Sunteți pe pagina 1din 22

PROIECT

ECHIPAMENTE ELECTRICE II

2016
Temă de proiect

Echipamente Electrice II, 2016

Să se dimensioneze o schemă electrică de comandă, pornire, inversare de sens,


protecţie şi semnalizare, a unui motor electric asincron de uz general, cu rotorul în
scurtcircuit, de putere 5,5Kw(± 5 %) şi numărul de poli 4+.
Schema electrică va realiza o pornire stea-triunghi cu inversare de sens şi
limitare a curentului de pornire şi cel puţin 4 semnalizări. Comanda se va face cu
contactoare de c.a., comandate în c.c., iar protecţiile vor fi cel puţin la suprasarcină,
supracurenţi şi scurtcircuit.
Schema de comandă va fi alimentată în c.c. prin transformator de separare şi
punte redresoare.
Se vor parcurge etapele:
a. Alegerea şi prezentarea unei acţionări cu motorul impus, bilanţul energetic şi
estimarea randamentului total;
b. Prezentarea caracteristicilor tehnice ale motorului (3 producători);
c. Desenarea Schemei Electrice Desfăşurate şi explicarea funcţionării ei;
d. Alegerea echipamentelor de forţă (contactoare, siguranţe fuzibile, relee
maximale de curent, relee termice sau relee electronice, disjunctoare şi cabluri de
alimentare);
e. Alegerea echipamentelor de comandă şi semnalizare (transformatorul de
separare, puntea redresoare, siguranţele fuzibile, protecţii electronice, rezistenţele
economizatoare, releul de temporizare, butoane, lămpi de semnalizare şi conductoare
de alimentare).
f. Calcularea şi reprezentarea caracteristicii de protecţie temporală şi explicarea ei.
Pentru fiecare echipament ales se va preciza metoda (relaţia) de alegere, vor fi
alese 3 variante constructive, de la 3 producători diferiţi, şi se vor prezenta
caracteristicile lor tehnice.

2
A.Motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit pentru acţionarea unui
fierăstrău panglică de debitat buşteni cu diametrul maxim de 64 cm.

A. Metoda de pornire stea-triunghi - se utilizeaza în mod obisnuit pentru motoarele de


joasa tensiune care functioneaza cu înfasurarile statorice conectate în triunghi,pornesc în gol sau
antreneaza masini de lucru care dezvolta cuplu static proportional cu viteza (generatoare de sudura)
sau cu patratul vitezei (ventilatoare centrifugale, pompe centrifugale).Pentru schimbarea conexiunii
din stea în triunghi,se folosesc comutatoare manuale sau scheme automate cu contactoare.
Metoda de pornire a motorului de acţionare ales este o metodă de pornire indirectă,care are
drept scop reducerea curentului de pornire,într-o reţea electrică relativă slabă,deoarece o pornire
directă a motorului în conexiune triunghi duce la absorbirea de la reţea a unui curent de pornire de
aproximativ 6,7 ori mai mare decat curentul nominal al motorului.La pornirea motorului în
conexiunea stea,curentul absorbit de motor este de numai 2,2 ori mai mare decât curentul
nominal.Un dezavantaz al pornirii în conexiunea stea,este acela că,cuplul electromagnetic de
pornire scade de trei ori fată de cuplul corespunzător pornirii directe în conexiunea triunghi.Acest
lucru nu are o importanţă deosebită,deoarece pornirea motorului este o pornire uşoară;transmiterea
mişcării de rotaţie a motorului către mecanismul acţionat este o transmisie elastică(fulie-curea de
transmisie).
Pentru a putea fi pornite în stea-triunghi,un motor trebuie sa indeplinească urmatoarele
condiţii:
-tensiunea nominală a motorului egala cu tensiunea de linie(UN=UL=400V);
-să permită accesul la şase borne statorice(începutul şi sfârşitul fiecărei faze).

Fig.1.Pornirea stea-triunghi cu ajutorul unui comutator automat cu contactoare:


a) schema de principiu; b) curbele curentului si cuplului.

3
Pornirea stea-triunghi a motoarelor electrice

Dintre metodele de pornire care limitează curentul de pornire al motorului,una din cele mai
simple şi folosită metodă este pornirea Y-Δ.Metoda face parte din grupul metodelor de pornire cu
tensiune redusă.
Metoda constă în alimentarea iniţială a motorului la tensiunea de fază prin conectarea în Y a
statorului şi comutarea ulterioară pentru tensiunile de linie prin conexiunea în Δ a statorului.
Momentul comutaţiei se face când turaţia a atins cel puţin 90% din turaţia nominală.
Pentru sesizarea momentului comutaţiei se poate folosi un tahogenerator sau în cazul
sarcinilor constante un releu de temporizare,a cărui reglare se face experimental.
Prin comutarea Y-Δ tensiunile şi curenţii cresc de 3 ori,iar momentul creşte de 3 ori,de
aceea metoda se aplică motorului care porneşte în gol sau cu sarcina redusă.
S-a ales un motor trifazat asincron cu rotorul in scurtcircuit de P n=5,5 KW,la o turaţie de
n=1500 rot/min,cu două perechi de poli având fixare orizontală pentru un serviciu de funcţionare S 1
de la firma ELECTROMOTOR BEGA-GRUP.

B.Caracteristici tehnice motor,explicare cod şi condiţii de funcţionare.

B.1.Caracteristici tehnice:

Tabel 1.Caracteristici tehnice motoare


Firma Tip motor Pn n cosφ In F η Ip Mp M max IP Greutate
[kw] [rot/min] [A] [Hz] [%] In Mn Mn [kg]
Electromotor AT132S-4 5,5 1440 0,83 11,4 50 84 6,5 2 2,2 55 41
Bracotrade 6TA-132S- 5,5 1440 0,85 11 50 85 7 2,3 2,9 55 54
4
ABB M2AA132S 5,5 1500 0,83 12 50 87 6 2,2 2,8 55 42
3GAA
132001..A
Clasă de izolatie pentru temperatură:F(Clasă de izolatie F - 155°C :materiale pe baza de
mica, azbest,fibre de sticla cu lianti si compunduri de impregnare corespunzatoare si alte materiale
dovedite experimental ca pot functiona la 155°C).

B.2.Explicitare cod produs:


-motor de la firma ABB:
Tip motor -M2AA-motor;2-numar perechi de poli;A-asincron

Tabel 2.Cod produs


3 G A A 1 3 2 0 0 1 - A S
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

-3GAA-motor capsulat cu carcasă de aluminiu;


-poziţie 4-tipul rotorului:A=rotorul in scurtcircuit;
-poziţia 5,6-standard conform IEC:13=132;
-poziţia 7-numar de perechi de poli:2=4poli;
-poziţia 12-poziţie de fixare motor:A=fixare cu talpă;
-poziţia 13-voltaj si frecvenţă:S=50Hz şi 400 V

4
Motoare electrice asincron trifazate folosite în aplicaţii industriale,uz general,maşini
unelte,pompe,ventilatoare,compresoare.

B.3.Condiţii de funcţionare:
-sunt motoare destinate acţionărilor grele.
-serviciul de funcţionare S1-servicul continuu cu sarcină constantă:durata de funcţionare este
atât de mare încât temperatura motorului de acţionare atinge o valoare aproximativ staţionară;
-temperatura ambiantă de lucru până la 400C;
-altitudine locului de montare va fi de maxim 1000m;
-motoarele funcţionează la puterea nominală şi în cazul variaţiei tensiunii cu 5% faţă de
valoarea nominală,la frecvenţa de 50Hz;
-umiditatea relativă a aerului va fi de maxim 80% la +200C.

B.4.Gabarite de montaj

Fig.3.Gabarit de montaj:M2AA 132S-ABB

5
Fig.4.Gabarit de montaj:6TA-132S-4

Fig.5.Gabarit de montaj AT132S-4 Electromotor Bega

6
C.Schema electricã desfãşuratã

C.1.Parţi componente ale schemei


Alimentarea schemei de comandă,protecţie şi control se face prin contactoare produse de
firmaGanz KK.Protecţia la scurtcircuit se face prin siguranţele fuzibile F 5,F6;prezenţa tensiunii de
alimentare este semnalizată prin lampa H1;transformatorul T1 are în primul rând rol de protecţie,
acesta nu permite ca pantele mari de curent sau tensiune din instalaţia de forţă să treacă în caz de
avarie în instalaţia de comandă.Deoarece contactoarele sunt de curent continuu instalaţia de
comandă este alimentată printr-o punte redresoare V1,montată în secundul transformatorului şi
protejată la scurtcircuit de siguranţele fuzibile F7 şi F8 .
Condensatorul C0 are rol de filtraj;lampa H2 semnalizează prezenţa tensiunilor de comandă –
adică a corecta funcţionarea transformatorului şi a diodei redresoare.
Lampa H3 semnalizează funcţionarea în stea,iar lampa H4 semnalizează funcţionarea în
triunghi.
Siguranţa fuzibilă F9 asigură protecţia în scurtcircuit a punţii redresoare V1 şi a schemei de
comandă.
Rezistenţele R1, R2, R3,care se gasesc în contactoarele utilizate,au rolul de a limita curentul
prin bobinele contactoarelor K1, K2, K3, după ce acestea se excită,fiind şuntate iniţial de contactele
normal închise K1(3-5), K2(3-5), K3(3-5).
Contactele normal deschise K1(14-16), K2(14-16), K3(14-16),se folosesc pentru
automenţinerea alimentării bobinelor contactoarelor K1, K2, K3.
Releul K4T are rolul ca după timpul reglat (aprox..10s),să facă trecerea de la funcţionarea în
conexiunea stea,la funcţionarea în conexiunea triunghi unde cuplul motorului este maxim,faţă de
funcţionarea în conexiunea stea,folosită la pornire,când cuplul este mai mic dar curentul este mai
redus.
Butonul S1 este de oprire şi S2 de pornire.
C.2.Funcţionarea schemei
La acţionarea butonului de pornire S2 rezultă:
 prin contactul normal închis K3(7-9) se alimentează bobina contactorului K2;
 prin închiderea contactorului de forţă K2(2-4, 6-8, 10-12) se alimentează rotorul
motorului;
 se deschide contactul normal închis K2(3-5;)
 se închide contactul normal deschis K2(14-16);
 prin închiderea contactului normal deschis K2(14-16) se alimentează bobina
contactorului K1;
 prin închiderea contactorului de forţă K1(2-4, 6-8, 10-12) se alimentează motorul de
la reţea aceasta ducând la pornirea motorului şi funcţionarea acestuia în conexiunea
stea;
 concomitent se alimentează releul de timp K4T;
 se închide contactul normal deschis K1(18-20)-automenţinere bobina K1
 se închide contactul normal deschis K1(14-16)-automenţinere bobina K2, K4T;
 se deschide contactul normal închis K1(3-5);
 după timpul reglat al releului K4T,contactul K4T (3-5) se deschide,se dezexcită
bobina contactorului K2(0-1),ceea ce duce la deconectarea contactorului de forţă
K2(2-4, 6-8, 10-12), întrerupe alimentarea rotorului,motorul rămâne alimentat de la
reţea prin contactorului de forţă K1(2-4, 6-8, 10-12);
 concomitent, contactul K4T (2-4) se închide;
 concomitent prin închiderea contactului normal deschis K2(14-16) se alimentează
bobina contactorului K1.

La acţionarea butonului de pornire S2(3-5),dacă conexiunea în Δ nu este realizată (k3(0-


1)deschis),bobina contactorului k2(0-1) va fi alimentată şi prin închiderea contactorului de forţă K2
se realizează conexiunea Y a rotorului.
Iniţial k2(3-5) este normal închis şi şuntează rezistenţa economizatoare R 1 astfel încât
curentul prin electromagnet este mare şi deci acţionarea rapidă şi sigură.După acţionarea lui k 2,
k2(3-5) se deschide introducând în circuitul bobinei contactul k2 rezistenţa economizatoare R1.
Această rezistenţă are rolul de a limita curentul prin electromagnetul de acţionare în poziţie închisă
la o valoare de ≈10%In ,suficientă pentru a menţine atrasă armatura electromagnetului şi care reduce
solicitarea termică a bobinei de excitaţie.
Odată cu acţionarea lui k2 se închide şi k2(2-4) care alimentează bobina contactorului k2(0-
1).Dacă conectarea contactorului principal s-a realizat k1(0-1),atunci k1(2-4) memorează comanda
de pornire a lui S2.
Contactorul principal k1 se automenţine prin k1(6-8).
Rezistenţa economizatoare R2 a contactorului k1 este comandată prin k1(3-5).
După acţionarea lui k1 prin k1(2-4) este alimentată bobina releului de timp k4T(0-1);după
trecerea timpului (timp prestabilit),se închide k4T(2-4),alimentarea bobinei cu k3(0-1);k3(3-5) va
decupla pe k2,iar k3(2-4) va automenţine contactul k3.Automatizarea este posibilă doar dacă k2 nu
mai este alimentat,adică dacă k2(7-9) a revenit în poziţia închisă (interblocaj).
Rezistenţa economizatoare R3 este şuntată şi introdusă în circuit de k 3(7-9),iar funcţionarea
în conexiune Y este semnalizată de lampa H3(0-1) şi în Δ de H4(0-1).
Oprirea voită a motorului se face de la butonul S1,iar în caz de suprasarcină,în funcţie de
mărimea ei,acţionează temporizat protecţia termică F4,ce poate acţiona asupra contactului său
normal închis F4(7-9),deschizând contactul lor normal închis,înseriat cu bobina contactorului,ceea
ce conduce la deconectarea motorului de la reţea.În caz de scurtcircuit acţionează în timpul cel mai
scurt siguranţele fuzibile,montate în amonte de contactor,întrerupând alimentarea motorului.
Protecţia la scăderea tensiunii este asigurată de însăşi bobina contactorului care dezvoltă o
forţă activă mai mică decât forţa rezistentă de îndată ce tensiunea de alimentare scade sub ≈ 70%
din valoarea nominală,astfel contactele contactorului se deschid şi deconectează motorul de la reţea.

8
Protecţia la scurtcircuit prin siguranţe fuzibile asigură rapiditatea necesară,iar caracteristica
releului termobimetalic (puternic dependentă) permite ca la pornire Ip=5 ÷8 In protecţia să nu
acţioneze (de aceea siguranţele fuzibile acţionează de la 10÷15In).
D.Alegerea echipamentelor de forţă.

D.1.Alegerea contactoarelor
Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutaţie electromecanică,acţionat
altfel decât manual (de un electromagnet la joasă tensiune),cu o singură poziţie de repaus,capabil să
stabilească,să suporte şi să întrerupă curenţi nominali şi curenţi mai mari decât cei nominali,dar care
apar în mod normal (nu curenţi de scurtcircuit).Este destinat în vederea efectuării unui mare număr
de comutaţii în sarcină (105 – 106) şi unui număr şi mai mare de comutaţii fără sarcină (107).
Contactoarele sunt aparate de comutaţie care pot realiza operaţiile de închidere,deschidere şi
comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu,de un traductor sau de
operatorul uman,la anumiţi parametri electrici prestabiliţi.Ele pot fi acţionate de un operator,prin
utilizarea unui buton de comandă montat în apropierea aparatului sau de la distanţă.
Se alege un contactor ţinând cont de următoarele criterii:
-caracteristica încărcării şi necesitatea serviciului dorit:se alege pentru tip de sarcina AC-
3(pentru pornirea motoarelor in scurtcircuit si oprirea acestora în plin mers)
-felul şi valoarea tensiunii în reţea:la 400V tensiune alternativă;
-curentul nominal de folosire Ik≥If=ID(Ik-curentul nominal al contactorului;If-curentul
nominal de fază şi ID-curentul nominal de linie):In motor=11,4[A]< Ikales =16[A];
-durata de viaţă dorită pentru contactor.
Tinând cont că motorul ales in această aplicaţie are In=11,4[A] s-a ales un contactor
electromagnetic cu miscare simplă de translaţie de la firma GanzKK,de I n=16[A];
tip AC-3;Un=400[V].

Tabel .2.Date caracteristice contactoare


Producãtor AC-3 Curent Tensiune Putere Grad Timp Duratã
Tip/Cod Putere nominal de absorbitã bobinã Protecţie Comutaţie de viaţã
Conectabilă
[KW]
de
utilizare
Comandã
U[V]
atragere/menţinere
în c.c.
Ȋnchis/Deschis
[mS]
10 6

conectãri
I n [A] c.c. [W]
Elmark
LT1-D3210 7,5 18 48 100 / 6 IP20 1
<50/<25

Ganz.KK
DIL-K(G)7-16 7,5 16 48 105/6 IP20 <48/<23 1

Lovato
BF-18D 7,5 18 48 100/5,4 IP20 <47/<21 1

Alegem contactorul de la firma Ganz KK:DIL-K(G)-7

9
Fig.6.Contactor DIL-K(G)-7

Caracteristici tehnice contactor.


-număr poli principali:trei;
-tensiune de izolaţie Uiz:690[V;]
-tensiune nominală Un:400[V];
-curent nominal In:16[A],la o temperatură mai mică de 55 0C şi Un ≤440[V];
-tensiune impuls Ui=6{KV];
-curent termic Ith:2,6[A];
-temperatură ambiantă cuprinsă între:-250C si + 550C;
-grad de protecţie:IP20;
-altitudine maximă:3000m;
-bobină contactor:alimentată la 48[V] curent continuu,putere consumată:105[W] la
atragere şi 6[W] pentru automenţinere;
-timp de închidere:47 ms
-durabilitate mecanică:3*107 cicluri;
-durabilitate electrică:1*106 cicluri;
Acest produs corespunde standardului EN60947-4-1.
Pentru acest contactor s-au ales urmatoarele contacte auxiliare(cu montaj frontal pe
contactor):
-pentru K2-contactorul stea-tipHi-22(2NO+2NC)
-pentru K1-contactorul de linie-tip Hi-22(2NO+2NC)
-pentru K3-contactorul triunghi-tip Hi-13(1NO+3NC)
-frecvenţă de conectare:750 conectări/ora
-grad de poluare:3

Descriere contactor:
-electromagnet cu mişcare de translaţie;
-soclu din material plastic termorigid cu rezistenţă mecanică ridicată;
-contacte prevăzute cu contacte de argint pur sau argint aliat cu cupru până la 25%;
-cameră de stingere din material de presare rezistent la arcul electric;
-rezistenţe economizatoare incluse;

Tabel.3.Cursa şi caracterul contactelor

10
Fig.6.Gabarite de montaj contactor DIL-K(G)-7

D.2.Alegerea releului termobimetalic


Releele sunt aparate de protecţie,care acţionând asupra unui aparat de comutaţie,produc
întreruperea alimentării unui consumator,la o anumită temperatură a elementului sensibil al releului.
Elementul sensibil este o lamelă din bimetal.
Releele termobimetalice sunt relee de curent şi se utilizează împotriva încălzirilor excesive
ca urmare a funcţionării maşinilor la suprasarcini de lungă durată.Curentul de suprasarcină al mo-
torului,încălzeşte mecanismul bimetalic al releului şi când temperatura atinge valoarea maximă
admisă,releul termobimetalic trebuie să acţioneze asupra unor contacte care provoacă deconectarea
motorului de la reţea.
Releele termobimetalice nu asigură protecţia împotriva curenţilor de scurtcircuit,deoarece
rezistenţa de încălzire a acestor relee se poate arde înainte ce aceste relee să acţioneze.De aceea la
protecţia motoarelor electrice aceste relee termobimetalice se asociază cu relee electromagnetice cu
acţiune instantanee sau siguranţe fuzibile cu rol de protecţie împotriva curenţilor de scurtcircuit.
Releul ales în proiectarea sau dimensionarea unei instalaţii electrice poate fi termobimetalic
sau electronic.Este de preferat sã aibã acelaşi producãtor ca şi contactorul ales.
O condiţie esenţialã este ca I Nreleu  I motor .
Pentru a afla domeniul de reglaj al releului termic se face un calcul:
Ireglat=1,1∙In=1,1·11,4=12,54[A].
La alegerea releului termic s-au consultat şi tabelele date de furnizorul de contactor,în care
se specifică posibilitaţile de combinare între contactoare şi releu termic în funcţie de puterea
nominală a motorului,regimul de funcţionare şi tensiunea nominală a reţelei la care este racordat
motorul.

11
Tabel.3.Caracteristici tehnice relee termice
Firmă/Tip UN Domeniu de Gama de reglaj Clasă de Frecvenţă de IP
releu [V] reglaj [A] declanşare conectare
 IS [c/h]
Schneider/ 380 9÷13 10 15 20
TeSySD 0,58÷1
GanzKK/ 400 0,57÷1,1 11÷16,5 10 15 20
HO-2K
Contactoare 660 0,67÷1 8,3÷16 10 15 000
Buzău/TSA 16
Conform tabelului dat de furnizor,la un motor trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit
având Pn=5,5[KW];In≤15,5[A]şi având o pornire prin metoda stea-triunghi,se alege releul termic cu
plaja de reglare cuprinsă între 7÷13[A].

Am ales releul termic de la firma Ganz KK HO-2K

Fig.7.Releu termic HO-2K

Date tehnice generale ale releului termic HO-2K:


-tensiune de izolaţie:500[V];
-număr de poli:3;
-compensare termică:între -200C şi +500C;
-cu montaj pe şină;
-mod de revenire:manual sau automat;
-deconectare în mai puţin de 2 ore la sarcina de 1,15IN:
-funcţionarea se poate verifica cu un buton test;
-standard EN 60947-4-1;
-durata de viaţă mecanică:104.

.
Fig.8.Schema de lagături a releului termic HO-2K

12
Tabel.4.Timpi de declanşare releu termic HO-2K

Fig.9.Curbe de declanşare releu termic HO-2K

D.3.Alegerea siguranţelor fuzibile


Siguranţa fuzibilã este un aparat de conexiune şi protecţie cu funcţia de a intrerupe circuitul
in care este conectatã prin intreruperea curentului atunci când acesta depãşeşte un anumit timp o
valoare prestabilitã,prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile(destinate şi proiectate in
acest scop).Proprietatea unei siguranţe fuzibile de a intrerupe un anumit curent de scurtcircuit se
exprima prin curentul de rupere (capacitatea de rupere a siguranţei) I R ,indicat prin valoarea
maximã a curentului de scurtcircuit pe care îl poate întrerupe siguranţa.
Alegerea siguranţelor fuzibile F1 , F2 , F3 :-se aleg siguranţe de joasă tensiune.
Pentru alegerea siguranţelor fuzibile se face un calcul pentru a afla coeficientul de
supracurent:

13
IP 1
  1,2  2  6,5 
1
 1,2
IN 3 <=> 3 =4,4.
Inf=4,4  11,4  50,5 [A].
Se aleg conform standardizării siguranţe fuzibile cu filet(LF-cu legaturi faţă),la I N=50[A];
UN= 500[V];caracteristica gL-gG(pentru aplicaţii industriale);tip DIII;gabarit standard E33,cu
montare pe şină.

Tabel.15.Caracteristici tehnice siguranţe fuzibile


Firma/ IN UN IR Caracteristică Mărime Cod produs
Tip siguranţă [A] [V] [KA] de protecţie siguranţă
Siemens/ 50 500 75 gL-gG DIII 5SB321
Diazed
Littelfuse/ 63 500 80 gL-gG DIII DZ33T63
Diazed
Ferraz 63 500 75 gL-gG DIII FR226669V80
Shawmut/
Diazed

Fig.11.Patron fuzibil 50[A]-Siemens.


La această siguranţă se mai adaugă:-soclu la IN=63[A],UN=500[V],cod produs-5SF1 224
-capac ceramic-cod produs-5SH1 23
-carcasă de protecţie-cod produs-5SH2 22

Fig.10.Caracteristica de topire a siguranţelor fuzibile.

14
Fig.11.Caracteristica de întrerupere a siguranţelor fuzibile.

D.4.Alegerea cablului de alimentare


Secţiunea cablului poate fi aleasă după următoarea formulă:
I
Sc  , unde jÎ(2,54)·105 A/m2.
j
Conform STAS 8778/2-80,ne trebuie un cablu de cupru trifilar.
Pentru motorul de 5.5KW,conform STAS 8778/2–80,avem nevoie de un cablu de cupru:
CYY 3x2,5 (cablu de uz general, cu izolaţie şi manta de PVC),trei conductoare cu secţiunea de 2,5
mm2.

Tabel.16.Caracterisici tehnice cabluri electrice


Firma/ UN Clasă Temperatură Secţiune
tip cablu [V] mediu ambiant Nominală
[0C] [mm2]
Marcofil/ ≤750 1 -25÷+40 2,5
CYY
RCB-Electro”97SA ≤750 1 -25÷+40 2,5
Bistriţa/
CYY
HeluKabel/ 600 5 -5÷+35 2,5
Topflex

Alegem conductorul CYY 3x2,5 – produs de RCB-ELECTRO”97 S.A – Bistriţa,având


conductoare de cupru rotund,utilizat în instalaţii electrice fixe.
Alte caracteristici ale cablului:
-condiţii de încercare:-la o tensiune de 2,5 KV;frecvenţa de 50Hz;timp de 5 minute în
apa,conform standardului european :HO7V-U;
-temperatura maximă admisă pe conductor în timpul funcţionării:+700C;
-teperatură mediu ambiant la montare:+50C;

15
E.Alegerea echipamentelor de comandă şi semnalizare

E.1.Alegerea transformatorului de separaţie


Tensiunea din primarul transformatorului este U1n=230[V]
Tensiunea în secundarul transformatorului se stabileşte în funcţie de schema de comandă
utilizată şi protecţia utilizatorului uman.Astfel în secundar vom avea U2n = 48V.
Pentru a stabili puterea transformatorului este necesar a se stabili consumatorii posibili de
energie.Astfel pentru schema noastră transformatorul trebuie să asigure energie pentru 2
contactoare,releu de temporizareK4T,şi pentru 3 becuri .

Tabel.16.Calcul putere consumtă în schemă de comandă


Etapele n1 n2 n3 n4 Pc
de pornire (contactori (contactori acţionaţi) lămpi (releu de Putere
acţionaţi) semnalizare timp) consumată
[W]
I K3+K1 K2 H2+H3 Kt 109
(consum bobină la
acţionare)
II K3 K2(consum economic) H2+H3 Kt 121
+K1(consum bobină la
acţionare)
IIi K2 K1(consum economic) H2+H4 - 112
+K3(consum
acţionare)
IV K2 K1+K3(consum H2+H$ - 18
economic)

Se observă că puterea consumată cea mai mare este de 119[W].Este necesar să alegem o
putere consumată pentru calculul transformatorului de 150[W].
 Ptransf .  Pcalc.
Se calculează puterea transformatorului necesar cu următoarea formulă:
Ptransf . 150
P  S  cos   S transf .    187[VA ] ;
cos  0.8
SN 200
I 1n    1,02[ A] .
U Nprimar   230  0.85
SN 200
I 2n  
 4,9[ A] .
U N sec undarr   48  0.85
Trebuie ales un transformator care sã asigure minim 187[VA],separare galvanică şi
reducerea nivelului de tensiune în secundar la 48[V].

Tabel.17.Caracteristici tehnice transformatoare de separaţie.


Firma/ Sn Pierderi la mers Curent de mers în Cădere de Raport de
Tip transformator [VA] în gol gol tensiune transformare
[W] [%] [%]
Electrocontact- 200 2,4 22 9 220/48
Botoşani/
TMAC E
NECOM-Iaşi/ 200 2,1 20 5 220/48
TIN.EI
Petra-Iaşi/ 200 1,54 15 7,4 220/50
Toroidal

16
Fig.12.Transformator de separaţie TMAC
Tinând cont de performanţele transformatoarelor şi de necesitatăţile schemei alegem
transformatorul de la firmaElectrocontact Botoşani,care este cel mai apropiat la caracteristicile
tehnice de care avem nevoie .
Caracteristici tehnice ale transformatorului:
-tensiunea primară:230[V];
-tensiunea secundară: 48[V];
-puterea aparentã: 200[VA];
-grad de protecţie: IP 00;
-temperatura ambientã -25/+40  C
-randamentul   0.85
clasa de izolaţie:F
-frecvenţa: 50 /60Hz;
-precizia tensiunii secundare la mers în sarcină faţă de valoarea nominală este de maximum
9%.
-agrement tehnic IEC/EN 61558-2-2

E.2.Alegerea punţii redresoare


Curentul mediu redresat este I2N [A].Tensiunea medie redresată este U2 [V].
Uram pulsaţia tensiunii redresate trebuie să fie mai mică de 0,7V.De asemenea variaţia
tensiunii reţelei trebuie să fie U  8% .Pentru alegerea punţii redresoare calculăm curentul (IV) pe
care trebuie să îl suporte puntea V1.
S TR 200
IV (2 N )    4,63  A ;
cos   U n 0,9  48
Umediu redresat=0,86  U 2 N =0,86*48=41,28[V];
U1max=3  U mediuredresat =3*41,28=123,8[V];
Imediu redresat=0,86 * I V ( 2 N ) =0,86*4,63=3,98[A];
I mediuredre sat 3,98
I0max=   1,99 [A],unde m-număr de alternanţe;m=2);
m 2
IDmax=8*I0max=8*1,99=15,92[A].

Tabel.18.Caracteristice generale punte de diode


Firma/ UAC IV VRRM VRMS IFSM Id
Tip punte [V] [A] [V] [V] [A] [A]
DC 200 6 200 140 125 3
Components/
KBC602
Semikron/ 100 17 200 140 370 3,5
SKB25/01

Vishay/ 200 12 200 140 150 5,7


G5SBA20

17
Alegem puntea redresoare de la firma Semikron-tip SKB25/01,care este o construcţie
închisă şi cu conectare rapidă.

Fig.13.Puntea de diode SKB25/01

Fig.14.Caracteristica dependenţei puterii disipate funcţie de curentul de sarcină a punţii de diode.

E3.Alegerea condensatorului de filtraj


Condensatorul electrolitic de filtraj C0 îl alegem în funcţie de:tensiunea nominală de serviciu
(Un),coeficientul de filtraj, amplitudinea maximă a tensiuni pe care o filtrează
A = 0,707 Vef.,
UV = 1,1 Un.
I 2,91
 2  10 3  N  0.002   0,00012  120 F
C U N 48
0 ;
Tabel.19.Caracteristice generale condensatoare
Firma/ VR CR VS tg δ Toleranţă
Tip condensator [V] [µF] [V] [%CR]
Jamicon/ 50 150 63 ≤6,8µF ±20
Aluminium HS ≥10µF
Vishay/ 50 150 57,5 0,10 -10
ASR-022 +50
Epcos 50 100 57,5 0,12 ±20

Alegem un condensatorul de 150 F / 50Vdc ,de la firma Vishay.Este un condensator


rezistent la şocuri şi vibraţii,utilizat în aplicatii:generale,industriale,auto,etc.

E.4.Alegerea siguranţelor fuzibile


Siguranţa fuzibilă este un aparat de conexiune şi protecţie a cărui funcţie este de a întrerupe
circuitul în care este conectată,atunci când curentul depăşeşte o valoare dată,prin topirea unuia sau
mai multor elemente fuzibile (destinate şi proiectate în acest scop).Curentul nominal pe care trebuie
să-l întrerupă siguranţa se calculează cu formula:

18
SN 200
I 1N    1,27  A ;
U 1N    cos  230  0,85  0.8
SN 200
I 2N    6,12 [A];
U 2 N    cos  48  0,85  0.8
Standardele la care se execută siguranţele fuzibile sunt pentru următoarele valori ale
curentului nominal:2,4,6,10[A].
IF9=2·6,12·0,8=6,12[A],se alege o siguranţă fuzibilă având valoare standardizată de 10[A].
I F9 10
K9 I =  =1,75;
I 2N 6,12
K7,8 =1,2·K9 I =2,1 => IF7,8 =K7,8 ·I2N =2,1·6,12=12,8[A];
Se alege o siguranţă fuzibilă având valoarea standardizată de 16[A].
16
K I 7,8 = 6,12  2,6 ;
K5,6 =1,2·K I 7,8 =3,12;
IF5,6 = K5,6·I1N =3,12·1=3,12[A];
Se alege o siguranţă fuzibilă având valoare standardizată de 6[A].
Astfel avem următoarele siguranţe:
-F9=10[A],siguranţă ultrarapidă;
-F7,8 =16[A];
-F5,6 =6[A].
K9<1,2K7,8<K5,6.
K9=1,75;K5,6=3,12;K7,8=2,1=>1,75<2,52<3,12.

Tabel.20.Caracteristici tehnice siguranţe fuzibile.


Firma/ IN UN IR Caracteristică Mărime Cod produs
Tip siguranţă [A] [V] [KA] de protecţie siguranţă
Siemens/ 6,10,16 500 75 gL-gG DII 5SB-061
Diazed -101
-161

Littelfuse/ 6,10,16 500 80 gL-gG DII DZ27T 06


Diazed 10
16
Ferraz 6,10,16 500 75 gL-gG DII 28135-G
Shawmut/
Diazed

Pentru protecţia circuitului primar al transformatorului alegem o siguranţe fuzibilă de 6[A]


de la firma Siemens,siguranţe fuzibile cu filet,LF(-cu legaturi faţă),la I N=6[A];caracteristica gL-
gG(pentru aplicaţii industriale);tip DII;gabarit standard E27,UN= 400[V];cu montare pe şină,cod:SB
131.
Pentru protecţia circuitului secundar al transformatorului alegem siguranţe fuzibile de 16[A]
cu filet,LF(cu legaturi faţă) de la firma Siemens;U N =400[V];caracteristica gL-gG(pentru aplicaţii
industriale);tip DII;gabarit standard E27,cu montare pe şină.
Pentru protecţia punţii redresoare alegem siguraţă ultrarapidă de 10[A] de la firma
Siemens,siguranţe fuzibile cu filet,LF(-cu legaturi faţă),la IN=10[A]; UN= 400[V];caracteristica
gR(pentru protecţia dispozitivelor semiconductoare);tipDII;gabarit standard E27,cu montare pe
şină.

E.5.Calculul rezistentei economizatoare


Rezistenţa economizatoare are rolul de a limita curentul prin bobinele de c.c. ale
contactoarelor şi de a reduce în acest mod solicitarea lor termică.

19
Mai întâi se calculează puterea disipată.Alegerea rezistenţelor economizatoare R 1, R2, R3, se
face calculând puterea necesară pe care trebuie să o suporte (P r) şi apoi valoarea ohmică pe care
trebuie să o aibă pentru PKD (deschis),R1 = R2 = R3 = Re (echivalente).

PKD  3 W ; Pr  0,8  3  2.4 W ;


2
U 2n U   48 2
2

PKD   RK  2 n   960  ; K S  4.


RK PKD 2 .4
Re  RK  K S  960  4  3840    3,8  K.
Deoarece contactorii aleşi au înglobate rezistenţele economizatoare nu adoptăm rezistenţe
economizatoare
E.6.Alegerea releului de timp
Aceste relee nu au rol de protecţie propriu-zis,dar sunt folosite în schemele electrice de
protecţie,acţionare şi automatizări alături de aparatele electrice de comutaţie şi protecţie.
Aceste relee determină un semnal în circuitul de ieşire după un anumit interval de timp din
momentul aplicării sau întreruperii tensiunii din circuitul lor de intrare.
Există relee de timp cu temporizare la acţionare,(care determină un semnal în circuitul de
ieşire după un anumit interval de timp –reglabil- din momentul aplicării semnalului de intrare)şi
relee de timp cu temporizare la revenire,(care determină un semnal în circuitul de ieşire după un
anumit interval de timp din momentul întreruperii semnalului de intrare).

Tabel.20.Caracteristici tehnice relee de timp.


Firmă/ Tensiune de Putere consumată Timp revenire Grad protecţie Eroare de scală
Tip releu comandă [W] [ms] [%]
[V]c.c.
Elko-ep/ 12÷240 1,8 150 IP40 ±5
CRM81J
BKD electronic/ 24÷240 1,2 60 IP 40 ±5
RT-04
Finder/ 24÷240 1 50 IP40 ±5
8011

Alegem releul de timp cu temporizare electronică de la firma BKD-ELECTRONIC,care este


destinat utilizării în schemele de automatizări şi comandă,în care se folosesc condiţii grele de
exploatare:variaţi mari ale tensiunii de alimentare,vibraţii,variaţii mari ale temperaturii mediului
ambiant.
Date tehnice generale ale releuluide timp:
-plaja de reglare a releului în funcţie de timp:0,6s÷60min;
-temperatura mediului ambiant:-25÷=550C;
-tensiune de alimentare:48[V];
-eroare de repetabilitate:2%;
-tensiune de izolaţie:2[KV];
-pauză minimă între două acţionări:0,1[s];
-curent nominal pe contact:6[A];
-tensiune maximă:150[V]cc.

E.7.Alegerea butoanelor de comandă


Butoanele de comandă sunt aparate neautomate cu o singură poziţie de repaus,care se
utilizează în circuitele de comandă ale acţionărilor electrice.
Conform STAS 8183/1-76 alegem pentru instalaţia noastră:S1 (buton de oprire) – tip
ciupercă – roşu şi S2 (buton de pornire) – tip inel metalic cu gardă – verde,deoarece pupitrul unde
este amplasat butonul este metalic.Aceste butoane au 22 de tipul XB7.
Alegem butoane produse de Electroaparataj S.A.
-tip M2085 buton ciupercă roşu pentru oprire
20
- tipM2803 cu gardă verde pentru pornire
Date tehnice :Tensiune nominala - 380Vc.a.; 220Vc.c.
Curentul nominal termic - 10A
Frecventa de conectare - 600 conectari /ora
- butoane produse de Tehnoelectric Oradea
- MF4760 – roşu Φ27mm
- MF4761 –verde Φ27mm
- butoane produse de MŐELLER
- M22-D-G-X1
- M22-AK10 ( cod 216607-216504)
E.7.Alegerea lămpilor de semnalizare
Lămpile de semnalizare se montează pe panouri şi pupitre de comandă şi se utilizează
pentru semnalizarea luminoasă a poziţiei de funcţionare a aparatelor de comandă, pentru a indica
regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalaţia supravegheată. Pentru acest proiect
folosim:
H1 – semnalizează prezenţa tensiunii de alimentare – verde
H2 – semnalizează prezenţa tensiunii de comandă – alb
H3, H4 – albastru şi galben
Alegem lămpi de semnalizare de la ELECTROAPARATAJ S.A. tip M 2791 în
culorile de mai sus .
Date tehnice:
- tensiunea nominală 48-230Vca;
-grad de protecţie IP 40;
-secţiune conductor 0,5-1,5mm;
- borna: clema cu şurub;
-element luminos: element multiled;
-culori: roşu, galben, verde, albastru, alb.
- MŐELLER – M22-L- (G,B,Y)+M22-A şi M22-LED- (G,B,Y) 14mA , 3.3W
- LG INDUSTRIAL SISTEM – 8 LM2T IL203 şi 8 LM2T FL0220

E.8.Alegerea conductoarelor
Folosim conductorul CYY 1x1,5 (cablu de uz general, cu izolaţie şi manta de PVC),un
conductor cu secţiunea de 1,5 mm2.Alegem cabluri de la aceeaşi producători(vezi secţiunea D.3-
tabel-16).

F.CARACTERISTICA TEMPORALĂ DE PROTECŢIE

21
1 –Caracteristica releului termobimetalic dependentă;
2 –Caracteristica siguranţei fuzibilă dependentă;
3–Caracteristica de stabilitate termică amotorului;Pentru o protecţie sigură pe zona
activă,caracteristicile de protecţie(1,2)sunt sub caracteristica de stabilitate termică 3 pe zona
protejată.Protecţia la scurtcircuit prin siguranţe fuzibile asigură rapiditatea necesară,iar
caracteristica releului termobimetalic(puternic dependentă)permite ca la o pornire Ip=5÷8In
aprotecţia să nu acţioneze(de aceea siguranţele fuzibile acţionează de la 10÷15IN)

22