Sunteți pe pagina 1din 7

Date statistice

Şedinţa de judecată în apel se desfăşoară cu citarea părţilor.


Eficacitatea apelului se sprijină pe respectarea principiilor procesului penal, dar şi de competenţa
instanţei formată dintr-un complet

Esenţa controlului judiciar, determină ideea ca acesta să fie realizat de către instanţele ierarhic
superioare,

Sunt considerate erori de fapt

Erori de drept interpretarea incorectă a legii penale şi procesual penale

O idee tipa de a mea

Incălcarea teremnului rezonabil aduce atingere dreptului...

La etapa actuală, în Republica Moldova activitatea judecătorească asigură şi protejează drepturile şi


libertăţile persoanei.

Pentru a percepe esenţa şi semnificaţia noşiunii de apel, am analizat doctrina naţională, cât şi a
altor state.
Locul şi rolul apelului în sistemul căilor de atac este determinat de scopurile propuse şi utilitatea
apelului împotriva hotărârilor emise de instanţele judcătoreşti şi instanţelor militare, care prevăd o
pereapsă privativă de libertate. Privarea persoanei de libertate

Rolul primordial al apelului este de a preântâmpina şi înlătura erorile judiciare cu ocazia judecării
cauzei penale de o instnaţă inferioară, prin continuarea procesului penal, cu examinarea hotărârii
atacateîn şedinţa de judecată sub toate aspectele de fapt şi de drept.

În doctrină au fost analizate şi aspecte negtive, prin care apelul s-a expus părerea că apelul
prelungeşte judecata, diminund efectul preventiv al pedepsei, dar nici măcar această prelungire nu
garanteză că soluţia pronunţată în apeleste mai bunp decât cea dată în prima instanţă.1

Originea apelului

Caracterisitca prescurtata a cailor de atac ordinare şi extraordinare

1
P,15caile ordinare si extraordinare
Titularii dreptului de apel

Dreptul de a ataca o hotărâre judecătorească este limitat la interesul pe care îl urmăresc părţile,
astfel ... cine si in ce latura atacă

Excepţie de la caracterul personal al apelului, sunt situaţiie în care apărătorul exercită dreptul la
apel în numele inculpatului,
Judecarea apelului nu poate fi declanşată din oficiu, părţile îşi exprimă voinţa de a declara

apelprintr-o cerere depusă la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Persoana care se află în stare de deţinere poate depune cerere de apel şi la administraţia

locului de deţinere.

Expedierea către instanţa de apel a cererilor de apel şi a dosarului după expirarea teremnului

de apel îi revine instanţei de fond.

Renunţarea la apel este o manifestare de voinţă a părţilor care poate fi executată după

pronuţarea sentinţei şi până la expirarea teremenului de apel.

Renunţarea la apel însemană achiesarea , adică acceptul condiţiilor hotărârii primei instnaţe, şi

poate fi făcut tacit ori expres.2 Renunţarea tacită prevede nedeclararea apelului în teremnul stabilit

de lege, astfel părţile nu prezintă un dezacord asupra hotărârii pronunţate.

Pentru ca renunţarea să fie expresă, titularul apelului va depunde o cerere scrisă instnţei de

fond , în teremenul stabilit de apel, că nu va ataca hotărârea. Recomandarea nr.22 exprimă că

partea nu poate renunţa la apel cu condiţia că altă parte va renunţa la ea la această cale de atac.3

Astfel, renunţarea la apel nu trebuie detereminată de faptul că cealăltă parte deasemnea nu îşi va

exercita dreptul. Această idee sugerează că dreptul la apel este o manifestare de voinţă, un drept

garantat tuturor participanţilor care au facut ... din carte şi se poate exercită personal de către

titular, astfel în cadrul renunţării de a-şi exercita dreptul, părţile nu ar trebui să fie supuse unui

compromis sau înţelegeri prealabile de nu utiliza căile de atac. Chiar dacă o parte va reunuţa la

apel, persoana interesată în desfăşurarea legală a procesului penal trebuie să se conducă de

propria voinţă şi interesele pe care le urmăreşte.

2
Recomandarea nr22 pt.10
3
10.1
Retragere şi renunţare la apel urmăresc acelaşi scop, retragerii a intervenit după ce a fost

depusă cererea de apel în teremen, pe când renuţarea la apel poate fi făcută in mod tacit sau printr-

o cerere de renunţare.

O altă diferenţă exprimată în art.407 C.proc.pen, prevede că retragerea apelului poate fi făcută

până la începutul dezbtarilor în instanţa de apel. Astfel, la retragerea apelului părţile beneficiază

de un termen mai lung de a renunţa la apel.

Refuzul de a utiliza calea de atac a apelului se exercită personal de titularul apelului, excepţia

de la regula generală, procurorul ierarhic superior este în drept să retragă apelul procurorului.

Alte cazuri prin care retragerea nu este efectuată personal