de valoare. D
42 Uneori nu reuşesc să mă afirm atât cât ar trebui. A
43 Rareori trăiesc emoţii puternice. D
44 Încerc să fiu curtenitor cu orice om întâlnit. A
45 Uneori nu sunt atât de demn de încredere pe cât ar trebui. D
46 Rareori, prezenţa oamenilor mă intimidează. A
47 Când fac ceva, o fac energic. A
48 Cred că este interesant să-ţi dezvolţi hobiuri noi. TA
49 Pot fi sarcastic şi tăios la nevoie. TA
50 Am un set de scopuri clare şi muncesc constant/organizat pentru ele. A
51 Am dificultăţi în a rezista poftelor. D
52 Nu aş gusta o vacanţă la Las Vegas. TD
53 Mi se par plictisitoare argumentările psihologice. D
54 Prefer să nu vorbesc despre mine şi realizările mele. D
55 Pierd o grămadă de timp înainte de a mă apuca efectiv de lucru. A

22
56 Mă simt capabil să fac faţă majorităţii problemelor mele. A
57 Am trăit uneori o bucurie intensă sau extazul. A
58 Cred că legile şi politicile sociale ar trebui să se schimbe pentru a reflecta nevoile N
unei lumi în schimbare.
59 Sunt încăpăţânat şi dur în atitudini. A
60 Mă gândesc de două ori înainte de a lua o decizie. D
61 Rar mă simt temător sau anxios. D
62 Sunt o persoană caldă şi prietenoasă. A
63 Fantezia ocupă un loc activ în viaţa mea. A
64 Cred că majoritatea oamenilor vor profita de tine dacă îi laşi. A
65 Mă informez constant şi iau, de obicei, decizii inteligente. D
66 Sunt iute la mânie şi-mi ies uşor din fire. D
67 De obicei prefer să fac lucrurile singur. A
68 Mă plictiseşte să urmăresc balet sau dans modern. TD
69 N-am putut să înşel pe nimeni chiar dacă am vrut. TD
70 Nu sunt o persoană foarte metodică. D
71 Rar sunt trist sau deprimat. A
72 Am fost adesea liderul grupurilor din care am făcut parte. A
73 E important pentru mine ceea ce simt în (legătură cu lucrurile). A
74 Unii mă consideră o persoană rece şi calculată. A
75 Îmi plătesc datoriile prompt şi complet. A
76 Uneori m-am simţit atât de ruşinat, încât pur şi simplu am vrut să mă ascund. D
77 Modul meu de lucru este lent dar constant. D
78 Odată ce găsesc modul corect de a face ceva, mă ţin de el. TA
79 Ezit să-mi exprim furia, chiar şi când este justificată. TD
80 După ce încep un program de auto-dezvoltare, de obicei abandonez după câteva TD
zile.
81 Nu-mi este greu să rezist tentaţiilor. A
82 Uneori am făcut unele lucruri doar pentru senzaţii tari sau plăcere. A
83 Îmi place să rezolv probleme de logică sau rebusuri. A
84 Cred că sunt mai bun decât majoritatea oamenilor. A
85 Sunt o persoană productivă, care îşi realizează întotdeauna sarcinile. A
86 Când sunt supus unui stres foarte mare, simt că mă rup în bucăţi. D
87 Nu sunt un optimist incurabil. D
88 Cred că, pentru a lua decizii în problemele morale, trebuie să apelăm la autorităţile TD
noastre religioase.
89 Niciodată nu se (poate) face suficient de mult pentru cei săraci şi bătrâni. TD
90 Uneori mi se întâmplă să acţionez mai întâi şi apoi să mă gândesc. TD
91 Adesea mă simt nervos şi tensionat. TD
92 Mulţi mă consideră relativ rece şi distant. A
93 Nu-mi place să pierd timpul visând cu ochii deschişi. TD
94 Cred că majoritatea oamenilor cu care am de-a face sunt oneşti şi cinstiţi. A
95 Adesea intru în diferite situaţii fără să fiu complet pregătit. D
96 Nu sunt considerat o persoană irascibilă sau care îşi iese din fire. A
97 Dacă multă vreme sunt singur, simt nevoia să fiu înconjurat de oameni. A

23
98 Sunt încântat când descopăr în literatură, artă, natură, aspecte asemănătoare. TA
99 Consider că a fi complet cinstit în afaceri este o prostie. D
100 Îmi place să păstrez fiecare lucru la locul său, astfel încât să ştiu unde este. TA
101 Uneori am trăit un sentiment profund de vinovăţie sau de păcătoşenie. TD
102 De obicei las pe alţii să întreţină conversaţia la întruniri. D
103 Rar acord atenţie sentimentelor de moment. D
104 În general, încerc să fiu prevenitor şi raţional. A
105 Nu fac întotdeauna ceea ce ar trebui să fac. TA
106 Nu mă deranjează prea tare când oamenii mă ridiculizează şi tachinează. A
107 Adesea mă simt debordând de energie. A
108 Încerc adesea mâncăruri noi şi străine. A
109 Dacă îmi plac unii oameni, le-o spun. A
110 Muncesc din greu pentru a-mi îndeplini scopurile. A
111 Când am felurile mele favorite, mănânc prea mult. A
112 Tind să evit filmele şocante sau de groază. TA
113 Uneori îmi pierd interesul când se vorbeşte despre lucruri teoretice, foarte A
abstracte.
114 Încerc să fiu umil. D
115 Nu fac întotdeauna ceea ce îmi propun să fac. A
116 Îmi păstrez sângele rece în situaţii de urgenţă. A
117 Câteodată iradiez de fericire. TA
118 Cred că ideile diferite despre bine şi rău pe care le au oamenii altor societăţi ar TA
putea fi valabile pentru ei.
119 Nu am nici un fel de milă pentru cerşetori. A
120 Înainte de a porni o acţiune, mă gândesc întotdeauna la consecinţe. A
121 Rar mă neliniştesc în legătură cu viitorul. A
122 Îmi place într-adevăr să vorbesc cu oamenii. A
123 Îmi face plăcere să mă concentrez pe o fantezie sau pe o reverie şi să-i explorez D
toate posibilităţile, lăsând-o să crească şi să se dezvolte.
124 Sunt suspicios când cineva e drăguţ cu mine. A
125 Mă mândresc cu judecata mea sănătoasă. D
126 Adesea mă dezgustă oamenii cu care am de-a face. D
127 Prefer un loc de muncă unde să lucrez singur, fără să fiu sâcâit de alţi oameni. D
128 Poezia are un efect slab sau nu are efect asupra mea. D
129 Nu mi-ar place deloc ca ceilalţi să mă considere ipocrit. A
130 Niciodată nu reuşesc să mă organizez. D
131 Când ceva merge rău sunt gata să dau vina pe mine. D
132 Ceilalţi mă consultă când au de luat o decizie. A
133 Trăiesc o gamă largă de emoţii şi sentimente. D
134 Nu sunt recunoscut pentru generozitate. D
135 Când îmi iau un angajament, se poate conta pe mine că îl voi realiza. TA
136 Adesea mă simt inferior altora. D
137 Nu sunt la fel de iute şi plin de viaţă ca alţi oameni. TD
138 Prefer să-mi petrec timpul în ambianţe familiare. D
139 Când sunt insultat, încerc să iert şi să uit. D

24
140 Nu mă simt împins de la spate. D
141 Rar cedez impulsurilor. D
142 Îmi place să fiu acolo unde este acţiune. A
143 Îmi place să lucrez la rebusuri care-ţi sucesc mintea. A
144 Am o părere foarte bună despre mine însumi. A
145 Odată ce încep un proiect, aproape întotdeauna îl termin. A
146 Cel mai adesea mi-e greu să decid. D
147 Nu sunt în mod deosebit un om care ştie să se bucure. D
148 Cred că loialitatea faţă de propriile idei şi principii este mai importantă decât să fii TD
„deschis la minte”.
149 Cred că nevoile umane au întotdeauna prioritate faţă de consideraţiile economice. A
150 Adesea fac lucruri după inspiraţia de moment. A
151 Adesea îmi fac griji pentru ceea ce ar putea merge rău. A
152 Îmi este uşor să zâmbesc şi să fiu deschis cu străinii. A
153 Când îmi simt gândurile alunecând în visare, mă concentrez de obicei pe o A
activitate concretă.
154 Prima mea reacţie este să am încredere în oameni. A
155 Se pare că nu pot avea succes deplin în nici un domeniu. D
156 Îmi trebuie mult ca să mă înfurii. D
157 Aş prefera să-mi petrec vacanţa pe o plajă plină de lume, decât într-o cabană TA
izolată în pădure.
158 Anumite tipuri de muzică mă fascinează mereu. TA
159 Uneori păcălesc oamenii pentru a face ceea ce vreau eu. TD
160 Tind să fiu cam pretenţios sau exagerat. TA
161 Am o părere proastă despre mine. TD
162 Aş prefera să lucrez pe cont propriu decât să-i conduc pe alţii. N
163 Rar observ starea de spirit sau simţămintele produse de diferite medii. TD
164 Majoritatea oamenilor pe care îi cunosc mă plac. A
165 Sunt strict legat de principiile mele etice. D
166 Mă simt confortabil în faţa şefilor sau altor autorităţi. D
167 De obicei sunt grăbit. TA
168 Uneori fac schimbări prin casă numai pentru a încerca ceva diferit. TA
169 Dacă cineva începe o ceartă, sunt gata să ripostez. TA
170 Doresc să reuşesc tot ceea ce-mi stă în puteri. TA
171 Uneori mănânc până mi se face rău. TD
172 Ador starea de excitare pe care o trăiesc în „carusel” sau „roată”. TD
173 Prea puţin mă interesează să filosofez pe seama naturii universului sau condiţiei TD
umane.
174 Simt că nu sunt mai bun decât alţii, indiferent care ar fi situaţia/starea lor. TD
175 Când un proiect începe să fie prea dificil, sunt tentat să pornesc altul nou. TD
176 Pot să mă descurc destul de bine într-o situaţie de criză. TA
177 Sunt o persoană veselă, cu mult spirit. TA
178 Mă consider deschis la minte şi tolerant faţă de felul de viaţă al altora. A
179 Cred că toate fiinţele umane sunt demne de respect. TA
180 Rar iau decizii pripite. A

25
181 Am mai puţine temeri decât majoritatea oamenilor. A
182 Sunt puternic ataşat afectiv de prietenii mei. D
183 În copilărie, rareori îmi plăceau jocurile în care se cere să te prefaci. A
184 Tind să văd partea bună din oameni. A
185 Sunt foarte competent. A
186 Uneori am simţit amărăciune şi resentiment. D
187 Reuniunile sunt de obicei plictisitoare. TD
188 Uneori când citesc poezie sau privesc o operă de artă, simt un fior sau un val de TA
emoţie.
189 Uneori sâcâi sau flatez oamenii pentru ca să facă ceea ce vreau. A
190 Nu exagerez în ceea ce priveşte curăţenia. A
191 Uneori văd totul în negru şi lipsit de speranţă. A
192 Tind să monopolizez discuţia. A
193 Găsesc că este uşor să empatizez cu ceilalţi/să mă pun în pielea lor. A
194 Cred că sunt o persoană caritabilă. N
195 Încerc să-mi fac bine treaba, pentru a nu fi nevoit să o reiau. TA
196 Când am spus sau am făcut ceva greşit cuiva, îmi este greu să-l mai privesc în faţă. A
197 Viaţa mea are un ritm rapid. A
198 În vacanţă, prefer să merg într-un loc deja cunoscut şi încercat. D
199 Sunt tare de cap şi încăpăţânat. TA
200 Îmi doresc perfecţiunea în tot ceea ce fac. TA
201 Uneori fac lucruri după impulsul de moment, pe care ulterior le regret. D
202 Mă atrag culorile strălucitoare şi stilurile stridente. D
203 Sunt deosebit de curios . TA
204 Mai degrabă îi laud pe alţii decât pe mine. N
205 Sunt atât de multe lucruri mărunte care trebuie făcute, încât uneori pur şi simplu le A
ignor.
206 Când totul pare să meargă prost, sunt capabil totuşi să iau decizii bune. A
207 Rar folosesc cuvinte precum „fantastic” sau „senzaţional”. D
208 Cred că atunci când oamenii nu ştiu ce vor la 25 de ani, e ceva în neregulă cu ei. D
209 Am milă pentru cei mai puţin norocoşi ca mine. N
210 Când merg în excursie, plănuiesc dinainte totul cu grijă. D
211 Uneori îmi vin în minte gânduri înspăimântătoare. D
212 Mă interesează îndeaproape oamenii cu care lucrez. D
213 Aş avea dificultăţi dacă mi-aş lăsa gândurile să-mi vagabondeze fără control sau D
ghidaj.
214 Cred mult în natura umană. D
215 Sunt eficient şi eficace în muncă. A
216 Chiar şi neplăcerile mici pot fi frustrante pentru mine. D
217 Îmi plac petrecerile cu o mulţime de oameni. A
218 Îmi place să citesc poezia care accentuează mai mult sentimentele şi imaginile N
decât cele care au un conţinut narativ.
219 Mă mândresc cu şiretenia cu care îi manevrez pe ceilalţi. D
220 Pierd o grămadă de timp căutând lucruri pe care nu le-am pus la locul lor. D

26
221 Mult prea adesea, când lucrurile nu merg bine, mă descurajez şi sunt gata să TD
renunţ.
222 Nu mi se pare uşor să preiau responsabilitatea unei situaţii. A
223 Lucrurile ciudate – precum anumite mirosuri/parfumuri sau numele unor locuri N
îndepărtate – îmi pot produce dispoziţii puternice.
224 Îmi las treburile la o parte ca să ajut pe alţii, dacă pot. A
225 Trebuie să fiu într-adevăr bolnav ca să ajung să pierd o zi de muncă. A
226 Când cei pe care-i cunosc fac lucruri prosteşti, mă simt jenat pentru ei. A
227 Sunt un om foarte activ. A
228 Când merg undeva, urmez acelaşi traseu/o iau întotdeauna pe acelaşi drum. D
229 Adesea ajung la certuri cu familia şi colegii. D
230 Am ceva dintr-un obsedat de muncă / „mă uită Dumnezeu muncind”. D
231 Sunt întotdeauna capabil să-mi ţin sentimentele sub control. D
232 Îmi place să fac parte din mulţime la evenimentele sportive. D
233 Am o gamă largă de interese intelectuale. A
234 Cred că sunt o persoană superioară. A
235 Am multă auto-disciplină. A
236 Sunt foarte stabil emoţional. A
237 Râd cu uşurinţă. A
238 Cred că noua libertate a moralei este, de fapt, lipsă de morală. A
239 Aş dori să fiu cunoscut mai degrabă ca „milos” decât ca „drept”. D
240 Gândesc de două ori înainte să răspund la o întrebare. D

27
Chestionarul NEO PI R. Prezentarea factorilor şi faţetelor

NEVROTISM (N)

20 25 61 65 90 75
Este considerat domeniul cel mai cercetat al personalităţii. Definit ca stabilitate emoţională /
adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa, McCrae, 1992)i. Tendinţa generală de a trăi
afecte precum teama, tristeţea, jena mânia, vinovăţia, dezgustul reprezintă miezul acestui factor.
În măsura în care acest tip de afectivitate influenţează adaptarea, în conţinutul acestei dimensiuni
intră şi tendinţa de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii de control al impulsurilor, a
capacităţii de a face faţă stresului. Dimensiunea ca atare reprezintă aspecte ale normalităţii
psihice. Extrema nevrotismului – scorurile înalte – este însă interpretabilă în sensul unui risc de a
dezvolta tulburări psihiatrice, dar fără ca semnificaţia psihopatologică să fie obligatorie: pot
exista situaţii de scoruri înalte fără ca vreo tulburare psihiatrică să poată fi diagnosticată ca atare.
De asemenea, trebuie menţionat că nu toate tipurile de tulburări psihiatrice antrenează o
simptomatică în care să fie implicate nivele înalte de nevrotism. Extrema opusă – scorurile joase
– reprezintă stabilitatea emoţională; în faţa stresului, astfel de persoane rămân calme, relaxate, cu
un temperament în general egal.

Faţetele nevrotismului
N1: Anxietatea

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Reprezintă tendinţa de a trăi temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate, precum şi de a prezenta o


anxietate liberă, nefixată pe anumite conţinuturi. Nivelele înalte, deşi scala nu măsoară fobii sau
temeri specifice, pot antrena şi astfel de simptome. Nivelele scăzute reprezintă calmul, relaxarea.
N2: Ostilitatea

1 2 3 4 5 6 7 8

Nivelul înalt semnifică tendinţa spre stări frecvente de mânie, stări de frustrare, înverşunarea.
Exprimarea propriu-zisă a acestor stări afective depinde în bună măsură de nivelul agreabilităţii.
Există o corelaţie între dezagreabilitate şi ostilitatea înaltă. Polul opus reprezintă tendinţa de a nu
se înfuria uşor, de a prezenta o stare prevalentă de confort psihic.

28
N3: Depresia

1 2 3 4 5 6 7 8

Este cel mai bun predictor pentru starea de bine, de „fericire generală“. Polul depresiv indică
tendinţa spre a trăi predominant afecte de tip depresiv: stări de vinovăţie, tristeţe, descurajare,
lipsă de speranţă, singurătate. Polul opus înseamnă inexistenţa acestei tendinţe, dar nu şi
predominarea stărilor de veselie şi lipsă de griji, acestea fiind aspecte care ţin de extraversie.
N4: Conştiinţa de sine (exagerată)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

A fost descris drept un factor de anxietate socială şi timiditate, în sensul accentuării stărilor
afective de ruşine, sensibilitate la ridicol, de a se simţi încurcat în prezenţa altora, de a trăi
sentimente de inferioritate. Polul opus nu atrage şi stări de încredere sau abilităţi sociale, dar
indică faptul că astfel de persoane se tulbură mai puţin în situaţii sociale penibile.

N5: Impulsivitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Incapacitatea de autocontrol al impulsurilor şi dorinţelor. Dorinţele (de a fuma, poseda,


mânca…) sunt percepute ca fiind prea puternice, individul se simte incapabil să le reziste, deşi
ulterior poate regreta un anumit comportament. Polul opus prezintă capacitatea de a rezista la
tentaţii şi frustrări. Impulsivitatea nu înseamnă, în această faţetă, nici spontaneitate, nici timp
rapid de decizie, nici asumarea riscului.

N6: Vulnerabilitate

1 2 3 4 5 6 7 8

Aspectele psihice ale acestei trăsături se referă la vulnerabilitatea faţă de stres. Astfel, polul
ridicat semnifică incapacitatea de a face faţă stresului, cu tendinţa de a deveni panicaţi, lipsiţi de
speranţă în situaţiile de urgenţă. Polul scorurilor joase antrenează autoaprecierea de competenţă
şi stăpânire în faţa stresului.
Dintre trăsăturile evidenţiate prin unele liste de adjective bipolare apar, ca descriptori ai
nevrotismului: isteric vs. tăcut, nevrotic vs. cu încredere în sine, nervos vs. calm, anxios vs.

29
liniştit, depresiv vs. stabil (SACBIF, 1933);ii anxios, capricios, dominat de dispoziţii,
temperamental, invidios, emotiv, iritabil, agitat, gelos, sensibil, nervos, nesigur, temător, îşi
plânge de milă, foarte încordat, faţă de lipsit de invidie, neemotiv, relaxat, imperturbabil,
neexcitat, nesolicitant (Goldberg, 1992)iii; plin de griji, tensionat, anxios, agitat, hipersensibil, cu
tendinţa spre culpabilizare, conştiinţă de sine, încordat, supraexcitabil, faţă de lipsa conştiinţei de
sine, fără toane, stabil, neanxios şi neagitat, calm, în largul său, relaxat, fără nervozitate, fără griji
(Wiggins, 1990).iv

EXTRAVERSIA (E)

110 120 130 140 145

Domeniul dimensiunii extraversie, aşa cum apare din cercetările empirice, cuprinde o
multitudine de trăsături, mai ales pe acelea care sunt uşor sesizabile în comportamentul curent.
Nu ne putem aştepta ca o serie de aspecte specifice extraversiei sau introversiei, dar mai puţin
vizibile sau observabile direct, să fie clar delimitate (v. Jung, 1921).v De asemenea, din acelaşi
motiv, comportamentul introvert este şi mai sărac în aspecte diferenţiale.
Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este
afirmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală
veselă, energică şi optimistă. În cultura americană, de exemplu, prototipul extravertului este
vânzătorul, comerciantul, întreprinzătorul.
Introversia apare mai ales prin raportare la comportamentul extravert – ca lipsă a extraversiei;
individul este rezervat, dar nu neprietenos, este independent, liniştit, fără a fi greoi. Fără a suferi
în mod necesar de anxietate socială, preferă să fie singuri şi, deşi nu au exuberanţa extraverţilor,
nu sunt nefericiţi sau pesimişti. Datele de cercetare se distanţează astfel de unele dintre aspectele
incluse tradiţional în această dimensiune, pe care însă le vom regăsi în chestionare precum cele
construite de Eysenck, Cattell, Gough (ca să le menţionăm doar pe cele mai importante).

Faţetele extraversiei
E1: Căldură / entuziasm

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Faţetă relevantă pentru extraversia percepută, indică un comportament dominat de afectivitate şi


prietenos; persoane care se apropie uşor de ceilalţi, se ataşează uşor. La polul opus nu apare cu
necesitate lipsa de compasiune pentru alţii sau ostilitatea, ci un mod mai distant, formal, rezervat
de conduită. În cercetările lui Costa şi McCraevi, apare ca fiind faţeta cea mai apropiată de

30
superfactorul agreabilitate în relaţiile interpersonale, dar se distinge printr-un aspect de
cordialitate şi participare caldă, afectivă care nu este inclusă în agreabilitatea propriu-zisă.

E2: Spiritul gregar

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Definit ca preferinţă pentru compania altora. Polul opus indică tendinţa contrară, de a evita chiar
compania altora.

E3: Afirmarea

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Faţeta indică un comportament dominant, plin de forţă, cu ascendenţă socială; persoane care
vorbesc cu uşurinţă, fără să ezite şi devin de obicei liderii grupurilor de apartenenţă. La polul
opus sunt cei care preferă să rămână în fundal şi să lase altora grija afirmării sau vorbirii.

E4: Activismul

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

În comportament se relevă printr-un tempo ridicat, plin de energie, nevoia de a face mereu ceva.
Polul opus indică preferinţă pentru loisir, un tempo mai relaxat, fără ca acestea să fie
interpretabile ca lene, comoditate.vii

E5: Căutarea excitării

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Indică o preferinţă pentru stimulare, o viaţă excitantă; astfel de persoane preferă culorile vii,
mediile zgomotoase, pericolul. La polul opus, preferă o anumită monotonie pe care ceilalţi ar
putea-o considera plictisitoare. La extrem, factorul poate fi un indiciu pentru comportamentul de
tip psihopat, aşa cum este descris de MMPI.

31
E6: Calitatea pozitivă a stărilor emoţionale

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Reprezintă tendinţa de a trăi stări emoţionale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, iubirea,
excitarea; persoanele râd cu uşurinţă, sunt optimiste şi satisfăcute de viaţă. Cercetările lui Costa
& McCraeviii indică sentimentul de satisfacţie în faţa vieţii şi de fericire, corelat atât cu factorul
nevrotism (corelaţie negativă), cât şi cu extraversia. Faţeta E6 apare empiric drept cea mai
relevantă în predicţia stării de fericire. La polul opus, fără a fi cu necesitate nefericiţi, indivizii
sunt mai puţin exuberanţi şi lipsiţi de vervă.
Factorul extraversie apare caracterizat prin adjective bipolare precum: extraversie vs. introversie,
sprinten vs. nevorbăreţ, conducător vs. timid, copleşitor vs. tăcut, plin de viaţă vs. plictisitor
(SACFIB); extravert, vorbăreţ, afirmativ, verbal, energic, direct, activ, îndrăzneţ, viguros, fără
constrângeri, faţă de introvert, ruşinos, liniştit, rezervat, nevorbăreţ, inhibat, se retrage, timid,
neaventuros (Goldberg, 1992); dominant, afirmativ, dominator, plin de forţă, cu încredere în
sine, sigur de sine, ferm, persistent, faţă de blând, ruşinos, timid, fără forţă, indirect, fricos,
neagresiv, neautoritar (IAS-R, Wiggins, 1990).

DESCHIDEREA (O)

110 120 130 140 145

Mai puţin cunoscută decât celelalte două, există un relativ dezacord în privinţa conţinutului de
trăsături ale acestui superfactor.
Elementele care apar în cercetările empirice ale lui Costa şi McCraeix sunt: imaginaţia activă,
sensibilitatea estetică, atenţia pentru viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru varietate,
curiozitatea intelectuală, independenţa în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se
asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteligenţa generală; de aceea, autorii preferă
denumirea de „deschidere“, alternativei de „factor intelectual“. Sunt cuprinse şi aspecte stilistice
ale inteligenţei, dar numai parţial, precum gândirea divergentă. Pot exista persoane inteligente,
dar cu o gândire limitată la realitatea trăită, şi reversul, indivizi foarte deschişi, dar cu o
capacitate intelectuală modestă. Spre deosebire de unele teorii contemporane asupra abilităţilor
cognitive, Costa şi McCrae nu consideră măsurile abilităţii cognitive ca ţinând de sfera
personalităţii propriu-zise, deşi unele configurări factoriale aduc în imagine un astfel de aspect,
mai puţin clar delimitat, pe locul 6.x
Polul lipsei de deschidere duce la un comportament conservator, cu preferinţă pentru familiar, cu
o viaţă afectivă „cu surdină“ (Costa & McCrae)xi. Lipsa de deschidere nu înseamnă intoleranţă
sau agresivitate autoritară – aspecte care fac obiectul faţetelor scalei de agreabilitate. În acelaşi
sens, deschiderea nu înseamnă lipsă de principii. Autorii americani nu consideră cu necesitate

32
deschiderea ca un superfactor valoros – valoarea deschiderii sau lipsei de deschidere depinde de
contextul situaţional.

Faţetele deschiderii
O1: Deschidere spre fantezie

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Cu o imaginaţie vie, visează nu pentru a scăpa din situaţie, ci pentru că astfel îşi creează o viaţă
interioară bogată şi plină. Cei aflaţi la polul opus sunt mai prozaici, preferă ca mintea să le
lucreze în limitele a ceea ce fac aici şi acum.

O2: Deschidere în plan estetic

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Persoane care apreciază profund arta şi frumosul (poezia, muzica, pictura îi captează), fără ca
aceasta să implice şi talent artistic dezvoltat sau bun gust; mai degrabă, acest tip de deschidere îi
conduce spre lărgirea cunoştinţelor din domeniile respective. La polul opus sunt cei fără interes
pentru artă şi frumos.

O3: Deschidere spre modurile proprii de a simţi

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Aspectele acestui factor vizează o apreciere faţă de trăirile şi sentimentele interioare; emoţiile
fiind considerate ca o parte importantă a vieţii, ele sunt şi foarte diferenţiate şi în acelaşi timp
mai profunde decât la alţi oameni. La polul opus, afectele sunt mai puţin diferenţiate, mai
degrabă directe, lipsite de nuanţe, persoanele de acest tip nici nu le acordă vreo atenţie deosebită.

O4: Deschidere în planul acţiunilor

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Există la acest factor, dominantă, dorinţa de a încerca fel de fel de activităţi, noi locuri sau chiar
de a mânca mâncăruri noi, neobişnuite. De-a lungul timpului, încearcă tot felul de hobby-uri. La

33
polul opus, se manifestă nevoia de a se ancora în ceea ce este deja încercat sau „adevărat“, de a
nu se schimba nimic.

O5: Deschiderea în plan ideatic

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Numit de unii „curiozitate intelectuală“ (Fiske, 1949), factorul implică o deschidere a interesului,
a „minţii“ pentru noi idei, aspecte neconvenţionale, preferinţa pentru discuţii şi argumentări
filosofice. Deşi nu implică în mod necesar inteligenţa ca abilitate înalt dezvoltată, poate contribui
în timp la dezvoltarea potenţialului intelectual (Costa & McCrae).xii Polul opus indică o
curiozitate săracă, interese limitate, centrare pe o problematică restrânsă.

O6: Deschidere în planul valorilor

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Astfel de persoane au ca trăsătură specifică faptul că sunt gata mereu să reexamineze valorile, fie
ele sociale, politice, religioase etc. Nu iau nimic ca garantat. La polul opus sunt persoanele care
tind să accepte autoritatea şi tradiţiile preţuite în cultura respectivă, fiind în genere conservatori
şi dogmatici (Rokeach, 1960).xiii
În domeniul adjectivelor, gama este relativ largă, în funcţie şi de accepţia caracteristică. Astfel,
instrumentul italian denumeşte factorul „deschidere mentală vs. închidere/opacitate mentală“, cu
adjectivele neconvenţional vs. tradiţionalist, receptiv vs. neliberal, eclectic vs. conservator,
creativ vs. convenţional, treaz vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF). Instrumentul creat de Goldberg
denumeşte factorul „intelect“, descris de adjectivele: intelectual, creativ, complex, imaginativ,
strălucitor, filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv, faţă de neintelectual, neinteligent,
neimaginativ, necreativ, simplu, nesofisticat, nereflexiv, lipsit de spirit de observaţie, fără
interogaţii, superficial. Varianta lui Wiggins denumeşte factorul „deschidere la experienţă“ şi îl
descrie prin: filosofic, preferinţă pentru gândire abstractă, imaginativ, reflexiv, cu interese
literare, cu tendinţa de a pune întrebări, individualist, neconvenţional, cu mintea deschisă, faţă de
convenţional, neartistic, neliterar, nereflexiv, necomplex, neimaginativ, neabstract, necercetător,
fără să-şi pună întrebări, nefilosofic.

34
AGREABILITATEA (A)

20 25 61 65 90 75

Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonală.


Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, un comportament cooperant, simpatetic şi de
ajutorare a altora, cu tendinţa de a-i considera pe ceilalţi la fel de simpatetici şi gata să le ofere
sprijinul. Uneori, nivelele înalte semnifică şi tipul de persoană dependentă (Costa & McCrae,
1990).xiv
Opusul descrie un comportament dominant şi antagonist, egocentric, sceptic faţă de intenţiile
altora, competitiv. Adesea, empiric, reprezintă o persoană narcisistă, antisocială, uneori cu
posibile tulburări de tip paranoid (Costa & McCrae, 1990).xv

Faţetele agreabilităţii
A1: Încredere

1 2 3 4 5

Factorul indică în plan empiric o dispoziţie spre un comportament încrezător, care îi consideră pe
ceilalţi oneşti şi bine intenţionaţi. La polul opus apar cinicii şi scepticii, care îi consideră pe
ceilalţi fie periculoşi, fie lipsiţi de onestitate.

A2: Sincer în exprimarea opiniilor, în conduită

1 2 3 4 5

Un astfel de factor, intrat în componenţa agreabilităţii, se referă la un mod deschis, sincer, franc
şi ingenios de manifestare. La polul opus sunt cei cărora le place să-i manipuleze prin ceilalţi
prin flatări, înşelăciune, minciună, şi care consideră aceste tactici drept deprinderi sociale
necesare, iar pe cei opuşi lor îi consideră naivi.
Autorii observă, relativ la interpretarea factorului, necesitatea de a nu extinde semnificaţia sa
dincolo de comportamentul interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul de a-şi exprima
gândurile, emoţiile reale să fie indirecţi, precauţi, manipulând felul de exprimare. Deci nu trebuie
interpretat ca fiind ei înşişi manipulativi şi lipsiţi de onestitate.

35
A3: Altruism

1 2 3 4 5

Astfel de persoane au interes activ pentru binele altora, sunt generoşi, plini de consideraţie, gata
să ajute. La polul opus sunt cei centraţi pe propria persoană, care ezită să se amestece în
problemele altora.

A4: Bunăvoinţa

1 2 3 4 5

Factorul se manifestă mai ales la nivelul conflictului interrelaţional: persoane care au tendinţa să
cedeze, să-şi inhibe agresivitatea, să uite, să ierte; relevantă este blândeţea şi amabilitatea. La
polul opus, agresivitatea, tendinţa spre competiţie şi exprimarea directă a mâniei, enervării,
furiei.

A5: Modestia

1 2 3 4 5

Modeşti, umili fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine sau aprecierea. Polul opus
aparţine celor care se consideră superiori altora, iar ceilalţi îi consideră aroganţi sau încrezuţi.
Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din sindromul narcisist.xvi

A6: Blândeţea

1 2 3 4 5

Faţeta indică atitudini de simpatie şi preocupare faţă de semeni: sunt sensibili la nevoile altora, la
latura socială a politicului. La polul opus sunt cei mai duri, cu inima „împietrită“, prea puţin
simţitori şi deloc miloşi; se consideră realişti, raţionali, conduşi de logica rece.
Agreabilitatea este un superfactor în genere controversat. Există însă unele deosebiri între datele
de cercetare de mai sus şi adjectivele descriptoare din scalele de termeni bipolari. Astfel: altruist
vs. cinic, afectiv vs. răzbunător, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist, neviolent vs.
suspicios, pentru lista italiană (SACBIF); blând, cooperant, simpatetic, cald, încrezător, plin de
consideraţie, plăcut, agreabil, oferă ajutorul, generos, faţă de rece, lipsit de blândeţe,

36
nesimpatetic, neîncrezător, dur, care pretinde altora, bădăran, egoist, necooperant, necaritabil
(Goldberg, 1992); blând, amabil, tandru, drăguţ, caritabil, simpatetic, se acomodează, fără
mojicie, faţă de lipsit de căldură, necaritabil, crud, cu inima de piatră, dur, nesimpatetic, rece
(Wiggins, 1990).

CONŞTIINCIOZITATEA (C)

70 80 90 100 110 120

Domeniul acestui factor se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de autoorganizare,


îndeplinire a îndatoririlor, planificării; sunt persoane care îşi definesc şi urmăresc scopurile,
hotărâţi şi cu voinţa formată. Autorii americani consideră că realizările de valoare din orice
profesie, fie şi una artistică, ţin de acest superfactor şi de faţetele sale. Sunt oameni scrupuloşi, de
încredere, punctuali. Polul opus nu se caracterizează cu necesitate prin lipsa de simţ moral, dar
apare o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o manieră uşuratică de a-şi urmări
sau îndeplini sarcinile. Sunt date empirice care indică tendinţa spre hedonism şi interesul
dominant pentru viaţa sexuală (Costa & McCrae, 1986).xvii

Faţetele conştiinciozităţii
C1: Competenţa
10 11 12 13 14 15 16 17 18

Conţine sentimentul de a fi competent, capabil, prudent, eficient; sunt oameni în general pregătiţi
pentru viaţă. Polul opus semnifică o încredere redusă în propriile capacităţi. Dintre cele şase
faţete, competenţa se asociază cel mai bine cu stima de sine şi centrul de control interior (Costa,
McCrae & Dye, 1991).xviii

C2: Ordinea
11 12 13 14 15

Indivizi bine organizaţi, limpezi, clari; îşi păstrează lucrurile la locul lor. Polul opus indică o
autoapreciere scăzută privind organizarea şi modul puţin metodic de lucru. Împins la extremă,
factorul de ordine poate face parte din sindromul compulsiv.

37
C3: Simţul datoriei

11 12 13 14 15

Condusă de conştiinţă, de responsabilitatea asumării conştiente, persoana aderă strict la


principiile etice, îşi urmăreşte scrupulos îndatoririle morale. La polul opus apare un
comportament mai degrabă supus întâmplării şi, într-o măsură, nu te poţi baza şi nu poţi avea
încredere într-o astfel de persoană.

C4: Dorinţa de realizare

10 11 12 13 14 15 16 17 18

Factorul structurează atât nivelul de aspiraţie, cât şi perseverenţa în realizarea lui; reprezintă acei
indivizi harnici, care-şi conduc viaţa după o anume direcţie. Nivelele foarte ridicate însă pot
indica o prea mare investire a vieţii exclusiv în această direcţie, a muncii, a carierei în sensul
sindromului „workaholic“ (ahtiaţi după muncă). La extrema opusă apar apaticii, chiar leneşii,
care nu se conduc după dorinţa reuşitei, le lipseşte ambiţia şi scopul bine precizat, fără a trăi
insatisfacţii pentru nivelul scăzut al reuşitei.

C5: Auto-disciplina

10 11 12 13 14 15 16 17 18

Reprezintă capacitatea de a începe o sarcină şi de a o duce la bun sfârşit în ciuda plictiselii sau a
altor posibile distrageri ale atenţiei; sunt oamenii care se motivează pentru a duce la bun sfârşit
ceea ce încep. La polul opus, tendinţa este de a amâna începerea acţiunii, de a se descuraja cu
uşurinţă, de a abandona ceea ce au de făcut, deci o scăzută auto-disciplină. Se face şi aici
deosebirea, conform datelor empirice, între autocontrolul care duce la disciplină şi cel
responsabil de impulsivitate; impulsivii nu rezistă să facă ceea ce nu vor din lipsa stabilităţii
emoţionale, în timp ce ceilalţi nu se pot forţa să facă ceea ce ar dori din lipsa unei motivări
adecvate (Costa & McCrae).xix

38
C6: Deliberare
10 11 12 13 14 15 16 17 18

Faţeta reprezintă tendinţa de a gândi atent înainte de a acţiona, chibzuinţa şi precauţia fiind
aspectele centrale ale factorului. La extrema cealaltă apar cei pripiţi, care acţionează fără să
judece consecinţele. În varianta cea mai bună, sunt mai spontani şi, la nevoie, capabili să decidă.
Factorul este descris în plan adjectival astfel: scrupulos vs. imprecis, precis vs. dezordonat,
harnic vs. inconstant (SACBIF); organizat, sistematic, exact, practic, curat, eficient, atent, liniştit,
conştient, prompt, faţă de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic, ineficient, pe care nu te poţi
baza, nepractic, neglijent, inconsecvent, hazardat, neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar,
curat, eficient, planificat, sistematic, exact, cu autodisciplină, de încredere, faţă de uituc, care nu
inspiră încredere, nepractic, fără disciplină (Wiggins).

i op. cit. p. 14-16


ii op. cit.
iii op. cit. p. 34-35
iv op. cit. p. 785
v Jung, C. G., Psychologische Typen, G. W. 7, tradusă în limba română parţial, în Antologia
C. G. Jung, vol. 2, 1994, Editura Anima, Bucureşti; se vor consulta capitolele: „Tipul extravertit“
(atitudinea generală a conştientului, atitudinea inconştientului) şi „Tipul introvertit“ (atitudinea
generală a conştientului; atitudinea inconştientului), p. 16-25 & 71-78
vi op. cit. p. 15-17
vii op. cit. p. 17
viii Costa, P. T., McCrae, R. R:, 1980, Influence of Extraversion and Neuroticism on
Subjective Well—Being: Happy and Unhappy People, Journal of Personality and Social
Psychology, 38, 668-678
ix op. cit. p. 15-18
x op. cit. p. 53; se referă la evidenţierea corelaţiei între măsuri ale divergenţei cognitive şi
toate faţetele factorului Deschidere (McCrae, 1987). Deschiderea corelează, de asemenea, cu Scala
de personalitate creativă CPS a lui Gough, 1979, date care sprijină ipoteza lui Costa şi McCrae, că
factorul creativitate este singurul care relaţionează strâns cu domeniul trăsăturii.
xi op. cit. p. 15; deşi închiderea sau deschiderea pot influenţa forma de defensă psihologică
a subiectului, nu există date empirice care să indice că închiderea ar exprima o tendinţă generalizată
spre autoapărare.
xii op. cit. p. 17
xiii Rokeach, M., 1960, The Open and Closed Mind, Basic Books, New York
xiv Costa, P. T., McCrae, R. R., 1990, Personality Disorders and the Five-Factor Model of
Personality, Journal of Personality Disorders, 362-371
xv op. cit.
xvi op. cit., p. 18

39
xvii op. cit., p. 16
xviii Costa, P. T., McCrae, R. R., Dye, D. A., 1991, Facet Scales for Agreeableness and
Consciousness: A Revision of NEO PI, Personality and Individual Differences, 12, 887-898
xix op. cit. p. 18

40
CONCLUZII

I Rezultat Testul Eysenck – Forma A


Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la modul în care acţionaţi, vă comportaţi sau la
anumite sentimente ale dumneavoastră.
Rezultate obtinute;
- L>5, subiectul are o bună capacitate de a truca răspunsurile la factorii E şi N (profilul se
invalidează).
- E = 11 – 16, atunci profilul denotă ambiversie.
- N≤12, stabilitate emoţională

Persoana stabila din punct de vedere emotional, adica persoana cu scoruri mici pentru factorul N,
tinde sa raspunda doar lent din punct de vedere emotional si în general reactiile sale emotionale
sunt joase ca amplitudine. De asemenea, revine la un nivel emotional descris prin normalitate cu
usurinta si rapiditate dupa excitarea emotionala. Este o persoana calma, controlata, lipsita de
pessimism.
O persoana care obtine scoruri mici pe scala P este amiabila si calda fata de oameni. Îi pasa de
ceilalti si doreste sa se integreze în mediul social si sa aiba relatii constructive cu cei din jur. O
astfel de persoana este cu mare probabilitate empatica si are o buna întelegere a felului în care îi
influenteaza pe cei din jur, prin ceea ce face sau spune

II. Rezultat Test de autoevaluare Thomas Kilmann


Identificarea modalitatii preferată de soluţionare a conflictelor!
1. Confruntare (reprimare, forţare, victorie/înfrângere) – rechinul
Rechinul încearcă să îşi domine adversarii prin a-i face să accepte soluţia lui în cazul unui
conflict. Scopurile sale personale sunt dominante în raport cu relaţiile interpersonale, pe care le
sacrifică foarte uşor. Caută să îşi atingă ţelurile cu orice preţ. Nu îl interesează nevoile celorlalţi.
Nu îl interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul crede că un conflict se câştigă
atunci câ¬nd o parte învinge iar cealaltă este înfrântă. El vrea să fie câştigătorul cu orice preţ.
“Victoria”, îi dă rechinului un sentiment de mândrie şi de realizare personală. Înfrângerea îi dă
5. Acomodare (convertirea coflictului în şansă) – ursuleţul
Pentru ursuleţ relaţiile interpersonale sunt foarte importante în timp ce propriile scopuri au o
importanţă mai mică. Ursuleţul doreşte să fie plăcut şi acceptat de ceilalţi. el consideră
conflictele ca pe ceva ce trebuie evitat în favoarea armoniei şi mai crede că oamenii nu pot
41
discuta în contradictoriu fără a afecta relaţiile dintre ei. Se teme că dacă conflictul continuă
cineva are de suferit şi asta va compromite relaţiile cu acea persoană. De aceea încearcă cu orice
preţ, chiar renunţând la scopurile personale, să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita
relaţiile interpersonale.

III. Rezultat - Inventarul de personalitate – Revizuit


P.T.Costa, R.R.Mc Crae

NEVROTISM (N)
Dimensiunea ca atare reprezintă aspecte ale normalităţii psihice.
Extrema opusă – scorurile joase – reprezintă stabilitatea emoţională; în faţa stresului, astfel de
persoane rămân calme, relaxate, cu un temperament în general egal.
N1: Anxietatea
Reprezintă tendinţa de a trăi temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate, precum şi de a prezenta o
anxietate liberă, nefixată pe anumite conţinuturi. Nivelele înalte, deşi scala nu măsoară fobii sau
temeri specifice, pot antrena şi astfel de simptome
N2: Ostilitatea
Polul opus reprezintă tendinţa de a nu se înfuria uşor, de a prezenta o stare prevalentă de confort
psihic
N3: Depresia
Este cel mai bun predictor pentru starea de bine, de „fericire generală“.
Polul depresiv indică tendinţa spre a trăi predominant afecte de tip depresiv: stări de vinovăţie,
tristeţe, descurajare, lipsă de speranţă, singurătate. Polul opus înseamnă inexistenţa acestei
tendinţe, dar nu şi predominarea stărilor de veselie şi lipsă de griji, acestea fiind aspecte care ţin
de
N4: Conştiinţa de sine (exagerată)
A fost descris drept un factor de anxietate socială şi timiditate, în sensul accentuării stărilor
afective de ruşine, sensibilitate la ridicol, de a se simţi încurcat în prezenţa altora, de a trăi
sentimente de inferioritate. Polul opus nu atrage şi stări de încredere sau abilităţi sociale, dar
indică faptul că astfel de persoane se tulbură mai puţin în situaţii sociale penibile.
N5: Impulsivitate
Polul opus prezintă capacitatea de a rezista la tentaţii şi frustrări. Impulsivitatea nu înseamnă, în
această faţetă, nici spontaneitate, nici timp rapid de decizie, nici asumarea riscului.
42
N6: Vulnerabilitate
Aspectele psihice ale acestei trăsături se referă la vulnerabilitatea faţă de stres.
Polul scorurilor joase antrenează autoaprecierea de competenţă şi stăpânire în faţa stresului.
EXTRAVERSIA (E)
Domeniul dimensiunii extraversie, aşa cum apare din cercetările empirice, cuprinde o
multitudine de trăsături, mai ales pe acelea care sunt uşor sesizabile în comportamentul curent.
Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este
afirmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală
veselă, energică şi optimistă. În cultura americană, de exemplu, prototipul extravertului este
vânzătorul, comerciantul, întreprinzătorul.
Faţetele extraversiei
E1: Căldură / entuziasm
Faţetă relevantă pentru extraversia percepută, indică un comportament dominat de afectivitate şi
prietenos; persoane care se apropie uşor de ceilalţi, se ataşează uşor.
E2: Spiritul gregar
Definit ca preferinţă pentru compania altora
E3: Afirmarea
Faţeta indică un comportament dominant, plin de forţă, cu ascendenţă socială; persoane care
vorbesc cu uşurinţă, fără să ezite şi devin de obicei liderii grupurilor de apartenenţă
E4: Activismul
În comportament se relevă printr-un tempo ridicat, plin de energie, nevoia de a face mereu ceva.
E5: Căutarea excitării
Indică o preferinţă pentru stimulare, o viaţă excitantă; astfel de persoane preferă culorile vii,
mediile zgomotoase, pericolul
E6: Calitatea pozitivă a stărilor emoţionale
La polul opus, fără a fi cu necesitate nefericiţi, indivizii sunt mai puţin exuberanţi şi lipsiţi de
vervă.

DESCHIDEREA (O)
Elementele care apar în cercetările empirice ale lui Costa şi McCrae sunt: imaginaţia activă,
sensibilitatea estetică, atenţia pentru viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru varietate,
curiozitatea intelectuală, independenţa în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se
43
asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteligenţa generală; de aceea, autorii preferă
denumirea de „deschidere“, alternativei de „factor intelectual“. Sunt cuprinse şi aspecte stilistice
ale inteligenţei, dar numai parţial, precum gândirea divergentă.
Faţetele deschiderii
O1: Deschidere spre fantezie
Cu o imaginaţie vie, visează nu pentru a scăpa din situaţie, ci pentru că astfel îşi creează o viaţă
interioară bogată şi plină.
O2: Deschidere în plan estetic
Persoana care apreciază profund arta şi frumosul (poezia, muzica, pictura îi captează), fără ca
aceasta să implice şi talent artistic dezvoltat sau bun gust; mai degrabă, acest tip de deschidere îi
conduce spre lărgirea cunoştinţelor din domeniile respective.
O3: Deschidere spre modurile proprii de a simţi
Aspectele acestui factor vizează o apreciere faţă de trăirile şi sentimentele interioare; emoţiile
fiind considerate ca o parte importantă a vieţii, ele sunt şi foarte diferenţiate şi în acelaşi timp
mai profunde decât la alţi oameni.
O4: Deschidere în planul acţiunilor
Există la acest factor, dominantă, dorinţa de a încerca fel de fel de activităţi, noi locuri sau chiar
de a mânca mâncăruri noi, neobişnuite. De-a lungul timpului, încearcă tot felul de hobby-uri. La
O5: Deschiderea în plan ideatic
Numit de unii „curiozitate intelectuală“ (Fiske, 1949), factorul implică o deschidere a interesului,
a „minţii“ pentru noi idei, aspecte neconvenţionale, preferinţa pentru discuţii şi argumentări
filosofice. Deşi nu implică în mod necesar inteligenţa ca abilitate înalt dezvoltată, poate contribui
în timp la dezvoltarea potenţialului intelectual (Costa & McCrae).
O6: Deschidere în planul valorilor
La polul opus sunt persoanele care tind să accepte autoritatea şi tradiţiile preţuite în cultura
respectivă, fiind în genere conservatori şi dogmatici (Rokeach, 1960).
AGREABILITATEA (A)
Opusul descrie un comportament dominant şi antagonist, egocentric, sceptic faţă de intenţiile
altora, competitiv. Adesea, empiric, reprezintă o persoană narcisistă, antisocială, uneori cu
posibile tulburări de tip paranoid (Costa & McCrae, 1990).xix
Faţetele agreabilităţii
A1: Încredere

44
La polul opus apar cinicii şi scepticii, care îi consideră pe ceilalţi fie periculoşi, fie lipsiţi de
onestitate.
A2: Sincer în exprimarea opiniilor, în conduită
La polul opus sunt cei cărora le place să-i manipuleze prin ceilalţi prin flatări, înşelăciune,
minciună, şi care consideră aceste tactici drept deprinderi sociale necesare, iar pe cei opuşi lor îi
consideră naivi.
Autorii observă, relativ la interpretarea factorului, necesitatea de a nu extinde semnificaţia sa
dincolo de comportamentul interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul de a-şi exprima
gândurile, emoţiile reale să fie indirecţi, precauţi, manipulând felul de exprimare. Deci nu trebuie
interpretat ca fiind ei înşişi manipulativi şi lipsiţi de onestitate
A3: Altruism
La polul opus sunt cei centraţi pe propria persoană, care ezită să se amestece în problemele
altora.
A4: Bunăvoinţa
Factorul se manifestă mai ales la nivelul conflictului interrelaţional: persoane care au tendinţa să
cedeze, să-şi inhibe agresivitatea, să uite, să ierte; relevantă este blândeţea şi amabilitatea
A5: Modestia
Modeşti, umili fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine sau aprecierea.
A6: Blândeţea
La polul opus sunt cei mai duri, cu inima „împietrită“, prea puţin simţitori şi deloc miloşi; se
consideră realişti, raţionali, conduşi de logica rece.
Agreabilitatea este un superfactor în genere controversat. Există însă unele deosebiri între datele
de cercetare de mai sus şi adjectivele descriptoare din scalele de termeni bipolari. Astfel: altruist
vs. cinic, afectiv vs. răzbunător, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist, neviolent vs.
suspicios, pentru lista italiană (SACBIF); blând, cooperant, simpatetic, cald, încrezător, plin de
consideraţie, plăcut, agreabil, oferă ajutorul, generos, faţă de rece, lipsit de blândeţe,
nesimpatetic, neîncrezător, dur, care pretinde altora, bădăran, egoist, necooperant, necaritabil
(Goldberg, 1992); blând, amabil, tandru, drăguţ, caritabil, simpatetic, se acomodează, fără
mojicie, faţă de lipsit de căldură, necaritabil, crud, cu inima de piatră, dur, nesimpatetic, rece
(Wiggins, 1990).
CONŞTIINCIOZITATEA (C)
Domeniul acestui factor se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de autoorganizare,
îndeplinire a îndatoririlor, planificării; sunt persoane care îşi definesc şi urmăresc scopurile,
hotărâţi şi cu voinţa formată. Autorii americani consideră că realizările de valoare din orice

45
profesie, fie şi una artistică, ţin de acest superfactor şi de faţetele sale. Sunt oameni scrupuloşi, de
încredere, punctuali.
Faţetele conştiinciozităţii
C1: Competenţa
Conţine sentimentul de a fi competent, capabil, prudent, eficient; sunt oameni în general pregătiţi
pentru viaţă.
C2: Ordinea
Polul opus indică o autoapreciere scăzută privind organizarea şi modul puţin metodic de lucru.
Împins la extremă, factorul de ordine poate face parte din sindromul compulsiv.
C3: Simţul datoriei
La polul opus apare un comportament mai degrabă supus întâmplării şi, într-o măsură, nu te poţi
baza şi nu poţi avea încredere într-o astfel de persoană.
C4: Dorinţa de realizare
La extrema opusă apar apaticii, chiar leneşii, care nu se conduc după dorinţa reuşitei, le lipseşte
ambiţia şi scopul bine precizat, fără a trăi insatisfacţii pentru nivelul scăzut al reuşitei.
C5: Auto-disciplina
Reprezintă capacitatea de a începe o sarcină şi de a o duce la bun sfârşit în ciuda plictiselii sau a
altor posibile distrageri ale atenţiei; sunt oamenii care se motivează pentru a duce la bun sfârşit
ceea ce încep.
C6: Deliberare
Faţeta reprezintă tendinţa de a gândi atent înainte de a acţiona, chibzuinţa şi precauţia fiind
aspectele centrale ale factorului.

46

S-ar putea să vă placă și